Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Anularea printr-o hotarare judecatoreasca a actului in baza caruia s-a facut plata. Prescriptie

Anularea printr-o hotarare judecatoreasca a actului in baza caruia s-a facut plata. Prescriptie

  Publicat: 28 Nov 2013       3857 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
In situatia in care o suma de bani a fost platita in temeiul unei hotarari judecatoresti si, ulterior, tot printr-o hotarare judecatoreasca s-a stabilit ca actul care a stat la baza emiterii titlului executoriu este nul, cel care a platit in temeiul acestui act nul are dreptul la restituire, deoarece nulitatea are efect retroactiv, deci obligatia apare ca si cand nu a existat niciodata, iar partile urmeaza a fi repuse in situatia anterioara.

Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Functionar de stat care ajuta la executarea silita a hotararilor unor organe de jurisdictie.
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
Opera de creatie stiintifica sau tehnica, care prezinta noutate si progres fata de stadiul cunoscut al tehnicii mondiale
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
O inventie este brevetabila daca este noua, rezulta dintr-o activitate inventiva si este susceptibila de aplicare industriala.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Legea 10 din 2001. Reconstituirea dreptului de proprietate asupra aceluiasi imobil care a fost preluat in mod abuziv in perioada de referinta a legii;
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Opera de creatie stiintifica sau tehnica, care prezinta noutate si progres fata de stadiul cunoscut al tehnicii mondiale
Opera de creatie stiintifica sau tehnica, care prezinta noutate si progres fata de stadiul cunoscut al tehnicii mondiale
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
1. Datoria persoanei creditate.
Act adoptat de organele de stat,
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Acoperire in natura sau prin echivalent banesc a prejudiciului cauzat unei persoane
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Opera de creatie stiintifica sau tehnica, care prezinta noutate si progres fata de stadiul cunoscut al tehnicii mondiale
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

In acest caz, termenul de prescriptie curge nu de la momentul efectuarii platii, potrivit regulilor generale, ci de la data la care platitorul (solvens) a aflat ca plata efectuata a devenit nedatorata, iar acest moment este cel in care hotararea judecatoreasca de anulare a actului, in temeiul careia a fost facuta plata, a devenit definitiva.

*Nota : Au fost avute in vedere dispozitiile Codului civil, astfel cum erau in vigoare la data sesizarii instantei de judecata .

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti la data de 08.11.2010, reclamanta S.C. E. Bucuresti S.A. prin Sucursala E. Bucuresti, a formulat cerere in restituirea platii nedatorate impotriva paratului I.A., solicitand sa fie obligat paratul la plata sumei de 550.793 lei, reprezentand plata nedatorata; plata sumei de 366.442,58 lei, reprezentand actualizarea creantei cu indicele total de inflatie de la data 16.07.2003, data de la care suma a fost transferata catre parat, urmare a executarii silite prin poprire pana la data de 31.08.2010; actualizarea sumei de 550.793 lei, de la data introducerii cererii de chemare in judecata pana la data executarii efective a obligatiei, cu indicele total de inflatie comunicat de Institutul National de Statistica.

In motivare, s-a aratat ca prin sentinta civila nr. 662 din 28.09.2001, s-a dispus admiterea actiunii formulata de I.A., obligarea Sucursalei E. Bucuresti la plata sumei de 4.689.750.000 ROL (468.975 lei noi) reprezentand drepturi banesti cuvenite inventatorului, rezultate din utilizarea brevetului de catre Sucursala E. Bucuresti.

Impotriva acestei sentinte Sucursala E. Bucuresti a formulat apel, apel respins prin decizia civila nr. 164A/2002, iar in termenul legal s-a formulat recurs de catre Sucursala E. Bucuresti si, urmare a respingerii acestuia, sentinta civila nr. 662/2001 a devenit definitiva si irevocabila, fiind ulterior investita cu formula executorie si pusa in executare de catre reclamantul I.A.

Prin incheierea de sedinta din data de 14.05.2003, Judecatoria sector 6 a admis cererea de incuviintare a executarii, pentru suma de 5.507.920.700 ROL (550.793 lei noi), reprezentand creanta constatata prin sentinta civila nr.662/2001, actualizata cu indicele total de inflatie.

Urmare a incuviintarii executarii silite, Banca B., in calitate de tert poprit, la solicitarea executorului, a procedat la consemnarea sumei conform procesului verbal intocmit de executor si, ulterior, in data 16.07.2003, la virarea acesteia catre debitorul I.A.

Conform conventiei de functionare depozit din 06.06.2003, notelor contabile ale Bancii B., suma incasata prin poprire de catre I.A. este de 5.507.920.700 ROL (550.793 lei noi), suma care este plata nedatorata ca urmare a faptului ca brevetul care a stat la baza litigiului care a determinat plata acestei sume, a fost anulat. Astfel, brevetul de inventie nr. 113185 CI cu titlul Procedeu si instalatie de preincalzire a apei de adaos, avand ca titular pe I.A., a fost anulat prin sentinta civila nr. 193/2006 de Tribunalul Municipiului Bucuresti.

Conform art. 54 pct. 3 din Legea nr. 64/1991, ``anularea brevetului va avea efect retroactiv, incepand cu data de depozit".

De asemenea, potrivit principiului retroactivitatii efectelor nulitatii reglementat in dreptul civil, anularea unui act juridic are efect retroactiv. Totodata conform principiului repunerii in situatia anterioara, in situatia in care anularea a intervenit dupa executarea actului, nu presupune numai desfiintarea retroactiva a actului, ci si restituirea prestatiilor efectuate in temeiul actului anulat, motiv pentru care plata drepturilor patrimoniale catre I.A., in aceste conditii reprezinta o plata nedatorata si impune restituirea acesteia.

In drept, cererea a fost intemeiata pe dispozitiile Legii nr. 64/1991 privind brevetele de inventie, precum si pe dispozitiile art. 992-994 si 1092 din C.civ.

Prin intampinare, paratul a invocat prescriptia dreptului material la actiune, afirmand ca pentru recuperarea sumei pretinse s-a implinit termenul general de prescriptie de 3 ani, prevazut de Decretul nr. 167/1958.

Prin sentinta civila nr. 1303 din 28.06.2011, pronuntata de Tribunalul Bucuresti, Sectia a IV-a civila, a fost admisa exceptia prescriptiei dreptului material la actiune si a fost respinsa cererea ca fiind prescrisa.

Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut urmatoarele:

Art.8 din Decretul nr. 167/1958 prevede ca dreptul material la actiune pentru repararea pagubei, dar si pentru imbogatirea fara justa cauza, incepe sa curga de la data la care cel indreptatit a cunoscut, sau putea sa cunoasca paguba, precum si persoana responsabila.

Din probele administrate in cauza rezulta ca reclamanta a cunoscut cauza de anulabilitate a brevetului si persoana paratului, careia i-a efectuat plata in anul 2003, avand in vedere ca, in litigiul privind obligatia sa la incheierea unui contract de exploatare pentru utilizarea solutiei tehnice si totodata a platii drepturilor banesti cuvenite inventatorului pentru utilizarea brevetului, a invocat nulitatea brevetului pentru lipsa conditiei noutatii.

Prin urmare, momentul de inceput al calcularii termenului de prescriptie il constituie momentul platii situat in lunile iunie si iulie 2003, moment fata de care introducerea actiunii, la data de 21.12.2010, depaseste termenul general de prescriptie de 3 ani.

Impotriva acestei sentinte a declarat apel reclamanta.

Prin decizia civila nr. 56A din 20 martie 2012, Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a IX-a civila si pentru cauze privind proprietatea intelectuala a admis apelul, a anulat sentinta apelata si a trimis cauza spre rejudecare aceleiasi instante.

In motivarea acestei solutii, instanta de apel a retinut ca momentul la care plata realizata pe cale silita a dobandit caracter nedatorat a fost momentul la care a ramas definitiva hotararea prin care a fost anulat brevetul, pana la acel moment plata avand caracter datorat.

Impotriva mentionatei decizii a formulat recurs, intimatul-parat pentru motive de nelegalitate intemeiate pe dispozitiile art. 304 pct. 9 C.proc.civ.

In dezvoltarea acestora, s-a aratat ca in mod gresit a considerat ca termenul de prescriptie incepe sa curga la data de 23.10.2008, odata cu pronuntarea deciziei civile 235A de catre Curtea de Apel Bucuresti, intrucat art. 8 din Decretul nr.167/1958 prevede imperativ ca dreptul material la actiune pentru repararea pagubei, dar si pentru imbogatirea fara justa cauza, incepe sa curga de la data la care cel indreptatit a cunoscut sau putea sa cunoasca paguba precum si persoana responsabila.

Reclamanta a cunoscut cauza de anulabilitate a brevetului si persoana paratului caruia i-a efectuat plata in anul 2003, avand in vedere ca litigiul privind obligarea sa la incheierea unui contract de exploatare pentru utilizarea solutiei tehnice si totodata a platii drepturilor banesti cuvenite inventatorului pentru utilizarea brevetului, a invocat lipsa caracterului de noutate a inventiei brevetate, aceasta fiind singura aparare in fond a pricinii.

Astfel, momentul de inceput al calcularii termenului de prescriptie il constituie momentul platii, mai precis iunie-iulie 2003, moment fata de care introducea actiunii la data de 21.11.2010, depaseste termenul general de prescriptie de 3 ani.

Asa cum recunoaste apelanta prin cererea de chemare in judecata, sumele achitate de catre aceasta au avut la baza existenta unui brevet de inventie, precum si ca urmare a unei hotarari judecatoresti irevocabile de obligare a acesteia la plata drepturilor cuvenite pentru folosirea elementelor din brevetul de inventie .

Plata s-a realizat doar ca urmare a unei executari silite si nicidecum prin grija reclamantei de a respecta drepturile izvorate din brevet, in anul 2003.

Decretul nr. 167/1958 prevede imperativ ca dreptul la actiune avand un obiect patrimonial se prescrie intr-un termen general de prescriptie de trei ani.

De altfel chiar si in cadrul dosarului prin care a fost obligata la plata, astazi nedatorata, a invocat ca aparare de fond lipsa noutatii brevetului de inventie, ca si cauza de nevalabilitate a acesteia. Deci, inca de la data platii aceasta a cunoscut paguba precum si pe cel indreptatit la restituire . Chiar si dupa acest moment, respectiv la data introducerii actiunii de anulare a brevetului de inventie, solutionata definitiv prin decizia civila nr. 235A de catre Curtea de Apel Bucuresti, invocata de catre instanta de apel, reclamanta nu a inteles sa-si valorifice dreptul material la actiune in sensul repararii pagubei pricinuite prin eliberarea brevetului de inventie atacat.

Este cat se poate de firesc si evident ca reclamanta, in sensul art. 8 din Decretul nr. 167/1958, la data introducerii actiunii de anulare a brevetului de inventie avea cunostinta de motivele de anulabilitate a brevetului si totodata de persoana ce a primit plata nedatorata.

Acest moment, al formularii actiunii de anulare a brevetului, este datat 16.03.2004.

Nimeni si nimic nu au impiedicat pe reclamanta sa solicite restituirea prestatiei, in cadrul actiunii de anulare amintita sau separat.

Actiunea in anulare nu a intrerupt cursul prescriptiei, intrucat prin petit nu s-a formulat un capat de cerere in legatura cu prezenta cauza.

Fata de cele invederate instanta de apel a facuta o gresita aplicare a legii, respectiv a prevederilor art. 8 din Decretul nr. 167/1958, in sensul ca a nesocotit aceasta norma cu privire la momentul inceperii cursului prescriptiei extinctive.

Analizand recursul formulat, in raport de criticile mentionate, Inalta Curte a apreciat ca acesta este nefondat pentru urmatoarele considerente:

Actiunea de fata are natura juridica a unei actiuni in repetitiune, deoarece ne aflam in prezenta executarii unei obligatii de care partea reclamanta nu mai este tinuta.

Conform art. 1092 Cod civil ``ceea ce s-a platit fara a fi debit este supus repetitiunii".

Astfel, reclamanta a fost obligata la plata unei sume prin hotarare judecatoreasca, iar executarea acesteia s-a realizat silit asupra intregii sume. Intrucat tot printr-o hotarare judecatoreasca irevocabila s-a stabilit ca actul care a stat la baza emiterii titlului executoriu este nul, cel care plateste in temeiul acestui act nul are dreptul la restituire deoarece nulitatea are efect retroactiv, deci obligatia apare ca si cand nu a existat niciodata, iar partile urmeaza a fi repuse in situatia anterioara.

Actiunea in repetitiune este o actiune patrimoniala, astfel ca ea va putea fi intentata in termenele de prescriptie de drept comun, care incep sa curga de la momentul efectuarii platii.

In cazul de fata, aceasta regula nu este aplicabila, intrucat la momentul la care se efectuase plata, aceasta nu avea caracter de plata nedatorata, fiind efectuata in temeiului unui titlu executoriu valabil, care a fost pus in executare pe cale silita.

Potrivit art. 8 al Decretului-lege nr. 167/1958 ``Prescriptia dreptului la actiune in repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicita, incepe sa curga de la data cand pagubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca, atat paguba cat si pe cel care raspunde de ea.``

Desi in speta nu este vorba despre savarsirea unei fapte ilicite, ci despre o paguba constand in plata unei sume devenita nedatorata prin anularea actului care a stat la baza pronuntarii hotararii judecatoresti care a constituit titlul executoriu, termenul de prescriptie va incepe sa curga de la data cand pagubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca, atat paguba, cat si pe cel care raspunde de ea.

Or, acest moment nu poate fi decat acela in care platitorul (solvens) a aflat ca plata efectuata a devenit nedatorata, iar acest moment este cel in care hotararea judecatoreasca de anulare a brevetului de inventie a devenit definitiva, respectiv la data de 23.10.2008, odata cu pronuntarea deciziei civile 235A de catre Curtea de Apel Bucuresti.

In determinarea momentului la care pagubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca, atat paguba cat si pe cel care raspunde de ea, nu poate fi avuta in vedere atitudinea subiectiva a pagubitului, respectiv data la care acesta a invocat in instanta lipsa noutatii brevetului de inventie, ca si cauza de nevalabilitate a acesteia sau alte cauze de nulitate a brevetului invederate ulterior, in actiunea de constatare a nulitatii brevetului, intrucat acestea constituiau simple sustineri asupra carora numai instanta de judecata, dupa solutionarea caii de atac a apelului, cand decizia a devenit definitiva, putea sa aprecieze asupra justetii acestor sustineri, astfel incat paguba sa poata fi determinata cu certitudine.

Pentru argumentele mentionate anterior, Inalta Curte a considerat ca instanta de apel a facut o corecta interpretare si aplicare a dispozitiilor art. 8 al Decretului-lege nr. 167/1958, motivul de recurs invocat nefiind incident in cauza astfel incat, in temeiul art. 312 alin.(1) C.proc.civ., a respins recursul ca nefondat.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 917 din 22 februarie 2013


Citeşte mai multe despre:    Nulitate    Prescriptie    Pretentii    Decretul 167/1958



Comentează: Anularea printr-o hotarare judecatoreasca a actului in baza caruia s-a facut plata. Prescriptie
Alte Speţe

Decizia ICCJ nr. 1/2017, privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre profesionisti si consumatori. Credite in Franci elvetieni. Informare privind riscul ratei de schimb valutar
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Privarea salariatului de drepturile banesti cuvenite. Spor pentru orele lucrate in zilele de repaus saptamanal si sarbatori legale
Pronuntaţă de: Tribunalul M, Sectia a II-a Civila de Contencios Administrativ si Fiscal, Sentinta nr. 1013/2016

Respectarea de catre angajator a salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata si a prevederilor contractuale aplicabile
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a pentru cauze privind Conflicte de munca si asigurari sociale, Decizie nr. 3269 din 16.05.2016

Nulitatea deciziei de sanctionare a salariatului. Lipsa descrierii faptei care constituie abatere disciplinara
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia litigii de munca si asigurari sociale, Decizie nr. 546/2016 din 21.06.2016

Decizie de concediere bazata pe un temei de drept declarat neconstitutional. Reintegrarea salariatului pe postul detinut si plata despagubirilor
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a pentru cauze privind Conflicte de munca si Asigurari sociale, Decizia nr. 2841/2016 din 31.05.2016

Desfacerea disciplinara a contractului de munca pentru lipsa nejustificata de la serviciu
Pronuntaţă de: Curtea de Apel C, Sectia I Civila, Decizia nr. 275 CM din 30.05.2016

Nelegalitatea si netemeinicia deciziei de sanctionare a salariatului. Restituirea drepturilor salariale retinute
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Pitesti, Sectia I Civila, Decizia nr. 1166/2016 din 11.05.2016

Concedierea pentru motive ce tin de persoana salariatului. Acte de violenta asupra superiorului
Pronuntaţă de: Tribunalul Arges, Sectia Conflicte de munca si Asigurari sociale, Sentinta Civila nr. 1693/2016 din 21.06.2016

Salariul minim brut pe tara nu constituie valoare de referinta la algoritmul de calcul al salariului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a Conflicte de munca si asigurari sociale

Prescriptia dreptului de anulare a clauzelor contractului colectiv de munca. Modificarea salariului prin acordul partilor
Pronuntaţă de: Tribunalul T, Sectia I Civila, Sentinta nr. 880/PI din 21.04.2016



Articole Juridice

Contestatia. Conditie de admisibilitate cererii de chemare in judecata in contenciosul administrativ fiscal
Sursa: Ursuleasa Ionut, Secretar U.A.T.

Deciziile de stabilire a drepturilor salariale nu reprezinta acte administrative in sensul Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ
Sursa:

Clauza de neconcurenta in contractele de munca. Aplicabilitate practica. Solutii jurisprudentiale
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Salariatele pot fi concediate in cadrul si ca urmare a concedierilor colective. Opinia CJUE
Sursa: MCP Cabinet avocati

Certificatul de urbanism in procedura autorizarii lucrarilor de construire. Actualizare 2018
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Filtrul Camerei preliminare in procesul penal din perpectiva Curtii Constitutionale a Romaniei
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Noile reglementari privind ucenicia la locul de munca. Conditii de angajare, drepturi si obligatii ale partilor
Sursa: Avocat Andrei-Gheorghe Gherasim