Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Functionar public. Conflict de interese. Elemente constitutive

Functionar public. Conflict de interese. Elemente constitutive

  Publicat: 14 Oct 2014       6182 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Parti componente ale infractiunii.
Fapta psihologului, care are calitatea de membru al comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap constituita la nivelul unui consiliul judetean, de a participa la luarea deciziei privind stabilirea gradului de handicap si de a semna certificatul de incadrare in grad de handicap pentru mama sa, prin care aceasta a obtinut un folos patrimonial constand in indemnizatia lunara, bugetul complementar si indemnizatia de insotitor - drepturi prevazute de Legea nr. 448/2006, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de conflict de interese.

1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Parti componente ale infractiunii.
Act adoptat de organele de stat,
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Puterile publice existente in stat. Potrivit Constitutiei Romaniei autoritatile publice sunt:
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Organ de stat sau al unitatii administrativ-teritoriale care actioneaza in regim de putere publica pentru satisfacerea unui interes public.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Calificativ care exprima neconcordanta unui fapt sau act, a unei conduite, cu prevederile legii si cu celelalte norme de convietuire sociala.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Grup comstituit de catre o autoritate cu scopul desfasurarii, coordonarii, supravegherii, controlului unei activitati din diferite domenii ale vietii sociale
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Balanta veniturilor si cheltuielilor dintr-o anumita perioada
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Balanta veniturilor si cheltuielilor dintr-o anumita perioada
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Componenta a sistemului de protectie sociala, reprezinta ansamblul de institutii si masuri prin care statul, autoritatile publice ale administratiei locale si societatea civila asigura prevenirea, limitarea sau inlaturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situatii care pot genera marginalizarea sau excluderea sociala a unor persoane.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Organ de stat sau al unitatii administrativ-teritoriale care actioneaza in regim de putere publica pentru satisfacerea unui interes public.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Parte intr-un raport juridic de obligatie, titular de drepturi de creanta, indreptatit sa pretinda subiectului pasiv,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Institutie de drept procesual penal, reglementata de Codul de procedura penala in diverse texte.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Balanta veniturilor si cheltuielilor dintr-o anumita perioada
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Viciu al unei hotarari,
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Balanta veniturilor si cheltuielilor dintr-o anumita perioada
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Parti componente ale infractiunii.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Totalitatea normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale din domeniul administratiei de stat, activitate indeplinita de organele administrative.
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ramura a sistemului de drept cu privire la totalitatea normelor juridice
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ramura a sistemului de drept cu privire la totalitatea normelor juridice
Totalitatea normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale din domeniul administratiei de stat, activitate indeplinita de organele administrative.
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Consta in descrierea faptei prevazute de lege ca infractiune, stabilirea continutului juridic, a conditiilor obiective si subiective, prevederea pedepselor care se aplica infractorilor si masurile ce se pot lua in cazul comiterii ei.
Ansamblul unitar de reglementari avand ca obiect o anumita activitate, drepturile si obligatiile
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Parte intr-un raport juridic de obligatie, titular de drepturi de creanta, indreptatit sa pretinda subiectului pasiv,
Ocupatia activitatea utila, aducatoare de venit (in bani sau in natura)
Drepturi banesti care se acorda pentru desfasurarea unor anumite activitati.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
1. Grup comstituit de catre o autoritate cu scopul desfasurarii, coordonarii, supravegherii, controlului unei activitati din diferite domenii ale vietii sociale
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Grup comstituit de catre o autoritate cu scopul desfasurarii, coordonarii, supravegherii, controlului unei activitati din diferite domenii ale vietii sociale
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Act adoptat de organele de stat,
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Act adoptat de organele de stat,
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Organ de stat sau al unitatii administrativ-teritoriale care actioneaza in regim de putere publica pentru satisfacerea unui interes public.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Balanta veniturilor si cheltuielilor dintr-o anumita perioada
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Face parte din categoria infractiunilor de serviciu sau in legatura cu serviciul
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Balanta veniturilor si cheltuielilor dintr-o anumita perioada
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Organ de stat sau al unitatii administrativ-teritoriale care actioneaza in regim de putere publica pentru satisfacerea unui interes public.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Calificativ care exprima neconcordanta unui fapt sau act, a unei conduite, cu prevederile legii si cu celelalte norme de convietuire sociala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Situatie a unei persoane in sarcina careia este posibila stabilirea raspunderii juridice,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Una dintre cele doua laturi ale infractiunii constand din manifestarile exterioare prin care se realizeaza actiunea sau interactiunea si se produc urmarile socialmente periculoase.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Face parte din categoria infractiunilor de serviciu sau in legatura cu serviciul
Consta in descrierea faptei prevazute de lege ca infractiune, stabilirea continutului juridic, a conditiilor obiective si subiective, prevederea pedepselor care se aplica infractorilor si masurile ce se pot lua in cazul comiterii ei.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Calitate a unui act juridic de a intruni toate conditiile si de a produce toate efectele prevazute de lege.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Viciu al unei hotarari,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, alaturi de institutia infractiunii si a pedepsei, reglementata in diferite dispozitii din Codul penal (ex. infractiunea este singurul temei al raspunderii penale, cap. I, t. II, C. pen., partea generala etc).
Viciu al unei hotarari,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Viciu al unei hotarari,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.

Fapta psihologului, care are calitatea de membru al comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap constituita la nivelul unui consiliul judetean, de a participa la luarea deciziei privind stabilirea gradului de handicap si de a semna certificatul de incadrare in grad de handicap pentru mama sa, prin care aceasta a obtinut un folos patrimonial constand in indemnizatia lunara, bugetul complementar si indemnizatia de insotitor - drepturi prevazute de Legea nr. 448/2006, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de conflict de interese.


Psihologul numit prin hotarare a consiliului judetean in comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap - organ de specialitate in subordinea consiliilor judetene sau a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, cu activitate decizionala in materia incadrarii persoanelor adulte in grad si tip de handicap - are calitatea de functionar public in acceptiunea art. 175 alin. (2) C. pen., intrucat este investit de o autoritate publica (consiliul judetean sau consiliul local al sectorului municipiului Bucuresti), exercita un serviciu de interes public, avand putere decizionala in materia incadrarii persoanelor adulte in grad si tip de handicap, cu consecinte in planul protectiei sociale acordate de autoritatea publica acestei categorii de persoane si este supus controlului autoritatii publice cu privire la indeplinirea serviciului public.


Eroarea de drept penal - cauza de neimputabilitate prevazuta in art. 30 alin. (5) C. pen. - opereaza numai in ipoteza in care este invincibila. Nu se afla intr-o eroare invincibila asupra caracterului ilicit al faptei de conflict de interese persoana avand calitatea de membru al comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, careia pregatirea, experienta profesionala si atributiile exercitate in domeniu ii permit sa cunoasca si sa inteleaga exact cadrul legal in care trebuie sa isi desfasoare activitatea, inclusiv prin raportare la rigorile legii penale.


Prin sentinta nr. 203 din 29 octombrie 2013 a Curtii de Apel Ploiesti, Sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie, s-a dispus condamnarea inculpatei B.I. la doua pedepse de cate un 1 inchisoare pentru savarsirea infractiunii de conflict de interese (fapte din 5 noiembrie 2008 si 30 septembrie 2009), prevazuta in art. 2531 alin. (1) C. pen. anterior, pedepse care, in baza art. 33 lit. a) si art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. anterior, au fost contopite in pedeapsa cea mai grea, de 1 an inchisoare, cu aplicarea art. 71, art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) si lit. c) C. pen. anterior.


In baza art. 81 si art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei rezultante de 1 an inchisoare si a pedepsei accesorii, pe durata termenului de incercare de 3 ani, calculat conform art. 82 C. pen. anterior.


Analizand probele administrate atat in faza de urmarire penala, cat si in cursul cercetarii judecatoresti, curtea de apel a retinut urmatoarea situatie de fapt:


Inculpata B.I. este absolventa a Facultatii de psihologie, avand competenta de psiholog, conditii in care, incepand cu anul 2006, a desfasurat activitate de specialitate fie in cadrul unor institutii publice, fie al unor programe de voluntariat. Ca urmare, prin Hotararea nr. 44 din 4 aprilie 2008 emisa de Consiliul Judetean Prahova, dispunandu-se modificarea componentei Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din subordinea acestuia, s-a luat si masura desemnarii inculpatei B.I. ca membru, in calitatea de psiholog, astfel cum impun dispozitiile art. 1 din Regulamentul de organizare si functionare - anexa la Hotararea nr. 82 din 25 iulie 2008.


Verificand continutul documentatiei intocmita la acea data si relatiile comunicate cu adresa din 7 octombrie 2013, curtea de apel a constatat ca respectiva comisie functioneaza ca organ de specialitate fara personalitate juridica, dar in subordinea autoritatii administratiei publice judetene, atributiile fiindu-i determinate prin Regulamentul de organizare si functionare - anexa la Hotararea nr. 82/2008, intre altele, fiind si aceea de stabilire a incadrarii adultului in grad de handicap . A mai constatat, de asemenea, instanta ca sedintele comisiei de evaluare se desfasoara in prezenta majoritatii membrilor acesteia, ca membrii sai, inclusiv psihologul, cu exceptia presedintelui, primesc o indemnizatie de sedinta proportional cu numarul participarilor si care nu poate depasi 20% din indemnizatia presedintelui consiliului judetean, ca deciziile se iau cu votul majoritatii membrilor, nedistingandu-se valoarea acestuia in functie de calificarea profesionala, iar atributiile sunt determinate in art. 6 al Regulamentului mentionat, intre acestea fiind si eliberarea certificatelor de incadrare in grad de handicap .


Astfel cum a recunoscut inculpata si cum rezulta din mentiunile si semnaturile aplicate pe certificatele de incadrare in grad de handicap si documentarul de evaluare medicala a persoanelor cu handicap, investita fiind ca si membru al Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Prahova, la data de 5 noiembrie 2008, aceasta a participat la examinarea dosarului persoanei solicitante S.V., mama sa, prin care se cerea evaluarea si incadrarea intr-un grad de handicap . In aceeasi sedinta, comisia de evaluare formata din O.V. - presedinte si trei membri, respectiv B.S., M.G. si inculpata B.I., a luat hotararea admiterii solicitarii in sensul incadrarii acesteia in grad de handicap accentuat, eliberandu-se, astfel, certificatul din 5 noiembrie 2008, cu valabilitate permanenta, nerevizuibil si semnat inclusiv de inculpata in calitate de psihoterapeut. Drept consecinta, in perioada noiembrie 2008 - 1 octombrie 2009, persoana solicitanta S.V. a beneficiat lunar de drepturi si accesibilitati prevazute in Legea nr. 448/2006 (indemnizatie lunara si buget complementar) in cuantum de 2.323 lei (suma de 217 lei lunar pana in ianuarie 2009, respectiv suma de 234 lei).


Totodata, curtea de apel a mai retinut ca, in aceleasi conditii, la data de 30 septembrie 2009, inculpata B.I. a participat la reexaminarea dosarului solicitantei S.V., mama sa, prin care cerea reevaluarea si incadrarea intr-un grad de handicap . Si de aceasta data, in sedinta respectiva si in aceeasi compunere, s-a hotarat reincadrarea persoanei solicitante in gradul de handicap grav cu indemnizatie de insotitor, eliberandu-se certificatul din 30 septembrie 2009, de asemenea, cu valabilitatea permanenta si nerevizuibil. Urmare a hotararii adoptate, in perioada 1 octombrie 2009 - pana la data sesizarii instantei, persoana solicitanta S.V. a beneficiat lunar de drepturile si accesibilitatile prevazute in Legea nr. 448/2006, in cuantum de 38.684 lei (indemnizatie lunara in suma de 200 lei, buget complementar in suma de 91 lei si indemnizatie insotitor in suma de 575 lei pana la 1 ianuarie 2010, cand ultimul cuantum s-a majorat la suma de 587 lei).


Situatia de fapt si imprejurarile concrete in care au fost comise faptele nu au fost contestate de inculpata B.I., apararile sale vizand lipsa calitatii de functionar public, raportat la conditiile in care a fost numita si a exercitat functia de membru al Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Prahova, precum si lipsa vinovatiei sub forma intentiei directe, sustinandu-se ca, nefiindu-i stabilita o fisa a postului si nesolicitandu-i-se depunerea declaratiei de interese sau de avere, nu a avut cunostinta de obligatia ce ii revenea de a se abtine de la examinarea dosarelor privind pe solicitanta S.V.


Examinand apararile formulate de inculpata, curtea de apel a apreciat ca acestea nu pot fi primite, aratand in argumentare ca, potrivit dispozitiilor art. 2531 C. pen. anterior, sub raport subiectiv si obiectiv, este intrunit continutul legal al infractiunii de conflict de interese, intre altele, si atunci cand se dovedeste ca, in exercitiul atributiilor de serviciu, functionarul public a indeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, sotul sau, o ruda ori un afin pana la gradul II.


Curtea de apel a inlaturat apararea inculpatei referitoare la lipsa calitatii de functionar public, aratand ca, in acceptiunea data de art. 147 alin. (1) C. pen. anterior, este subiect calificat activ al infractiunilor de serviciu sau in legatura cu serviciul prevazute in Titlul VI, art. 246 - art. 257, deci si aceea de conflict de interese, orice persoana care exercita permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investita, o insarcinare de orice natura, retribuita sau nu, in serviciul unei unitati dintre cele la care se refera art. 145 din acelasi cod. Or, inculpata a recunoscut, iar din documentatia aflata la filele dosarului, confirmata prin adresa din 7 octombrie 2013, inaintata de Consiliul Judetean Prahova - Directia Judeteana de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, rezulta fara dubii ca aceasta a fost desemnata membru al Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Prahova prin Hotararea nr. 82/2008, organ de specialitate aflat in subordinea autoritatii administratiei publice judetene, in baza art. 85 alin. (4) din Legea nr. 448/2006, exercitandu-si atributiile de membru (psiholog) conform art. 1 alin. (5) lit. c), art. 6 si urm. din Regulamentul - anexa si incasand corelativ indemnizatiile de sedinta determinate potrivit art. 3.


Asa fiind, s-a apreciat ca, fata de dispozitiile legale anterior mentionate, chiar daca autoritatea publica nu a inteles sa detalieze sarcinile prevazute in regulament printr-o eventuala fisa a postului ori sa incheie cu inculpata o alta conventie scrisa, anexa la Hotararea nr. 82/2028, sau nu a solicitat depunerea vreunei declaratii in sensul Legii nr. 161/2003, inculpata B.I. are calitatea de functionar public si, deci, este subiect activ in acceptiunea continutului legal al infractiunii prevazute in art. 2531 C. pen. anterior. De altfel, raportat la pregatirea si experienta profesionala in domeniu si atributiile de serviciu indeplinite, inclusiv calitatea de ruda de gradul I a solicitantei S.V., s-a considerat, asa cum, in mod constant, a acceptat si jurisprudenta, ca inculpata nu poate invoca drept cauza de inlaturare a caracterului penal al faptei ignoranta sau eroarea de drept .


Prin urmare, pentru toate argumentele de fapt si de drept expuse, curtea de apel a retinut ca fiind dovedit faptul ca, in doua randuri, respectiv la datele de 5 noiembrie 2008 si 30 septembrie 2009, de fiecare data luand o rezolutie infractionala separata, in calitate de functionar public, membru al Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Prahova, aflata in subordinea Consiliului Judetean Prahova, in exercitarea atributiilor de serviciu, inculpata B.I. a participat la luarea deciziilor privind incadrarea in grad de handicap a persoanei solicitante S.V., mama sa, semnand certificatele de incadrare in grad de handicap si documentarele de evaluare medicala, actele administrative avand ca urmare beneficierea de drepturile si accesibilitatile prevazute in Legea nr. 448/2006 (indemnizatie lunara, buget complementar si indemnizatie de insotitor), pe perioada noiembrie 2008 - la zi.


In drept, s-a apreciat ca faptele comise de inculpata B.I. intrunesc, atat sub aspect subiectiv, cat si obiectiv, elementele constitutive a doua infractiuni de conflict de interese, aflate in concurs real, prevazute in art. 2531 C. pen. anterior, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. anterior.


Impotriva acestei sentinte a declarat recurs, in termen legal, inculpata B.I., pentru nelegalitate si netemeinicie.


La termenul de judecata din 13 martie 2014, avand in vedere modificarile intervenite prin Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala, Inalta Curte de Casatie si Justitie, potrivit dispozitiilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea in aplicare a acestuia, a recalificat calea de atac promovata in cauza de inculpata B.I. ca fiind apel, cadrul procesual in care s-a realizat judecarea acesteia fiind dat de prevederile art. 411 - art. 425 C. proc. pen.


Totodata, in sedinta publica din 8 mai 2014, conform art. 420 alin. (4) C. proc. pen., Inalta Curte de Casatie si Justitie i-a adus la cunostinta inculpatei dispozitiile art. 374 alin. (2) C. proc. pen., ocazie cu care aceasta a aratat ca nu doreste sa dea declaratie in fata instantei de apel, manifestarea sa de vointa fiind consemnata ca atare in actul procedural intocmit.


Examinand cauza atat prin prisma criticilor invocate, cat si din oficiu, conform art. 417 alin. (2) C. proc. pen., sub toate aspectele de fapt si de drept, Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca apelul declarat de inculpata B.I. este fondat, insa in limitele ce se vor arata si pentru urmatoarele considerente:


1. Astfel, realizand propriul examen al materialului probator administrat in cauza in ambele faze procesuale, Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca instanta de fond a stabilit o situatie de fapt corecta, care, de altfel, nu a fost contestata de inculpata nici in cursul urmaririi penale si al cercetarii judecatoresti si nici in calea de atac, retinand, in esenta, ca aceasta, in calitate de functionar public, membru al Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Prahova, aflata in subordinea Consiliului Judetean Prahova, in exercitarea atributiilor de serviciu, la datele de 5 noiembrie 2008 si 30 septembrie 2009, a participat la luarea deciziilor privind incadrarea in grad de handicap a mamei sale S.V., semnand certificatele de incadrare in grad de handicap si documentele de evaluare medicala, actiuni in urma carora persoana solicitanta a beneficiat, in perioada noiembrie 2008 pana la data sesizarii instantei, de drepturile si accesibilitatile prevazute de Legea nr. 448/2006 (indemnizatie lunara, buget complementar si indemnizatie de insotitor).


Desi pe intreg parcursul procedurii judiciare inculpata a contestat calitatea sa de functionar public la data comiterii faptelor, sustinand ca nu indeplinea cerinta subiectului activ al infractiunii de conflict de interese, Inalta Curte de Casatie si Justitie apreciaza ca, in mod corect, prima instanta a stabilit ca sunt indeplinite, in cauza, toate elementele de continut ale infractiunilor ce formeaza obiectul acuzatiei penale, nefiind intemeiata critica invocata in acest sens de apelanta inculpata.


Analizand, in concret, apararile formulate in cuprinsul motivelor de apel, Inalta Curte de Casatie si Justitie arata, in primul rand, ca, sub aspectul continutului normativ al conflictului de interese, dispozitia din noul Cod penal (art. 301) este aproape identica cu reglementarea anterioara (art. 2531 C. pen. anterior), schimbarile intervenite in modul de redactare a textului de incriminare nemodificand in niciun fel elementele constitutive ale infractiunii examinate. Astfel, ambele incriminari presupun, in esenta, existenta unui interes de natura patrimoniala din partea unui functionar public, care ii influenteaza impartialitatea in indeplinirea atributiilor conferite de legi si regulamente, activitatea de serviciu a acestuia constand in indeplinirea unui act sau participarea la luarea unei decizii fiind lipsita de obiectivitate datorita interesului de natura patrimoniala care il anima, aspect de natura sa afecteze in sens negativ relatiile de serviciu .


Asadar, potrivit ambelor reglementari, subiectul activ al infractiunii de conflict de interese este unul calificat, putand fi numai un functionar public, in acceptiunea data acestei notiuni de art. 147 C. pen. anterior (in cazul infractiunii prevazute in art. 2531 C. pen. anterior), respectiv de art. 175 C. pen. (in cazul infractiunii prevazute in art. 301 C. pen.).


Indiferent daca semnificatia penala a conceptului de functionar public este data de codificarea anterioara (art. 147) sau de reglementarea in vigoare (art. 175), se observa, contrar sustinerilor apelantei, ca aceasta nu coincide cu intelesul pe care aceeasi notiune o are in alte domenii de drept, spre exemplu, in dreptul administrativ caruia ii este specifica, sfera de cuprindere a conceptului de functionar public in dreptul penal fiind mult mai larga decat aceea la care se refera art. 2 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata. In acelasi sens s-a pronuntat si Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 2 din 15 ianuarie 2014, publicata in M. Of. nr. 71 din 29 ianuarie 2014, prin care au fost declarate neconstitutionale dispozitiile art. I pct. 5 si art. II pct. 3 din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative si articolul unic din Legea pentru modificarea art. 2531 din Codul penal, in cuprinsul paragrafului VI. 1.1 din considerente aratandu-se ca ``semnificatia notiunii de functionar public din dreptul penal nu este echivalenta cu cea de functionar din dreptul administrativ. (....) Potrivit legii penale, notiunile de functionar public si de functionar au un inteles mai larg decat acela din dreptul administrativ, datorita atat caracterului relatiilor sociale aparate prin incriminarea unor fapte socialmente periculoase, cat si faptului ca exigentele de aparare a avutului si de promovare a intereselor colectivitatii impun o cat mai buna ocrotire prin mijloacele dreptului penal. (...) In legea penala, functionarul este definit exclusiv dupa criteriul functiei pe care o detine sau, cu alte cuvinte, daca isi exercita activitatea in serviciul unei unitati determinate prin legea penala, supus unui anumit statut si regim juridic.``


Ca urmare, potrivit legii penale, pentru a avea calitatea de functionar public si a fi, deci, subiect activ al infractiunii de conflict de interese, persoana acuzata de comiterea faptei trebuie sa se incadreze in una dintre categoriile la care face referire art. 147 C. pen. anterior (in cazul infractiunii prevazute in art. 2531 C. pen. anterior), respectiv art. 175 C. pen. (in cazul infractiunii prevazute in art. 301 C. pen.), neavand relevanta statutul profesional al acesteia, si anume daca isi exercita demnitatea, functia, profesia, ocupatia sau insarcinarea in baza unei legi generale (Codul muncii) ori a unei legi speciale, titlul sau modul in care a fost investita, respectiv daca a fost numita sau aleasa, durata mandatului, functiei ori insarcinarii, daca beneficiaza sau nu de remuneratie (salariu ori indemnizatie) si nici daca, potrivit art. 41 si art. 42 din Legea nr. 144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, republicata, avea sau nu obligatia declararii averii sau a intereselor.


In cauza, asa cum a retinut si judecatorul fondului, inculpata B.I. a fost desemnata ca membru in componenta Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Prahova, in calitate de psiholog, prin Hotararea nr. 44 din 4 aprilie 2008 a Consiliului Judetean Prahova, care a modificat, astfel, Hotararea nr. 176/2005 a aceleiasi autoritati prin care a fost infiintata respectiva comisie si s-a aprobat Regulamentul de organizare si functionare a acesteia.


Totodata, prin Hotararea nr. 82 din 25 iulie 2008 a Consiliului Judetean Prahova, s-a stabilit cuantumul lunar al indemnizatiei cuvenite membrilor Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Prahova si s-a aprobat un nou Regulament de organizare si functionare a acesteia, conform anexei la respectiva Hotarare .


Reglementand statutul juridic al comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata, stabileste in art. 5 pct. 14 ca aceasta este un organ de specialitate fara personalitate juridica, in subordinea consiliilor judetene, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, ale carei atributii principale sunt stabilite prin aceasta lege.


In linii generale, aceleasi dispozitii sunt reluate si de art. 85 din acelasi act normativ, care, in alin. (4), prevede ca respectiva comisie de evaluare este un organ de specialitate al consiliului judetean, dupa caz, al consiliului local al sectorului municipiului Bucuresti, cu activitate decizionala in materia incadrarii persoanelor adulte in grad si tip de handicap, iar, referitor la componenta nominala a acesteia, stabileste, in alin. (5), ca aceasta se aproba prin hotarare de consiliu judetean, dupa caz, local al sectorului municipiului Bucuresti, cu avizul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale (ultima completare fiind introdusa prin O. U. G. nr. 84/2010).


Totodata, in art. 87 din Legea nr. 448/2006 sunt enumerate principalele atributii ale comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap (alin. 1) si se prevede ca organizarea si metodologia de functionare a acesteia se reglementeaza prin hotarare a Guvernului (alin. 3), activitatea comisiilor de evaluare fiind coordonata metodologic de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale (alin. 6, introdus prin O. U. G. nr. 84/2010).


Rezulta, asadar, din toate dispozitiile legale mentionate - transpuse in mod corespunzator si in cuprinsul Regulamentului anexa la Hotararea nr. 82 din 25 iulie 2008 a Consiliului Judetean Prahova - ca membrii comisiilor de evaluare a persoanelor adulte cu handicap sunt numiti de o autoritate publica, respectiv consiliul judetean sau, dupa caz, consiliul local al sectorului municipiului Bucuresti (in prezent si cu avizul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale), ca acestia exercita un serviciu de interes public, avand putere decizionala in materia incadrarii persoanelor adulte in grad si tip de handicap, cu toate consecintele ce decurg de aici in planul protectiei sociale acordate de autoritatea publica acestei categorii de persoane, ca beneficiaza de o indemnizatie suportata din fonduri de la buget si sunt supusi controlului autoritatilor publice cu privire la modul de indeplinire a serviciului public pentru realizarea caruia au fost numiti, elemente ce conduc la incadrarea lor in categoria functionarilor publici, astfel cum aceasta este definita atat de art. 147 C. pen. anterior, cat si de art. 175 alin. (2) C. pen.


In ce priveste apararile invocate de apelanta inculpata in legatura cu faptul ca nu ar fi fost purtator al autoritatii publice, ca nu a incheiat un contract de colaborare/munca cu aceasta, ca nu i s-a intocmit fisa postului, nu i s-au adus la cunostinta atributiile ce ii reveneau si prevederile legale privind conflictul de interese si nu i s-a cerut sa depuna declaratii de avere si interese, asa cum s-a aratat in dezvoltarile anterioare si cum a apreciat si prima instanta, acestea nu au nicio relevanta sub aspectul intrunirii calitatii cerute de lege pentru subiectul activ al infractiunii de conflict de interese, din moment ce persoana sa se incadreaza in una dintre categoriile la care se refera conceptul de functionar public in acceptiunea legii penale, indiferent daca se are in vedere reglementarea anterioara sau noul Cod penal.


Ca urmare, rezulta ca, la datele de 5 noiembrie 2008 si 30 septembrie 2009, inculpata B.I., in calitate de membru al Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Prahova, desemnata prin Hotararea nr. 44 din 4 aprilie 2008 a Consiliului Judetean Prahova, avea calitatea de functionar public, in intelesul dat respectivei notiuni de legea penala, motiv pentru care nu pot fi retinute criticile formulate sub acest aspect de apelanta.


2. Ca nefondate sunt apreciate de Inalta Curte de Casatie si Justitie si sustinerile inculpatei referitoare la neintrunirea elementelor constitutive ale infractiunii de conflict de interese sub aspectul laturii subiective, considerandu-se de catre instanta de control judiciar, in deplin acord cu judecatorul fondului, ca apelanta a actionat cu forma de vinovatie ceruta de lege, respectiv cu intentie directa, avand reprezentarea ca, prin faptele sale, realizeaza un folos material pentru persoana solicitanta S.V., mama sa, si urmarind producerea acestui rezultat prin comiterea infractiunilor de care este acuzata.


Asa cum rezulta din materialul probator administrat in cauza, evaluat in mod corespunzator de catre prima instanta, inculpata, in deplina cunostinta de cauza, desemnata fiind in calitate de membru al Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Prahova, a participat, la datele 5 noiembrie 2008 si 30 septembrie 2009, la examinarea dosarului mamei sale, S.V., prin care solicita incadrarea intr-un grad de handicap, si la luarea deciziei de acordare a gradului de handicap accentuat, respectiv grav, cu valabilitate permanenta, nerevizuibil, ultimul si cu indemnizatie de insotitor, aplicand semnatura si stampila personala pe certificatele de incadrare in grad de handicap eliberate si pe documentarele de evaluare medicala a persoanelor cu handicap, prevazand si, totodata, urmarind ca, prin indeplinirea acestor acte in exercitarea atributiilor stabilite de art. 87 alin. (1) din Legea nr. 448/2006 si art. 6 din Regulamentul de organizare si functionare a Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, anexa la Hotararea nr. 82 din 25 iulie 2008 a Consiliului Judetean Prahova, sa determine, in mod concret, obtinerea unui folos patrimonial de catre mama sa, constand in drepturile si accesibilitatile prevazute de Legea nr. 448/2006 (indemnizatie lunara, buget complementar si indemnizatie de insotitor), de care aceasta a beneficiat in perioada cuprinsa intre noiembrie 2008 si pana la data sesizarii instantei cu prezenta cauza.


In stransa legatura cu critica referitoare la lipsa laturii subiective a infractiunii de conflict de interese, inculpata apelanta a invocat eroarea de drept, facand trimitere la dispozitiile art. 30 C. pen. si aratand, in argumentare, ca nu a cunoscut calitatea sa de functionar public, intrucat nu a incheiat niciun contract de munca/colaborare cu autoritatea publica si nu i-au fost comunicate fisa postului, atributiile, precum si obligatia de a depune declaratiile de avere si interese.


Desi apelanta nu a facut precizari cu privire la natura erorii de drept invocate, respectiv daca priveste o norma de drept extrapenal (art. 30 alin. 4 C. pen.) sau de drept penal (art. 30 alin. 5 C. pen.), din argumentele prezentate ar rezulta ca este vorba despre o eroare de drept penal (ce ar avea ca efect inlaturarea caracterului imputabil al faptelor si nicidecum inlaturarea intentiei, ca element subiectiv al acestora, asa cum s-a sustinut), constand in necunoasterea caracterului ilicit al faptelor savarsite, inculpata sustinand, practic, ca, in imprejurarile concrete in care a comis respectivele fapte, a considerat ca acestea sunt permise de legea penala.


Pentru a opera, insa, cauza de imputabilitate invocata, este necesar, potrivit art. 30 alin. (5) C. pen., ca eroarea de drept penal sa fie invincibila, adica sa existe o imposibilitate absoluta de a lua cunostinta de legea penala, imprejurare ce nu a fost probata de apelanta si nici nu a fost identificata in speta de catre instanta, neexistand niciun element care sa conduca la concluzia imposibilitatii evitarii unei eventuale erori. Pe de alta parte, Inalta Curte de Casatie si Justitie, avand in vedere probele administrate in cauza, apreciaza ca inculpata nici nu s-a aflat intr-o asemenea eroare la momentul comiterii faptelor, pregatirea si experienta sa profesionala in domeniu, precum si atributiile de serviciu indeplinite in baza Legii nr. 448/2006 si a Regulamentului de organizare si functionare a Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, intr-o perioada indelungata de timp, permitandu-i sa cunoasca si sa inteleaga exact care este cadrul legal in care trebuia sa isi desfasoare activitatea ca membru al acestei comisii, inclusiv prin raportare la rigorile legii penale.


3. Invocand, de asemenea, neintrunirea elementelor constitutive ale infractiunii de conflict de interese, apelanta a mai sustinut ca, in cauza, nu s-a realizat urmarea imediata a acestei infractiuni, sens in care a mentionat ca folosul material obtinut de mama sa, S.V., nu a avut un caracter necuvenit, ci, dimpotriva, a fost justificat de starea ei precara de sanatate, dovedita cu actele medicale ce au stat la baza solicitarii de evaluare si incadrare intr-un grad de handicap .


Intr-adevar, atat art. 2531 C. pen. anterior, cat si art. 301 C. pen., care, asa cum s-a aratat, a preluat, in esenta, reglementarea anterioara, instituie, ca si element care intregeste latura obiectiva a infractiunii de conflict de interese conditia ca, prin actul indeplinit sau decizia la care a participat functionarul public in exercitarea atributiilor de serviciu, sa se fi realizat/obtinut, direct sau indirect, un folos patrimonial pentru sine sau pentru una dintre celelalte persoane prohibite de lege. Se observa, insa, contrar sustinerilor apelantei, ca niciunul dintre textele de incriminare nu vorbeste de realizarea/obtinerea unui folos material necuvenit sau nelegitim, caci ceea ce s-a urmarit prin prevederea faptei ca infractiune este ocrotirea acelor relatii sociale referitoare la indeplinirea cu obiectivitate a atributiilor de serviciu de catre functionarii publici, iar nu apararea relatiilor sociale referitoare la obtinerea licita a foloaselor patrimoniale.


In acelasi sens s-a pronuntat si instanta de contencios constitutional cu prilejul solutionarii obiectiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor articolului unic al Legii pentru modificarea art. 2531 C. pen. anterior, aratand in considerentele Deciziei nr. 2 din 15 ianuarie 2014, publicata in M. Of. nr. 71 din 29 ianuarie 2014 (paragraful VII. 3.1) ca ``finalitatea legii este aceea de a crea premisele ca persoana care detine o demnitate sau o functie publica sa-si indeplineasca cu obiectivitate atributiile care ii revin potrivit Constitutiei si altor acte normative, sa-si exercite activitatea de serviciu cu respectarea principiilor impartialitatii, integritatii, transparentei deciziei si suprematiei interesului public, iar nu in scopul realizarii unor interese personale de natura patrimoniala, care sa prejudicieze interesul public si sa afecteze increderea cetatenilor in institutiile statului (a); prevederea conditiei caracterului necuvenit al folosului material obtinut (n.n. - introdusa prin dispozitiile articolului unic al Legii pentru modificarea art. 2531 C. pen. anterior) este lipsita de fundament, in raport cu obiectul juridic special al acestei infractiuni, respectiv relatiile sociale referitoare la buna desfasurare a activitatii de serviciu, activitate care nu se poate realiza in conditiile indeplinirii unor acte cu incalcarea principiilor impartialitatii, integritatii, transparentei deciziei si suprematiei interesului public in exercitarea demnitatilor si functiilor publice. Astfel, conflictul de interese nu poate presupune doar obtinerea unor foloase materiale necuvenite, ci obtinerea oricarui tip de folos, intrucat incriminarea nu urmareste sanctionarea unor situatii in care sunt incalcate normele legale care confera temei si justificare obtinerii unor foloase materiale, ci a situatiilor in care exercitarea impartiala a atributiilor de serviciu ale functionarului public ar putea fi afectata.``


Ca urmare, Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca, si sub aspectul laturii obiective, sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunilor de conflict de interese pentru care inculpata B.I. a fost trimisa in judecata si condamnata de prima instanta, neavand relevanta pentru existenta acestora caracterul cuvenit sau nejustificat al folosului material obtinut de persoana solicitata S.V., ca urmare a faptelor comise de apelanta in exercitarea atributiilor sale de serviciu . Totusi, sub acest aspect, nu pot fi omise discrepantele majore cu privire la evaluarea dosarelor depuse de solicitanta S.V., care la examinarile efectuate de comisia constituita cu participarea fiicei sale, inculpata B.I., a fost incadrata succesiv in grad de handicap accentuat, respectiv grav cu indemnizatie de insotitor, ambele cu validitate permanenta (certificatele de incadrare in grad de handicap din 5 noiembrie 2008 si din 30 septembrie 2009), pentru ca, ulterior, pentru aceeasi afectiune medicala, sa fie incadrata in grad de handicap usor, cu valabilitate pe 6 luni si termen de revizuire in februarie 2014 (decizia din 12 septembrie 2013 emisa de Comisia Superioara de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap).


4. In ceea ce priveste criticile de netemeinicie formulate de apelanta B.I., Inalta Curte de Casatie si Justitie apreciaza ca, prealabil examinarii acestora, se impune stabilirea in cauza a legii penale mai favorabile, conform prevederilor art. 5 C. pen., in functie de aceasta urmand a fi analizate aspectele invocate de inculpata cu privire la lipsa gradului de pericol social concret al infractiunii si la individualizarea sanctiunilor penale ce i-au fost aplicate de judecatorul fondului.


Ca urmare, avand in vedere cele statuate, cu caracter obligatoriu, prin Decizia nr. 265 din 6 mai 2014 a Curtii Constitutionale, publicata in M. Of. nr. 372 din 20 mai 2014, prin care s-a constatat ca dispozitiile art. 5 C. pen. sunt constitutionale in masura in care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive in stabilirea si aplicarea legii penale mai favorabile, si realizand o comparare a prevederilor din ambele Coduri in raport cu fiecare criteriu de determinare (conditii de incriminare, de tragere la raspundere penala si de sanctionare) si cu privire la fiecare institutie incidenta in speta dedusa judecatii si, in plus, o evaluare finala a acestora, in vederea alegerii aceleia dintre cele doua legi penale succesive care este mai blanda, in ansamblul dispozitiilor sale, instanta de ultim control judiciar constata ca legea penala mai favorabila este, in cauza, Codul penal anterior, acesta fiind cel care conduce, in concret, la un rezultat mai avantajos pentru inculpata B.I.


Astfel, apelanta a fost trimisa in judecata si condamnata in prima instanta pentru comiterea a doua infractiuni de conflict de interese, prevazute in art. 2531 C. pen. anterior, sanctionate cu pedeapsa inchisorii de la 6 luni la 5 ani, insa, in noua reglementare, respectiv art. 301 C. pen., care, asa cum s-a aratat anterior, instituie aceleasi conditii de incriminare a faptei, limita minima a pedepsei a fost majorata la 1 an inchisoare, situatie in care Codul penal anterior apare ca fiind mai favorabil inculpatei, prevazand un minim special al pedepsei mai redus decat cel stabilit de legea in vigoare.


Legea anterioara se invedereaza, totodata, a fi mai avantajoasa si din perspectiva tratamentului penal al pluralitatii de infractiuni sub forma concursului, constand in cumulul juridic cu spor facultativ (art. 34 C. pen. anterior), spre deosebire de noul Cod penal, care prevede cumulul juridic cu spor fix si obligatoriu (art. 39).


De asemenea, nu poate fi omis faptul ca judecatorul fondului a stabilit ca modalitate de executare a pedepsei rezultante aplicata inculpatei suspendarea conditionata a acesteia, potrivit art. 81 C. pen. anterior, modalitate ce nu se mai regaseste in noua reglementare, care contine, in aceasta materie, prevederi mult mai severe, ca si continut si efecte si, ca urmare, nu poate retroactiva.


In consecinta, fata de toate aceste aspecte, Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca legea care conduce, in concret, la un rezultat mai bland pentru inculpata B.I. este Codul penal anterior care, in ansamblul sau, raportat la conditiile de sanctionare a faptelor ce formeaza obiectul acuzatiei penale, precum si la institutiile incidente in cauza si care influenteaza raspunderea penala a apelantei, creeaza acesteia o situatie mai avantajoasa, motiv pentru care toate criticile de netemeinicie invocate in apel de aparare vor fi analizate prin raportare la prevederile acestuia, ca lege penala mai favorabila, in conformitate cu dispozitiile art. 5 C. pen.


Astfel, examinand primul aspect de netemeinicie invocat de apelanta, Inalta Curte de Casatie si Justitie apreciaza ca activitatea infractionala desfasurata in mod repetat de aceasta, prin care s-a adus o atingere insemnata relatiilor sociale referitoare la indeplinirea cu obiectivitate a atributiilor de serviciu, consecintele produse, constand in procurarea unor importante foloase materiale pentru mama sa, S.V., precum si calitatea in care inculpata a savarsit infractiunile, folosindu-se de calitatea de membru al Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Prahova in scopul satisfacerii unor interese personale, confirma concluziile judecatorului fondului in sensul ca faptele savarsite de aceasta prezinta, in concret, gradul de pericol social al infractiunilor pentru care a fost trimisa in judecata, actiunile ilicite retinute in sarcina sa, prin atingerea importanta adusa valorilor sociale ocrotite de lege si prin continutul lor concret, justificand, in raport cu aspectele anterior mentionate, aplicarea unor pedepse, iar nu a unei sanctiuni cu caracter administrativ, conform dispozitiilor art. 91 C. pen. anterior.


In ceea ce priveste, insa, proportionalizarea pedepselor cu inchisoarea aplicate de prima instanta, aspect criticat, intr-o teza subsidiara, de catre apelanta, Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca, intr-adevar, in cauza, nu s-a realizat o evaluare judicioasa a criteriilor prevazute in art. 72 alin. (1) C. pen. anterior, nefiind valorificate in mod corespunzator toate imprejurarile ce tin de persoana inculpatei, situatie in care au fost stabilite sanctiuni penale gresit individualizate sub aspectul cuantumului, inapte sa asigure realizarea scopului preventiv-educativ prevazut in art. 52 C. pen. anterior.


In acest sens, Inalta Curte de Casatie si Justitie arata ca, atunci cand aplica pedeapsa, instanta de judecata trebuie sa evalueze, pe de o parte, aspectele ce tin de materialitatea faptei in sine, iar, pe de alta parte, elementele referitoare la persoana inculpatului, numai examinate impreuna acestea putand conduce la stabilirea in concret a periculozitatii sociale a celui pe care pedeapsa este chemata sa-l reeduce.


Or, in cauza, chiar daca faptele savarsite de apelanta B.I., prin natura lor si consecintele produse, prezinta un grad relativ ridicat de pericol social, datele ce caracterizeaza persoana acesteia - care, pana in prezent, si-a conformat atitudinea exigentelor legii penale, s-a bucurat de apreciere la locul de munca si in comunitatea din care face parte, asa cum rezulta din inscrisurile in circumstantiere depuse la dosar si din depozitia martorei M.M., si se confrunta cu probleme familiale deosebite, fiul sau aflandu-se de mai mult timp sub tratament medical pentru o boala cronica grava -, precum si atitudinea sa procesuala corespunzatoare, inculpata dovedind interes pentru rezolvarea situatiei sale juridice, se infatiseaza, in opinia Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ca imprejurari suficient de relevante pentru a justifica atenuarea tratamentului penal aplicat de judecatorul fondului, considerandu-se ca stabilirea unor pedepse cu inchisoarea egale cu minimul special prevazut de lege pentru infractiunile comise, in cuantum de cate 6 luni inchisoare, este suficienta pentru realizarea scopului preventiv-educativ prevazut in art. 52 C. pen. anterior.


Ca urmate, Inalta Curte de Casatie si Justitie, in temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a admis apelul declarat de inculpata B.I. impotriva sentintei nr. 203 din 29 octombrie 2013 pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti, Sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie, a desfiintat, in parte, sentinta penala atacata si rejudecand:


A descontopit pedeapsa rezultanta de 1 an inchisoare aplicata inculpatei B.I. in pedepsele componente, pe care le-a repus in individualitatea lor.


A redus pedeapsa aplicata inculpatei B.I. pentru savarsirea infractiunii de conflict de interese, prevazuta in art. 2531 C. pen. anterior (fapta din 5 noiembrie 2008), de la 1 an inchisoare la 6 luni inchisoare.


A redus pedeapsa aplicata inculpatei B.I. pentru savarsirea infractiunii de conflict de interese, prevazuta in art. 2531 C. pen. anterior (fapta din 30 septembrie 2009), de la 1 an inchisoare Ia 6 luni inchisoare.


In baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. anterior, a contopit pedepsele stabilite prin prezenta decizie si a aplicat inculpatei B.I. pedeapsa cea mai grea, de 6 luni inchisoare.


A redus durata termenului de incercare al suspendarii conditionate a executarii pedepsei, stabilit conform art. 82 C. pen. anterior, de la 3 ani la 2 ani si 6 luni, mentinand celelalte dispozitii ale sentintei penale atacate.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 160/A din 5 iunie 2014


Citeşte mai multe despre:    Conflict de intere    Functionar public    Legea 144/2007

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.
Alte Speţe

Constitutionalitatea judecarii cererii de recuzare de catre insisi colegii judecatorului recuzat
Pronuntaţă de: Decizia Curtii Constitutionale nr. 366 din 28 mai 2019

RIL Admis: Decizia nr. 5/2019 privind judecarea recursului in interesul legii ce formeaza obiectul Dosarului nr. 2.715/1/2018
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Nerespectarea procedurii de evaluare profesionala atrage anularea hotararii prin care a fost stabilit calificativul, insa instanta nu se poate substitui evaluatorului
Pronuntaţă de: Tribunalul Timis Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 213/PI/LM/2017, in sedinta publica din 2 martie 2017

Anulare decizie de concediere disciplinara. Modificarile manuscrise operate pe un regulament intern nu sunt opozabile
Pronuntaţă de: Tribunalul Mures Sectia Civila, Sentinta civila nr. 68/2017, in sedinta publica din 31 ianuarie 2017

Egalitatea de tratament si interzicerea discriminarii nu permit angajatorului sa ii dezavantajeze pe unii salariati in favoarea altora in ce priveste cuantumul salariilor
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Cluj Sectia I Civila, Decizia civila nr. 100/A/2017, in sedinta publica din data de 25 ianuarie 2017

Decizia Curtii Constitutionale nr. 663/2018
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala

Decizia ICCJ 5/2017. Medicul sef de sectie din cadrul unui spital public are calitatea de functionar public in sensul legii penale
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Actiune in anularea contractului de munca formulata de Agentia Nationala de Integritate. Competenta materiala a instantei de contencios administrativ
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr.1327 din 9 iunie 2016

Subiectul activ si elementele constitutive ale infrantiunii de conflict de interese
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 50/A din 16 februarie 2015

Raspunderea penala a persoanei juridice. Abuz in serviciu
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 217/A din 16 iulie 2014



Articole Juridice

Raspunderea administrativa in Codul Administrativ (VII)
Sursa: Irina Maria Diculescu

Functia publica sub imperiul Noului Cod Administrativ (V)
Sursa: Irina Maria Diculescu

Numarul minim de salariati pentru constituirea unui sindicat o incalcare a dreptului la libera asociere?
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea stabilirii persoanelor competente cu privire la raporturile de munca ale politistilor prin ordin de ministru
Sursa: Irina Maria Diculescu

Momentul pana la care poate fi emisa decizia de sanctionare disciplinara. Doctrina si practica relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

Precizari privind evaluarea functionarilor publici pentru anul 2018, conform Legii nr. 24/2019
Sursa: MCP Cabinet avocati

Suspendarea raportului de serviciu in cazul savarsirii de infractiuni de catre functionarii publici. Legalitatea desfasurarii unei activitati in domeniul privat
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim