Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Conditiile de admisibilitate in cazul contestatiei in anulare intemeiata pe dispozitiile art. 318 alin. (1) teza a II-a din VCPC

Conditiile de admisibilitate in cazul contestatiei in anulare intemeiata pe dispozitiile art. 318 alin. (1) teza a II-a din VCPC

  Publicat: 20 Nov 2015       1316 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Modalitate de savarsire a unei fapte ilicite, care consta in neindeplinirea de catre autorul ei a ceea ce era obligat sa faca.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Pentru ca o contestatie in anulare sa poata fi admisa in temeiul art. 318 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., trebuie indeplinite urmatoarele conditii: instanta de recurs sa fi omis sa cerceteze vreunul din motivele de recurs si aceasta omisiune sa se fi produs din greseala, textul referindu-se la omisiuni esentiale si involuntare in raport cu situatia existenta la dosar in momentul pronuntarii hotararii.
Nu este indeplinita aceasta conditie in cazul in care instanta de recurs a inteles sa grupeze, printr-un rationament juridic de sinteza, argumentele folosite de recurent in dezvoltarea unuia si aceluiasi motiv de recurs, pentru a raspunde printr-un considerent comun, deoarece nu se poate reprosa omisiunea de a cerceta motivul, omisiunea cercetarii unui motiv de modificare neexistand in situatia in care instanta de recurs a analizat grupat toate criticile si sustinerile formulate de recurent.
Asa fiind, neexaminarea distincta a fiecarui motiv de recurs nu constituie, prin ea insasi, o omisiune, in sensul dispozitiilor art. 318 C. proc. civ., daca instanta a raspuns la motivele de modificare sau casare printr-un considerent comun.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Ansamblul drepturilor si obligatiilor avand valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau unei persoane juridice.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
(autorecuzarea) Este institutia prin care persoana incompatibila se abtine
Desemneaza situatia in care un membru al completului de judecata este oprit, in cazurile expres prevazute de lege, sa participe la solutionarea unui anumit litigiu.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Contract prin care o persoana, donator, transmite, de regula in mod gratuit si irevocabil, dreptul de proprietate asupra unui bun catre o alta persoana, donatar, care il accepta.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Contractul de donatie prin care se impune donatarului o obligatie determinata (numita sarcina), fie in folosul lui insusi, fie in folosul donatorului, fie chiar in folosul unui tert.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Contract prin care o persoana, donator, transmite, de regula in mod gratuit si irevocabil, dreptul de proprietate asupra unui bun catre o alta persoana, donatar, care il accepta.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Conventia prin care una din parti sau ambele parti se obliga sa incheie in viitor
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Contract prin care o persoana, donator, transmite, de regula in mod gratuit si irevocabil, dreptul de proprietate asupra unui bun catre o alta persoana, donatar, care il accepta.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Contract prin care o persoana, donator, transmite, de regula in mod gratuit si irevocabil, dreptul de proprietate asupra unui bun catre o alta persoana, donatar, care il accepta.
Conventia prin care una din parti sau ambele parti se obliga sa incheie in viitor
Contract prin care o persoana, donator, transmite, de regula in mod gratuit si irevocabil, dreptul de proprietate asupra unui bun catre o alta persoana, donatar, care il accepta.
Reprezinta ansamblul de competente profesionale care permit unei persoane sa desfasoare activitati specifice unei ocupatii sau profesii.
Contract prin care o persoana, donator, transmite, de regula in mod gratuit si irevocabil, dreptul de proprietate asupra unui bun catre o alta persoana, donatar, care il accepta.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Procedura juridica prin care un act sau un inscris este recunoscut in mod legal de catre o autoritate notariala.
Contract prin care o persoana, donator, transmite, de regula in mod gratuit si irevocabil, dreptul de proprietate asupra unui bun catre o alta persoana, donatar, care il accepta.
Contract prin care o persoana, donator, transmite, de regula in mod gratuit si irevocabil, dreptul de proprietate asupra unui bun catre o alta persoana, donatar, care il accepta.
Termen prin care se desemneaza, in mod generic, persoana ce, in temeiul unui contract de donatie, transmite, fara a primi ceva in schimb, dreptul de proprietate asupra unui bun sau a mai multor bunuri determinate.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Contract prin care o persoana, donator, transmite, de regula in mod gratuit si irevocabil, dreptul de proprietate asupra unui bun catre o alta persoana, donatar, care il accepta.
Contract prin care o persoana, donator, transmite, de regula in mod gratuit si irevocabil, dreptul de proprietate asupra unui bun catre o alta persoana, donatar, care il accepta.
Termen prin care se desemneaza, in mod generic, persoana care, prin efectul unui contract de donatie, dobandeste de la o alta persoana, numita donator, dreptul de proprietate asupra unuia sau mai multor bunuri determinate, in principiu fara contraprestatie.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Contract prin care o persoana, donator, transmite, de regula in mod gratuit si irevocabil, dreptul de proprietate asupra unui bun catre o alta persoana, donatar, care il accepta.
Conventia prin care una din parti sau ambele parti se obliga sa incheie in viitor
Contract prin care o persoana, donator, transmite, de regula in mod gratuit si irevocabil, dreptul de proprietate asupra unui bun catre o alta persoana, donatar, care il accepta.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
In cadrul lucrarilor Conferintei Internationale a Muncii, delagatiile tripartite ale statelor adopta normele internationale ale muncii si sub forma Conventiilor si Recomandarilor. Pana in prezent au fost adoptate 184 Conventii OIM.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Conventia prin care una din parti sau ambele parti se obliga sa incheie in viitor
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Contract prin care o persoana, donator, transmite, de regula in mod gratuit si irevocabil, dreptul de proprietate asupra unui bun catre o alta persoana, donatar, care il accepta.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Acele situatii in care efectele contractului se produc fata de alte persoane care nu au calitatea de parti contractante sau de succesori in drepturi ai partilor.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Conventia prin care una din parti sau ambele parti se obliga sa incheie in viitor
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Termen prin care se desemneaza, in mod generic, persoana care, prin efectul unui contract de donatie, dobandeste de la o alta persoana, numita donator, dreptul de proprietate asupra unuia sau mai multor bunuri determinate, in principiu fara contraprestatie.
Este o tranzactie sau o serie de tranzactii cu valori mobiliare conferind persoanei sau grupului de persoane implicate, prin titlurile astfel dobandite, singure ori impreuna cu cele deja detinute ori controlate, o pozitie de control sau majoritara in participare la capitalul emitentului.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Conventia prin care una din parti sau ambele parti se obliga sa incheie in viitor
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Conventia prin care una din parti sau ambele parti se obliga sa incheie in viitor
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Conventia prin care una din parti sau ambele parti se obliga sa incheie in viitor
Contract prin care o persoana, donator, transmite, de regula in mod gratuit si irevocabil, dreptul de proprietate asupra unui bun catre o alta persoana, donatar, care il accepta.
Despre acte juridice care nu mai au putere legala,
Conventia prin care una din parti sau ambele parti se obliga sa incheie in viitor
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Termen prin care se desemneaza, in mod generic, persoana ce, in temeiul unui contract de donatie, transmite, fara a primi ceva in schimb, dreptul de proprietate asupra unui bun sau a mai multor bunuri determinate.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Exceptio non adimpleti contractus este expresia latina ; dreptul oricareia din partile unui cotract bilateral, sinalagmatic, de a refuza indeplinirea obligatiilor pe care si le-a asumat, atata vreme cat cealalta parte nu-si indeplineste propriile sale obligatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Contract prin care o persoana, donator, transmite, de regula in mod gratuit si irevocabil, dreptul de proprietate asupra unui bun catre o alta persoana, donatar, care il accepta.
Contractul de donatie prin care se impune donatarului o obligatie determinata (numita sarcina), fie in folosul lui insusi, fie in folosul donatorului, fie chiar in folosul unui tert.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Procedura juridica prin care un act sau un inscris este recunoscut in mod legal de catre o autoritate notariala.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Conventia prin care una din parti sau ambele parti se obliga sa incheie in viitor
In materie civila, contestaia in anulare, reglementata in cap I, t. , V, C. pro. civ., cale extraodrinara de atac,
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
In materie civila, contestaia in anulare, reglementata in cap I, t. , V, C. pro. civ., cale extraodrinara de atac,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
In materie civila, contestaia in anulare, reglementata in cap I, t. , V, C. pro. civ., cale extraodrinara de atac,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Modalitate de savarsire a unei fapte ilicite, care consta in neindeplinirea de catre autorul ei a ceea ce era obligat sa faca.
In materie civila, contestaia in anulare, reglementata in cap I, t. , V, C. pro. civ., cale extraodrinara de atac,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
In materie civila, contestaia in anulare, reglementata in cap I, t. , V, C. pro. civ., cale extraodrinara de atac,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Contract prin care o persoana, donator, transmite, de regula in mod gratuit si irevocabil, dreptul de proprietate asupra unui bun catre o alta persoana, donatar, care il accepta.
Contract prin care o persoana, donator, transmite, de regula in mod gratuit si irevocabil, dreptul de proprietate asupra unui bun catre o alta persoana, donatar, care il accepta.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Contract prin care o persoana, donator, transmite, de regula in mod gratuit si irevocabil, dreptul de proprietate asupra unui bun catre o alta persoana, donatar, care il accepta.
Conventia prin care una din parti sau ambele parti se obliga sa incheie in viitor
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Contract prin care o persoana, donator, transmite, de regula in mod gratuit si irevocabil, dreptul de proprietate asupra unui bun catre o alta persoana, donatar, care il accepta.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este o metoda care se utilizeaza in evaluarea unor proiecte de investitii si care foloseste tehnica actualizarii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
In materie civila, contestaia in anulare, reglementata in cap I, t. , V, C. pro. civ., cale extraodrinara de atac,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
In materie civila, contestaia in anulare, reglementata in cap I, t. , V, C. pro. civ., cale extraodrinara de atac,
In materie civila, contestaia in anulare, reglementata in cap I, t. , V, C. pro. civ., cale extraodrinara de atac,

Prin sentinta civila nr. 3365/F din 13 noiembrie 2012, Tribunalul Ialomita a respins ca neintemeiata exceptia invocata de paratul Muzeul Judetean I., privind lipsa de interes a reclamantului in formularea actiunii, a admis actiunea formulata de reclamantul C.P. in contradictoriu cu paratii Muzeul Judetean I. si Directia Judeteana Pentru Cultura si Patrimoniu Cultural National I., a constatat nulitatea absoluta a inscrisului denumit "Act de donatie" incheiat sub semnatura privata la data de 5 septembrie 2001, intre T.N. si T.Z., autorii reclamantului si paratul Muzeul Judetean I., prin reprezentantii sai, inregistrat la acesta sub nr. 1050/24 septembrie 2001.


De asemenea, prima instanta a obligat paratul Muzeul Judetean I. sa restituie reclamantului obiectele ce compun "Colectia Z. si N.T." individualizate in listele anexate la "actul de donatie" si a obligat acelasi parat catre reclamant la plata sumei de 37.574,67 lei reprezentand cheltuieli de judecata .


Paratul Muzeul Judetean I. a formulat apel impotriva sentintei civile nr. 3365F din 13 noiembrie 2012 pronuntata de Tribunalul Ialomita, Sectia civila, iar prin decizia civila nr. 104A din 28 mai 2013, Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a IX-a civila si pentru cauze privind proprietatea intelectuala, conflicte de munca si asigurari sociale a admis apelul paratului si a schimbat in tot sentinta in sensul respingerii actiunii ca neintemeiata.


In argumentarea solutiei pronuntate, in ceea ce priveste critica referitoare la nesolutionarea cauzei in contradictoriu si cu Societatea Colectionarilor de Arta din Romania, s-a retinut a fi neintemeiata, cu motivarea ca potrivit dispozitiilor art. 129 alin. (6) C. proc. civ., judecatorii hotarasc numai asupra obiectului cererii judecatii, partile fiind cele care stabilesc cadrul procesual.


Nefondata s-a retinut a fi si critica referitoare la gresita respingere a cererii de abtinere a judecatorului fondului, ca urmare a antepronuntarii sale in ceea ce priveste interesul reclamantului, cu ocazia solutionarii exceptiei lipsei calitatii procesuale active, invocata de Muzeul Judetean I., cu motivarea ca din verificarea actelor de procedura infaptuite in solutionarea cauzei nu rezulta ca, dupa solutionarea exceptiei anterior mentionate, prin solutia pronuntata asupra fondului cererii dedusa judecatii se antameaza aceleasi probleme de drept, care au primit deja o rezolvare, astfel ca judecatorul fondului sa se afle intr-o situatie de incompatibilitate.


Nefondata s-a considerat a fi si critica referitoare la faptul ca prima instanta a incalcat dreptul la aparare al Muzeului Judetean I., respingand in mod nelegal cererea de audiere a martorilor propusi a fi audiati pe situatia de fapt .


In speta, s-a apreciat ca prima instanta, sub aspectul probelor ordonate si administrate, a manifestat rol activ, potrivit art. 129 alin. (5) C. proc. civ., stabilind fara echivoc asupra existentei si intinderii dreptului invocat de reclamant, fara a fi incalcat apelantului dreptul la aparare.


In ceea ce priveste critica paratului referitoare la solutionarea fondului cauzei deduse judecatii s-a constatat ca, in fapt, la data de 5 septembrie 2001, s-a incheiat la domiciliul autorilor reclamantului, T.N. si T.Z., inscrisul sub semnatura privata denumit ``Act de donatie", inregistrat la Muzeul Judetean I. sub nr. 1050 din 24 septembrie 2001, prin care cei doi au donat paratului Muzeul Judetean I., colectia lor de arta si 20 de lucrari din domeniul picturii, inscrisul fiind semnat de catre donatori, iar din partea paratului de catre D.F. si G.I., persoane delegate sa primeasca obiectele donate, precum si de presedintele Societatii Colectionarilor de Arta din Romania, V.P.


In cuprinsul actului de donatie exista mentiunea conditionarii oficializarii donatiei prin notariat si a valabilitatii acesteia de indeplinirea anumitor cerinte expres prevazute in continutul inscrisului, la pct. 1-7 inclusiv, iar la pct. 8 din inscrisul mentionat se prevede ca, in cazul in care nu sunt indeplinite integral toate cerintele enuntate, donatorii isi rezerva dreptul sa anuleze donatia, iar, in caz de deces al lor, Societatea Colectionarilor de Arta din Romania, reprezentata de presedintele acesteia, poate retrage donatia in scopul de a o dona altui muzeu.


De asemenea, la pct. 9 se arata ca respectivul document serveste ca baza pentru incheierea la notariat a documentatiei legale de donatie .


S-a constatat ca prima instanta a dat o interpretare gresita conventiei partilor, care, in aprecierea instantei de apel, chiar daca poarta denumirea de ``act de donatie", comporta interpretarea clauzelor cuprinse in continutul acestuia, dupa vointa partilor.


S-a apreciat ca prima instanta a retinut in mod corect ca nu-si gaseste aplicabilitate in cauza conversiunea actului juridic, intrucat inscrisul denumit act de donatie probeaza ca donatorii au exclus posibilitatea producerii de efecte juridice prin simpla predare a bunurilor, acestia conditionand donatia, respectiv scoaterea din patrimoniul lor a bunurilor si transmiterea dreptului de proprietate asupra acestora paratului, de incheierea contractului la notariat.


S-a constatat, insa, ca mentiunea privind conditionarea oficializarii donatiei prin notariat, care nu conditioneaza valabilitatea donatiei, conduce la concluzia ca, in realitate, instanta are de analizat un antecontract de donatie, nu de conversiune, deoarece, prin conventia incheiata in conditiile aratate, la data de 5 septembrie 2001, de catre autorii reclamantului si reprezentantii paratului, acestia s-au obligat ca in viitor sa incheie un contract de donatie al carui continut esential este determinat in prezentul act analizat de instanta.


Instanta de apel a constatat ca prin actul supus analizei sale s-a incheiat intre parti un acord de vointa, prealabil perfectarii altui contract, acord ce are ca obiect asumarea obligatiei de a face, adica de a perfecta ulterior contractul promis, in conditiile convenite prin respectivul acord prealabil.


Prin urmare, s-a constatat ca, in mod gresit, a fost interpretata conventia partilor, exprimata in inscrisul sub semnatura privata denumit "Act de donatie", inregistrat la Muzeul Judetean I. sub nr. 1050 din 24 septembrie 2001, paratul fiind in termen sa ceara intocmirea in forma autentica a donatiei.


Impotriva hotararii instantei de apel a declarat recurs reclamantul C.P., iar, prin decizia nr.3035 din 14 octombrie 2014, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia a II-a civila, a respins ca nefondat recursul.


In argumentarea acestei solutii, Inalta Curte a retinut ca prin memoriul de recurs, recurentul a criticat decizia recurata pentru nelegalitate, invocand motivele de modificare prevazute de art. 304 pct. 7, 8 si 9 C. proc. civ.


Recurentul-reclamant a criticat decizia recurata sub aspectul calificarii gresite data de instanta de apel conventiei incheiata de parti intitulata "act de donatie".


Sub acest aspect, recurentul a aratat ca instanta nu putea sa califice actul de donatie ca fiind antecontract de donatie deoarece, pe de o parte, o atare calificare nu poate fi data in materia actelor cu titlu gratuit, cum este donatia, iar, pe de alta parte, continutul inscrisului evidentiaza intentia neechivoca a partilor de a incheia un act de donatie avand acelasi continut, caruia sa i se adauge ulterior doar o incheiere de autentificare.


S-a sustinut ca acest din urma aspect rezulta din modul in care au procedat partile la data incheierii inscrisului privat, in sensul procedarii la inventarierea bunurilor si pretuirea acestora, donatorii avand reprezentarea numai a faptului ca autentificarea actului de donatie urma a fi facuta la o data ulterioara.


In acest context, s-a invocat faptul ca actul de donatie incheiat de parti nu putea produce efecte in absenta autentificarii ulterioare a inscrisului care nu s-a mai realizat, potrivit vointei partilor, pentru ca a intervenit moartea donatorilor, iar acceptarea nu s-a efectuat in forma autentica de catre donator.


Analizand motivele invocate, prin raportare la continutul conventiei incheiate intre parti si tinand seama de principiul prevazut de art. 977 C. civ. din 1864, s-a retinut ca partile, prin inscrisul intitulat act de donatie, au incheiat, asa cum corect a stabilit si instanta de apel, o promisiune bilaterala de donatie care, daca ar fi fost respectata si daca nu ar fi intervenit decesul promitentilor donatori, ar fi dus la incheierea contractului de donatie cu sarcini.


Din analiza continutului conventiei s-a constatat ca promitentii donatori au conditionat incheierea valabila a actului de donatie, in forma autentica ceruta de lege, de indeplinirea prealabila a anumitor obligatii impuse promitentului donatar si anume: deschiderea (vernisajului) colectiei sa aiba loc in termen de 3 luni de la data preluarii colectiei de catre Muzeul Judetean I., prin imputerniciti, in acelasi termen urmand a se incheia donatia in forma autentica, fixarea la intrarea in muzeu a unei placi de marmura groasa de 2 cm sculptata in relief, cu mentiunea "colectia de arta Z. si pictor - inginer N.T.", iar o placa cu dimensiuni mai mici sa se fixeze la inceputul scarilor, la intrarea in sala de expozitie, editarea catalogului colectiei si prezentarea datelor inscrise in catalogul expozitiei, la intrarea in sala de expozitie.


Donatia urma a se incheia cu sarcini, iar acestea se refera la obligatia de a fi pastrata deschisa in permanenta si in totalitate expozitia, cu exceptia expozitiilor temporare organizate in strainatate si de a fi pastrata colectia in totalitate, cu exceptia situatiilor mentionate in pag. 5 a actului.


Sustinerea recurentului potrivit careia instanta de apel nu putea sa califice actul de donatie (care este un act cu titlu gratuit) ca fiind un antecontract nu a fost primita, retinandu-se ca antecontractul de donatie are caracter oneros, in limitele valorii obligatiilor impuse pentru incheierea actului si in limitele sarcinilor ce urmau a fi impuse donatorului, neexistand nici o dispozitie legala in materie care sa interzica incheierea unei atare conventii .


Astfel, s-a retinut ca rezulta fara echivoc, din cuprinsul inscrisului intocmit de parti, ca promitentii donatori au avut reprezentarea corecta ca inscrisul intitulat ``act de donatie" este un antecontract ce contine elementele viitorului contract de donatie ce urma a fi incheiat in termenul stabilit si in conditiile prevazute de lege, dupa indeplinirea obligatiilor prealabile impuse, fapt confirmat de art. 9 din imputernicirea emisa de intimatul-parat nr. 955/2001 si insusita de donatori cu o zi inainte de incheierea antecontractului, in care se precizeaza ca documentul incheiat de parti ``va servi ca baza pentru incheierea la notariat a unei documentatii de donatie".


In cauza, promitentii donatori au decedat la data de 1 decembrie 2001 (T.Z.) si, respectiv 25 ianuarie 2002 (pictorul T.N.) inainte de a se perfecta donatia.


S-a constatat ca instanta de apel a interpretat in mod corect actul juridic dedus judecatii, retinand ca acesta este un antecontract, o promisiune de a dona careia ii corespunde obligatia prealabila a intimatului-parat de a face, obligatie cu caracter oneros.


In aceste conditii, s-a constatat ca dispozitiile legale invocate de catre recurent nu sunt aplicabile.


S-a mai retinut ca la pct. 8 din cuprinsul inscrisului intitulat act de donatie, autorii recurentului au prevazut si situatia in care decesul lor va interveni inainte de indeplinirea obligatiilor impuse Muzeului Judetean I., stabilind ca in cazul decesului acestora, Societatea colectionarilor de arta din Romania, reprezentata de presedintele ei va putea retrage donatia in scopul de a dona altui muzeu judetean din Romania.


S-a constatat ca recurentul-reclamant nu a raspuns in mod pertinent apararilor intimatilor-parati, din aceasta perspectiva si, in conditiile in care nu a chemat in judecata si Societatea Colectionarilor de Arta, prin presedintele ei, clauza cuprinsa la pct. 8 din Conventie este de natura sa impiedice posibilitatea de a se analiza cererea de restituire a bunurilor in acest cadru procesual.


In ceea ce priveste critica referitoare la dispozitia instantei de apel, care a respins, ca neintemeiata, exceptia de netimbrare a apelului, s-a constatat ca instanta de apel a retinut, in mod corect, ca paratul Muzeul Judetean I. este o institutie publica, in subordinea Consiliului Judetean, iar donatiile, sponsorizarile si alte transferuri voluntare intra in categoria surselor de venit public conform anexei 9, cap. I pct. 10 lit. a), b) din Legea nr. 5/2013.


In ceea ce priveste solutionarea exceptiei lipsei calitatii de reprezentant a apelantului parat, cat si exceptia tardivitatii apelului, s-a retinut ca recurentul invoca faptul ca acestea au fost solutionate ``pro parte" fara a prezenta argumente de fapt si de drept care sa permita instantei de recurs, in cadrul contractului de legalitate, sa identifice veritabile critici de nelegalitate in legatura cu rezolvarea celor doua exceptii .


Prin cererea inregistrata la data de 10.02.2015, contestatorul C.P. a formulat contestatie in anulare impotriva deciziei nr. 3035 din 14 octombrie 2014 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, invocand dispozitiile art. 318 teza a II-a C. proc. civ., in temeiul carora a solicitat anularea deciziei atacate.


In argumentarea contestatiei in anulare, contestatorul a reiterat istoricul cauzei si sustinerile formulate in fata instantelor de fond si recurs si a criticat decizia atacata, sustinand ca n-a fost examinata sustinerea referitoare la nulitatea actului pentru lipsa semnaturii directorului Muzeului Judetean I., situatie in raport de care chiar daca actul numit "act de donatie" ar fi indeplinit conditiile pentru a fi considerat antecontract de donatie, acest inscris nu poate fi considerat valabil incheiat in lipsa semnaturii promitentului donatar.


A aratat contestatorul ca cele doua persoane (D.F. si G.I.) au fost imputernicite numai pentru preluarea si transportul obiectelor care compuneau donatia, nu si pentru semnarea unui contract sau a unui antecontract de donatie, iar actul s-a incheiat numai cu acceptul telefonic al directorului muzeului, motiv pentru care apreciaza contestatorul ca se impunea constatarea nulitatii absolute a acestui inscris.


In continuare, s-a aratat ca, pentru incheierea valabila a donatiei, era necesara incuviintarea prealabila a forului tutelar al donatarului, in subordinea caruia se afla acesta, iar in absenta unui inscris prealabil prin care Muzeul Judetean I., aflat sub autoritatea Consiliului Judetean I,, sa accepte acest act de donatie, dupa caz, antecontract de donatie, actul incheiat intre parti nu poate produce, potrivit art. 814 C. civ., nici un efect.


In raport de cele mentionate anterior, a apreciat contestatorul ca, din perspectiva simetriei actelor juridice (obligativitatea acceptarii unui antecontract de donatie), sustinerea instantei de recurs referitoare la inaplicatibilitatea dispozitiilor legale referitoare la donatie (art. 814 C. civ.) este nefondata.


Considera contestatorul ca nici acest motiv de recurs nu a fost analizat, motiv pentru care devin incidente dispozitiile art. 318 teza a II-a C. proc. civ.


In continuare, a aratat contestatorul ca, desi in cadrul recursului a fost invocata caducitatea pretinsului antecontract de donatie, avand in vedere ca desi ,,actul de donatie" a fost incheiat la data de 05.09.2001, iar donatorii au conditionat ca forma autentica sa fie perfectata in termen de 3 luni (pana la 05.12.2001), acest fapt nu s-a mai produs, desi ultimul donator (N.T.) a decedat la data de 25.01.2002.


Apreciaza contestatorul ca, si in ipoteza lipsirii de efecte juridice a pretinsului antecontract, prin expirarea termenului in care partile aveau obligatia de a incheia contractul in forma autentica, constatarea caducitatii ofertei de a dona, de catre instanta de recurs, era in masura sa conduca macar la admiterea in parte a cererii formulate in cauza.


A mai sustinut contestatorul ca s-a retinut de catre instanta de recurs faptul ca motivul de recurs referitor la solutionarea ,,pro parte" a exceptiei lipsei calitatii de reprezentant al semnatarului motivelor de apel, in lipsa unor argumente de fapt si de drept, consemnate in continutul recursului, nu permite instantei de recurs identificarea unor veritabile critici de legalitate, insa exceptia a fost invocata prin completarea la intampinare din apel si revenea instantei de recurs obligatia de a verifica modul in care instanta de apel a solutionat aceasta exceptie .


S-a mai sustinut ca in mod eronat s-a retinut de catre instanta de recurs ca prin actul numit donatie partile au convenit ca documentul sa serveasca ca baza pentru incheierea la notariat a documentatiei legale de donatie, mai intai pentru ca aceasta conventie nu exista in continutul actului de donatie, ci pe imputernicirea nr. 955/04.09.2001, iar, mai apoi, pentru ca o asemenea clauza, chiar daca ar fi putut fi considerata ca facand parte din actul de donatie, nu este in masura sa conduca la concluzia ca partile au dorit sa incheie un alt act in fata notarului, ci, dimpotriva, numai sa autentifice actul de donatie .


Contrar acestei motivari, apreciaza contestatorul ca revenea totusi instantei de recurs obligatia de a se pronunta in mod strict asupra motivului de recurs formulat de catre recurent, in sensul de a preciza, in considerarea principiului libertatii de forma a actelor juridice, in ce masura adaugarea ulterioara, la actul incheiat la data de 05.09.2001, a unei incheieri de autentificare ar fi contravenit normelor legale in vigoare.


In concluzie, a sustinut contestatorul ca, desi prin recurs au fost invocate mai multe motive cu privire la tipul actului incheiat, dar si cu privire la interpretarea actului in raport cu vointa partilor si intentia acestora, instanta de recurs a calificat actul ca antecontract de donatie, fara a se pronunta asupra tuturor motivelor invocate.


Contestatia in anulare, astfel formulata si motivata, a fost respinsa, pentru considerentele ce se vor arata in continuare:


Contestatia in anulare, cale extraordinara de atac, de retractare, este deschisa exclusiv pentru situatiile prevazute de art. 317-318 C. proc. civ. si imbraca doua forme: contestatia in anulare obisnuita sau de drept comun (art. 317 C. proc. civ.) si contestatia in anulare speciala (art. 318 C. proc. civ.).


Din analiza textelor normative invocate rezulta ca un exercitiu legal al contestatiei in anulare, cale extraordinara de atac, este conditionat de invocarea unor motive de fapt care sa se circumscrie in mod riguros celor limitativ prevazute de art. 317 alin. (1) si alin. (2) si, respectiv, art. 318 alin. (1) C. proc. civ.; dispozitiile normelor au caracter imperativ, astfel ca nerespectarea lor, prin formularea unor motive care nu corespund celor strict prevazute de lege, conduce la respingerea contestatiei in anulare.


Contestatia in anulare speciala poate fi exercitata numai in prezenta unuia dintre cele doua motive expres prevazute de art. 318 C. proc. civ.


Astfel, potrivit dispozitiilor legale mentionate, "Hotararile instantelor de recurs mai pot fi atacate cu contestatie cand dezlegarea data este rezultatul unei greseli materiale sau cand instanta, respingand recursul sau admitandu-l numai in parte, a omis din greseala sa cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare".


Motivele de contestatie in anulare speciala nu pot fi extinse, prin analogie, la alte situatii decat cele limitativ vizate in mod expres de art. 318 alin. (1) C. proc. civ., dispozitii legale cu camp limitat de aplicatiune, astfel ca ele trebuie interpretate, in toate cazurile, in mod restrictiv, pentru a nu deschide, in ultima instanta, calea unui veritabil recurs la recurs.


In speta, contestatorul C.P. si-a intemeiat contestatia in anulare formulata pe dispozitiile art. 318 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., invocand, in esenta, omisiunea instantei de recurs de a cerceta toate motivele de recurs invocate.


Pentru ca o contestatie in anulare sa poata fi admisa in temeiul art. 318 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., trebuie indeplinite urmatoarele conditii: instanta de recurs sa fi omis sa cerceteze vreunul din motivele de recurs si aceasta omisiune sa se fi produs din greseala, textul referindu-se la omisiuni esentiale si involuntare in raport cu situatia existenta la dosar in momentul pronuntarii hotararii.


Din aceste dispozitii ale legii rezulta, cu claritate, ca admisibilitatea unei contestatii in anulare este conditionata de omisiunea instantei de a se pronunta asupra unuia din motivele recursului, dupa cum rezulta expres din continutul textului legal citat.


Prin urmare, doar nepronuntarea instantei de recurs asupra unui asemenea motiv, presupunand completa lui ignorare si, deci, neabordarea lui in cuprinsul deciziei, este de natura a face admisibila contestatia in anulare.Pentru o apreciere completa a motivului de contestatie in anulare prevazut de art. 318 teza finala din Codul de procedura civila este imperios necesar sa se faca distinctie intre motive si argumente. Textul legal are in vedere numai omisiunea de a examina unul dintre motivele de modificare sau de casare invocate de recurent (motive aratate in mod expres si limitativ deart. 304din Codul de procedura civila), iar nu argumentele de fapt sau de drept indicate de parte, care, oricat de larg ar fi dezvoltate, sunt subsumate intotdeauna motivului de modificare sau de casare pe care il sprijina. Cu alte cuvinte, contestatia in anulare este inadmisibila in cazul in care instanta de recurs a inteles sa grupeze argumentele folosite de recurent in dezvoltarea unui motiv de recurs, pentru a raspunde printr-un considerent comun, deoarece nu se poate reprosa omisiunea de a cerceta motivul. In speta, instanta de recurs a aratat foarte clar care sunt considerentele pentru care a gasit ca exceptia lipsei calitatii procesuale active a debitoarei recurente invocata de creditoarea intimata este intemeiata.


Pentru o apreciere completa a motivului de contestatie in anulare prevazut de art. 318 alin. (1) teza finala C. proc. civ., este imperios necesar sa se faca distinctie intre motive si argumente, caci textul legal are in vedere numai omisiunea de a examina unul dintre motivele de modificare sau de casare invocate de recurenta (motive aratate in mod expres si limitativ deart. 304pct. 1-9 C. proc. civ.), iar nu argumentele de fapt sau de drept indicate de parte, care, oricat de larg ar fi dezvoltate, sunt subsumate intotdeauna motivului de modificare sau de casare pe care il sprijina.


Instanta de recurs este indreptatita, asadar, sa raspunda la motivele de recurs si printr-un considerent comun, scop in care poate grupa diferitele argumente; de aceea, nu se pot confunda argumentele cu motivele de recurs.


Cu alte cuvinte, nu este indeplinita aceasta conditie in cazul in care instanta de recurs a inteles sa grupeze, printr-un rationament juridic de sinteza, argumentele folosite de recurent in dezvoltarea unuia si aceluiasi motiv de recurs, pentru a raspunde printr-un considerent comun, deoarece nu se poate reprosa omisiunea de a cerceta motivul, caci, omisiunea cercetarii unui motiv de modificare nu exista in situatia in care instanta de recurs a analizat grupat toate criticile si sustinerile formulate de recurent - cum este cazul in speta.


Asa fiind, neexaminarea distincta a fiecarui motiv de recurs nu constituie, prin ea insasi, o omisiune, in sensul dispozitiilor art. 318 C. proc. civ., daca instanta a raspuns la motivele de modificare sau casare printr-un considerent comun.


In speta, instanta de recurs a aratat foarte clar si amplu dezvoltat care sunt considerentele pentru care a gasit ca nu sunt fondate sustinerile recurentului-reclamant C.P. referitoare la continutul conventiei incheiate intre parti, in raport cu dispozitiile art. 977 C. civ., retinand ca partile, prin inscrisul intitulat act de donatie, au incheiat o promisiune bilaterala de donatie care daca nu ar fi intervenit decesul promitentilor donatori, ar fi dus la incheierea contractului de donatie cu sarcini.


In acelasi sens, a retinut instanta de recurs ca din cuprinsul inscrisului rezulta fara echivoc, ca promitentii donatori au avut reprezentarea corecta ca inscrisul intitulat act de donatie este un antecontract ce contine elementele viitorului contract de donatie ce urma a fi incheiat in termenul stabilit si in conditiile legale, dupa indeplinirea obligatiilor prealabile impuse.


Imprejurarea ca, in speta, instanta de recurs nu s-ar fi pronuntat asupra criticii referitoare la nesemnarea actului de catre directorul muzeului, se constata astfel a fi nefondata, in conditiile in care din considerentele hotararii rezulta fara echivoc argumentele avute in vedere in ceea ce priveste calificarea actului juridic atacat, precum si validitatea acestuia.


Prin urmare, nu se poate retine ca Inalta Curte ar fi omis sa se pronunte asupra vreunui aspect din cele care i-au fost supuse spre analiza .


De fapt, desi invoca dispozitiile art. 318 teza a II-a C. proc. civ., contestatorul este nemultumit de argumentele in raport de care instanta de recurs a analizat si retinut criticile formulate, or, instanta sesizata cu contestatia in anulare nu este indreptatita sa verifice corectitudinea argumentelor cu care instanta de recurs a analizat criticile de recurs si a motivat solutia data .


Imprejurarea ca, contestatorul nu este multumit de modul in care au fost solutionate motivele sale de recurs si motivata decizia contestata sub acest aspect nu poate duce la deschiderea contestatiei in anulare, cale extraordinara de atac, de retractare, intr-un alt caz decat cele limitativ aratate de art. 317 si art. 318 C. proc. civ.


Fata de cele de mai sus, cum in speta, motivele formulate nu se circumscriu dispozitiilor art. 318 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., contestatorul solicitand, in realitate, o reexaminare a fondului recursului, aspecte ce nu pot fi corectate in aceasta cale de atac, contestatia in anulare fiind o cale de retractare, si nu de reformare a solutiei atacate, Inalta Curte, in temeiul art. 318- 320 C.proc. civ., a respins contestatia in anulare ca nefondata.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 770 din 10 martie 2015


Citeşte mai multe despre:    ICCJ    contestatie in anulare    recurs    drept procesual civil    caile extraordinare de atac    exceptia lipsei de interes    nulitatea absoluta    exceptia calitatii procesuale active    rolul activ al judecatorului    conversiunea actului juridic    donatia cu sarcina    antecontractul de donatie    Codul de procedura civila



Comentează: Conditiile de admisibilitate in cazul contestatiei in anulare intemeiata pe dispozitiile art. 318 alin. (1) teza a II-a din VCPC
Alte Speţe

Decizia ICCJ 5/2017. Medicul sef de sectie din cadrul unui spital public are calitatea de functionar public in sensul legii penale
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 1/2017, privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre profesionisti si consumatori. Credite in Franci elvetieni. Informare privind riscul ratei de schimb valutar
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Demisie pentru nerespectarea obligatiilor contractuale de catre angajator. Obligarea indeplinirii de sarcini din afara competentei profesionale
Pronuntaţă de: Tribunalul G, Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 98 din 05.02.2016

Anularea deciziei de concediere. Reintegrarea salariatului pe postul detinut anterior concedierii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a Conflicte de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 132 din 03.03.2016

Angajarea raspunderii contractuale a angajatorului. Nedovedirea legaturii de cauzalitate intre fapta si prejudiciu
Pronuntaţă de: Tribunalul Dambovita, Sectia I Civila, Complet specializat in solutionarea litigiilor de munca si asigurari sociale, Sentinta nr. 1152 din 28.06.2016

Individualizarea netemeinica a sanctiunii disciplinare. Inlocuirea cu avertisment
Pronuntaţă de: Tribunalul Iasi, Sectia I Civila, Sentinta nr. 1085/2016 din 15.06.2016

Fisa de aptitudini necontestata de catre salariat, temei suficient pentru constatarea de catre angajator a inaptitudinii fizice sau psihice
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova, Sectia I Civila, Decizie nr. 3067/2016 din 08.06.2016

Desfiintarea aparenta, fictiva, a postului ocupat de salariat
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Constanta, Sectia I Civila, Decizia nr. 721/CM din 11.09.2013

Intarzierea nejustificata a platii salariului. Recuperarea prejudiciului produs angajatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti, Sectia a VIII-a Conflicte de munca si asigurari sociale, Sentinta nr. 6207 din 16.06.2016

Decizia ICCJ nr. 2/2017. Consilierul in proprietate industriala poate reprezenta in instanta persoana juridica
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie



Articole Juridice

ICCJ. Dezlegare chestiune de drept – scutirea de la plata taxei de timbru in calea de atac
Sursa: Av. Gherasim Andrei-Gheorghe

ICCJ. Comunicarea deciziei de concediere prin posta electronica
Sursa: euroavocatura

ICCJ. Decizia de concediere nu mai poate fi revocata dupa comunicarea acesteia catre salariat
Sursa: EuroAvocatura.ro

ICCJ. La incheierea contractelor privind patrimoniul societatii nu este necesara hotararea AGA ori a celuilalt administrator
Sursa: Euroavocatura.ro

Aprecieri referitoare la tema “Dreptul la informare al actionarilor este un moft”
Sursa: Dana Dumitrescu

Contestatia in anulare. Art. 426 - 432 - NCPP
Sursa: EuroAvocatura.ro

Sesizarea ICCJ in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept. Art. 475 - 477 - NCPP
Sursa: EuroAvocatura.ro