Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Recurs in casatie. Cazul prevazut in art. 438 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen

Recurs in casatie. Cazul prevazut in art. 438 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen

  Publicat: 28 Dec 2016       422 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Cazul de recurs in casatie prevazut in art. 438 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen., care poate fi invocat de partea civila in exercitarea caii extraordinare de atac a recursului in casatie, priveste nerespectarea dispozitiilor privind competenta dupa materie exclusiv in cursul judecatii, iar nu si in cursul urmaririi penale.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Are loc prin punerea in miscare a actiunii penale impotriva invinuitului,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Denumire data monedei unice europene.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Despagubiri ce se acorda partii vatamate
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Act adoptat de organele de stat,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Prevazuta in sectiunea IV, cap. I, t. C. proc. pen., partea generala, trimiterea cauzei penale,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Reglementata in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala, consta in inaintarea instantei de judecata competente a doasrului de cercetare penala,
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Abatere de la regulile de convietuire sociala.Infractiune ce consta in fapta unei persoane de a lovi o alta persoana sau de a savarsi orice acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este o tranzactie sau o serie de tranzactii cu valori mobiliare conferind persoanei sau grupului de persoane implicate, prin titlurile astfel dobandite, singure ori impreuna cu cele deja detinute ori controlate, o pozitie de control sau majoritara in participare la capitalul emitentului.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Prin sentinta penala nr. 262 din 23 octombrie 2012 a Judecatoriei Viseu de Sus, in baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. anterior, s-a dispus achitarea inculpatului A. de sub invinuirea savarsirii infractiunii de vatamare corporala prevazuta si pedepsita de art. 181 alin. (1) C. pen. anterior, dupa schimbarea incadrarii juridice din infractiunea prevazuta si pedepsita de art. 180 alin. (2) C. pen. anterior, precum si de sub invinuirea savarsirii infractiunilor prevazute si pedepsite de art. 11 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991 (actualmente art. 2 alin. 1 pct. 1 din Legea nr. 61/1991) si art. 321 alin. (1) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 33 lit. b) C. pen. anterior, iar in baza art. 346 alin. (3) C. proc. pen. anterior, s-au respins, ca inadmisibile, actiunile civile formulate de partile civile Spitalul de recuperare B., Spitalul Judetean C. si D., E., F. si G., mostenitori ai partii civile H., decedata in cursul procesului, retinand ca nu exista probe certe ca inculpatul este autorul faptelor din actul de inculpare .


Prin decizia penala nr. 1331/R din 16 octombrie 2013, Curtea de Apel Cluj, solutionand recursurile declarate de catre mostenitorii partii civile H., si anume D., E., F. si G. si de procuror, a casat in intregime sentinta penala mentionata si, in rejudecare, a admis cererea de schimbare a incadrarii juridice formulata in cauza si a dispus schimbarea incadrarii juridice doar in ceea ce priveste infractiunea prevazuta in art. 180 alin. (2) C. pen. anterior in tentativa la infractiunea de omor calificat prevazuta in art. 20 C. pen. anterior raportat la art. 174 si art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. anterior, trimitand cauza spre competenta solutionare Tribunalului Maramures.


Curtea de apel a constatat ca nu este intemeiata sustinerea apararii, potrivit careia nu se poate trece la judecarea pe fond a cauzei, deoarece urmarirea penala ar fi fost efectuata de un procuror din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Maramures, necompetent in raport cu infractiunea pentru care s-a inceput urmarirea penala impotriva inculpatului A.


Prin sentinta penala nr. 86 din 30 septembrie 2015 pronuntata de Tribunalul Maramures a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 6 ani inchisoare pentru tentativa la infractiunea de omor prevazuta in art. 32 raportat la art. 188 C. pen. si art. 5 C. pen. (art. 20 C. pen. anterior raportat la art. 174 si art. 175 alin. 1 lit. i C. pen. anterior), iar in temeiul art. 67 C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute in art. 66 alin. (1) lit. a) si lit. b) C. pen. pe o durata de 2 ani, cu consecintele prevazute in art. 65 si art. 66 alin. (1) lit. a) si lit. b) C. pen.


In temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) raportat la art. 396 alin. (5) C. proc. pen. si art. 4 C. pen., a fost achitat inculpatul pentru savarsirea infractiunii prevazute in art. 11 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991 (art. 372 C. pen.).


In temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) raportat la art. 396 alin. (5) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul pentru savarsirea infractiunii prevazute in art. 321 alin. (1) C. pen. anterior (art. 371 C. pen.).


In temeiul art. 397 C. proc. pen. raportat la art. 1357 C. civ., au fost admise, in parte, actiunile civile formulate de partile civile D., E., F. si G. si obligat inculpatul la plata sumei de 6.500 lei cu titlu de despagubiri materiale si contravaloarea in lei la data executarii a sumei de 6.000 euro cu titlu de despagubiri pentru daune morale.


In temeiul art. 25 C. proc. pen., inculpatul a fost obligat sa plateasca despagubiri civile catre partea civila Spitalul Judetean C. in cuantum de 1.224,15 lei, plus dobanda legala pana la data platii efective.


Prin decizia nr. 193/A din 12 februarie 2016 a Curtii de Apel Cluj, Sectia penala si de minori, in baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., s-a admis apelul declarat de inculpatul A. impotriva sentintei penale nr. 86 din 30 septembrie 2015 a Tribunalului Maramures.


S-a desfiintat, in parte, sentinta apelanta cu privire la solutia de condamnare a inculpatului pentru comiterea tentativei la infractiunea de omor, la latura civila a cauzei si la cheltuielile judiciare la care a fost obligat inculpatul.


Pronuntand o noua hotarare in aceste limite, in baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., instanta a dispus achitarea inculpatului A. de sub invinuirea comiterii infractiunii de tentativa la omor prevazuta in art. 32 raportat la art. 188 C. pen. si art. 5 C. pen. (art. 20 C. pen. anterior raportat la art. 174 si art. 175 alin. 1 lit. i C. pen. anterior).


In temeiul art. 397 raportat la art. 25 C. proc. pen., au fost respinse actiunile civile formulate de partile civile D., E., F. si G.


Cheltuielile judiciare avansate de stat la fond si in apelul inculpatului au ramas in sarcina statului.


Au fost mentinute restul dispozitiilor hotararii atacate.


In baza art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de partile civile D., E., F. si G. impotriva aceleiasi hotarari.


Impotriva deciziei nr. 193/A din 12 februarie 2016 a Curtii de Apel Cluj, Sectia penala si de minori, la data de 16 martie 2016 au declarat recurs in casatie partile civile D., E., F. si G.


Prin motivele de recurs in casatie, partile civile, prin aparator, au invocat cazul de casare prevazut in art. 438 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen. - ``in cursul judecatii nu au fost respectate dispozitiile privind competenta dupa materie.``


In motivarea scrisa, partile civile au aratat ca in cursul judecatii nu au fost respectate dispozitiile privind competenta dupa materie in raport cu infractiunea prevazuta in art. 32 raportat la art. 188 C. pen., respectiv judecata a fost efectuata de o instanta inferioara celei legal competente.


S-a precizat ca intreaga urmarire penala a fost efectuata sub aspectul savarsirii unei tentative la infractiunea de omor calificat prevazuta in art. 20 raportat la art. 174 si art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. anterior. Ulterior, prin rechizitoriu, in mod vadit nelegal, s-a dispus schimbarea incadrarii juridice, din tentativa la infractiunea de omor calificat in infractiunea de lovire sau alte violente, iar instanta sesizata a fost Judecatoria Viseu de Sus, incalcandu-se astfel prevederile legale privitoare la competenta materiala a instantei judecatoresti.


Partile civile au aratat ca, prin rezolutia procurorului din data de 8 mai 2009, s-a dispus inceperea urmaririi penale fata de numitul A., pentru savarsirea infractiunilor prevazute in art. 20 raportat la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. anterior, art. 321 alin. (1) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 33 lit. a) si b) C. pen. anterior, situatie in care competenta apartinea procurorului de la Parchetul de pe langa Tribunalul Maramures.


In aceste conditii, s-a sustinut ca odata ce procurorul a dispus schimbarea incadrarii juridice din tentativa la infractiunea de omor calificat (singura infractiune care atragea competenta Parchetului de pe langa Tribunalul Maramures), procurorul era obligat, potrivit art. 45 alin. (1) C. proc. pen. anterior, sa isi decline prin ordonanta competenta in favoarea Parchetului de pe langa Judecatoria Viseu de Sus, in conditiile in care dosarul nu a fost preluat de procurorul de la parchetul ierarhic superior, conform art. 209 alin. (41) C. proc. pen. anterior, astfel ca declinarea de competenta era obligatorie, ex lege.


De asemenea, prevederile art. 41 alin. (1) C. proc. pen. anterior, potrivit carora instanta sesizata cu judecarea unei infractiuni ramane competenta a o judeca chiar daca constata, dupa efectuarea cercetarii judecatoresti, ca infractiunea este de competenta instantei inferioare, nu sunt aplicabile in cursul urmaririi penale.


In acest sens, au fost invocate prevederile art. 45 alin. (1) C. proc. pen. anterior, care exclud in mod expres aplicarea art. 41 C. proc. pen. anterior, pentru faza de urmarire penala (actualul art. 63 C. proc. pen.).


Pe cale de consecinta, s-a apreciat ca, intrucat organul de urmarire penala era necompetent din punct de vedere material sa efectueze cercetari in cauza, rechizitoriul emis de acesta este lovit de nulitate.


Mai mult, partile civile au aratat ca trimiterea in judecata s-a realizat pentru o alta fapta decat cea pentru care s-a efectuat urmarirea penala si pentru care s-a prezentat materialul de urmarire penala.


In consecinta, partile civile au solicitat sa se constate ca in ceea ce priveste judecata pe fond a cauzei de catre Judecatoria Viseu de Sus au fost incalcate dispozitiile legale privind competenta materiala a instantei.


S-a solicitat admiterea recursului in casatie, casarea hotararilor, cu consecinta trimiterii cauzei spre rejudecare instantei competente.


Prin incheierea nr. 171/RC din 11 mai 2016, Inalta Curte de Casatie si Justitie a dispus admiterea in principiu a cererilor de recurs in casatie formulate de partile civile D., E., F. si G. si trimiterea cauzei in vederea judecarii acestora completului competent, pentru judecarea pe fond a recursului in casatie, conform dispozitiilor art. 440 alin. (4) C. proc. pen.


Analizand recursurile in casatie formulate de partile civile D., E., F. si G., in limitele prevazute in art. 442 alin. (1) si (2) C. proc. pen., Inalta Curte de Casatie si Justitie apreciaza ca sunt nefondate, in principal, pentru urmatoarele considerente:


In cauza, recurentele parti civile D., E., F. si G. au formulat recurs in casatie, intemeiat pe cazul de casare prevazut in art. 438 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen. - ``in cursul judecatii nu au fost respectate dispozitiile privind competenta dupa materie.``


In concret, prin motivele de recurs in casatie formulate, recurentele parti civile au solicitat admiterea recursului in casatie, casarea deciziei penale nr. 193/A din 12 februarie 2016 a Curtii de Apel Cluj si a sentintei penale nr. 86 din 30 septembrie 2015 pronuntata de Tribunalul Maramures si rejudecarea cauzei, cu respectarea dispozitiilor legale care reglementeaza competenta dupa materie, apreciind ca, in mod nelegal, procurorul a dispus schimbarea incadrarii juridice din tentativa la infractiunea de omor calificat in infractiunea de lovire sau alte violente si a fost sesizata o instanta inferioara celei legal competente care a efectuat judecata in cauza.


In sustinerea orala a motivelor, in esenta, apararea a invocat nerespectarea dispozitiilor privind obligativitatea prezentarii materialului de urmarire penala ulterior schimbarii incadrarii juridice data faptelor, avand drept consecinta nulitatea absoluta a rechizitoriului intocmit in cauza de catre procurorul de la Parchetul de pe langa Tribunalul Maramures, potrivit art. 197 alin. (2) C. proc. pen. anterior, intrucat se impunea fie declinarea competentei in favoarea organului competent, respectiv Parchetul de pe langa Judecatoria Viseu de Sus, fie preluarea cauzei.


De asemenea, a apreciat ca se impune rejudecarea cauzei, in vederea verificarii rechizitoriului sub aspectul legalitatii de catre un procuror competent si legala sesizare a instantei de judecata, solicitand admiterea recursului in casatie, casarea hotararilor, cu consecinta trimiterii cauzei spre rejudecare instantei competente.


Recursul in casatie este conceput ca fiind o cale extraordinara de atac, reprezentand un ultim nivel de jurisdictie in care partile pot solicita reformarea unei hotarari definitive, insa doar in limita cazurilor de casare prevazute expres si limitativ de legiuitor in art. 438 C. proc. pen., in cazuri exceptionale si numai pentru motive de nelegalitate.


In intentia de a raspunde cerintelor jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului si de a se conforma prevederilor Conventiei, in privinta asigurarii celeritatii procesului penal prin desfasurarea acestuia intr-un termen rezonabil, legiuitorul roman a reconfigurat sistemul cailor de atac, reducand numarul gradelor de jurisdictie, recursul in casatie devenind astfel o cale extraordinara de atac, exercitat doar in cazuri anume prevazute de lege si numai pentru motive de nelegalitate.


Prin intermediul acestei cai extraordinare de atac este analizata conformitatea hotararilor definitive atacate cu regulile de drept, prin raportare la cazurile de casare expres si limitativ prevazute de lege.


Analizand motivele de recurs in casatie, astfel cum au fost formulate de recurentele parti civile, intemeiate pe cazul de casare prevazut in art. 438 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen., ``in cursul judecatii nu au fost respectate dispozitiile privind competenta dupa materie``, Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca, in concret, prin acestea, se invoca nerespectarea dispozitiilor privind competenta in cursul urmaririi penale si nu in cursul judecatii, astfel cum prevad dispozitiile legale invocate si nu pot constitui motiv de cenzura din partea instantei supreme in procedura caii extraordinare de atac a recursului in casatie.


Critici precum schimbarea incadrarii juridice data faptelor de catre organul de urmarire penala, nedeclinarea competentei, lipsa prezentarii materialului de urmarire penala inculpatului ulterior schimbarii incadrarii juridice din tentativa la infractiunea de omor in infractiunea de lovire sau alte violente, nulitatea absoluta a intocmirii in sens contrar a rechizitoriului, existenta unei neregularitati a actului de sesizare a instantei de judecata nu pot fi analizate de catre instanta suprema decat in limitele prevazute de lege in calea de atac a recursului in casatie.


Prin urmare, aspectele invocate care vizeaza faza urmaririi penale ar fi putut fi puse in discutie in cursul judecatii cauzei in fond si apel in fata Judecatoriei Viseu de Sus care a pronuntat sentinta penala nr. 262 din 23 octombrie 2012, a Curtii de Apel Cluj care a pronuntat decizia penala nr. 1331/R din 16 octombrie 2013, a Tribunalului Maramures care a pronuntat sentinta penala nr. 86 din 30 septembrie 2015 ori a Curtii de Apel Cluj care a pronuntat decizia penala nr. 193/A din 12 februarie 2016.


Prin prisma criticilor aduse deciziei de condamnare de catre recurentele parti civile, intemeiate pe cazul de casare prevazut in art. 438 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen., Inalta Curte de Casatie si Justitie subliniaza, astfel cum rezulta din actele dosarului, ca instantele de fond si apel au facut o corecta aplicare a legii.


Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 448 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen., Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins, ca nefondate, recursurile in casatie declarate de partile civile D., E., F. si G. impotriva deciziei nr. 193/A din 12 februarie 2016 pronuntata de Curtea de Apel Cluj, Sectia penala si de minori.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 240/RC din 22 iunie 2016


Citeşte mai multe despre:    necompetenta materiala    declinarea competentei



Comentează: Recurs in casatie. Cazul prevazut in art. 438 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen
Alte Speţe

Anularea deciziei de sanctionare. Lipsa dovezilor de neindeplinire a atributiilor de serviciu
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti, Sectia a VIII-a Conflicte de munca si asigurari sociale, Sentinta nr. 2585 din 08.03.2016

Neincheierea contractului individual de munca. Plata daunelor morale catre salariat
Pronuntaţă de: Judecatoria Targu-Jiu, Sectia Civila, Sentinta nr. 5074 din 16.06.2016

Actiune in anularea unui incident de plata
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 217 din 3 februarie 2016

Imobil preluat de catre stat. Emiterea deciziei in procedura prevazuta de Legea 165/2013. Respingerea exceptiei prematuritatii actiunii
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 362 din 18 februarie 2016

Actiune in anularea contractului de munca formulata de Agentia Nationala de Integritate. Competenta materiala a instantei de contencios administrativ
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr.1327 din 9 iunie 2016

Lipsa motivarii hotararii instantei de apel. Recurs
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 1225 din 28 iunie 2016

Lipsa motivarii hotararii instantei de apel. Efecte
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie: Sectia a II-a civila, Decizia nr. 1225 din 28 iunie 2016

Anularea unui act de procedura atrage si nulitatea actelor urmatoare, in masura in care acestea nu pot avea o existenta de sine statatoare
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 943 din 31 martie 2015

Numirea in functia de judecator fara concurs. Respingerea cererii de numire. Instanta competenta sa judece litigiul.
Pronuntaţă de: Decizia nr. 3444 din 17 octombrie 2006, I.C.C.J., Sectia de contencios administrativ si fiscal



Articole Juridice

Ordonanta de declinare de competenta a organului de urmarire penala
Sursa: EuroAvocatura.ro

Exceptiile de necompetenta. Art. 47 - NCPP
Sursa: EuroAvocatura.ro

Amanarea executarii pedepsei inchisorii sau a detentiunii pe viata. Art. 589 - 591 - NCPP
Sursa: EuroAvocatura.ro