Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Comercial » Actiune in rezolutiune. Contract de antrepriza incheiat in forma simplificata

Actiune in rezolutiune. Contract de antrepriza incheiat in forma simplificata

  Publicat: 04 Jan 2017       725 citiri        Secţiunea: Drept Comercial  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
1. Unitate de constructie specializata in executarea de lucrari de constructii pe baza de contract.
1. Regula in materie de obligatii este reprezentata de consensualism, contractul fiind valabil incheiat cata vreme partile au ajuns la un acord cu privire la elementele esentiale ale conventiei. Incheierea unui contract de antrepriza nu face parte din categoria contractelor solemne, fiind supus din momentul nasterii sale principiului consensualismului, consacrat de art. 942 si art. 1245 C. civ.

Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Unitate de constructie specializata in executarea de lucrari de constructii pe baza de contract.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
1. Unitate de constructie specializata in executarea de lucrari de constructii pe baza de contract.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Unitate de constructie specializata in executarea de lucrari de constructii pe baza de contract.
Despagubiri ce se acorda partii vatamate
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Consimtamantul exprimat de un stat privind numirea unei persoane in calitatea de sef de misiune diplomatica sau de consul al unui stat strain
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Procedura prin care se urmareste realizarea acordului partilor cu privire la stingerea unor litigii cum ar fi in procesele de divort sau in unele pricini de competenta comisiei de judecata.
Denumire data monedei unice europene.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
1. Unitate de constructie specializata in executarea de lucrari de constructii pe baza de contract.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Prevazute in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala, mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevazute in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala, mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Denumire data monedei unice europene.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Consimtamantul exprimat de un stat privind numirea unei persoane in calitatea de sef de misiune diplomatica sau de consul al unui stat strain
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Unitate de constructie specializata in executarea de lucrari de constructii pe baza de contract.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
1. Unitate de constructie specializata in executarea de lucrari de constructii pe baza de contract.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Denumire data monedei unice europene.
Denumire data monedei unice europene.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
(TVA). Forma sub care exista in prezent taxa generala de consumatie este taxa pe valoarea adaugata (TVA).
Denumire data monedei unice europene.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
Document eliberat de catre o autoritate prin care se atesta legalitatea efectuarii unei activitati
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Prestatia la care partile sau numai una din ele se obliga.
1. Persoana fizica sau juridica care se obliga, pe baza unor clauze si conditii contractuale, sa execute diferite lucrari (industriale, de constructii etc.)
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Procedura prin care se urmareste realizarea acordului partilor cu privire la stingerea unor litigii cum ar fi in procesele de divort sau in unele pricini de competenta comisiei de judecata.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Denumire data monedei unice europene.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Denumire data monedei unice europene.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Tranzactia este un contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce se poate naste (art. 1704 Cod Civil) prin concesii reciproce, .
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
1. Unitate de constructie specializata in executarea de lucrari de constructii pe baza de contract.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Hotararea unei persoane de a savarsi un act sau un fapt producator de efecte juridice.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
1. Unitate de constructie specializata in executarea de lucrari de constructii pe baza de contract.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Consimtamantul dat de cumparator, care, in baza unei conventii incheiata cu banca, putea ca pana la un anumit termen precis sa-i transmita accesteia o acceptare expresa
Denumire data monedei unice europene.
1. Unitate de constructie specializata in executarea de lucrari de constructii pe baza de contract.
Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Unitate de constructie specializata in executarea de lucrari de constructii pe baza de contract.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
NATURA 2000 (Obiectiv de tip NATURA 2000)
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este un mijloc legal sau conventional de asigurare a executarii obligatiilor;
Persoana care a dobandit aceasta calitate potrivit legii si care are competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii economico-financiare si de contabilitate,
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Unitate de constructie specializata in executarea de lucrari de constructii pe baza de contract.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
1. Unitate de constructie specializata in executarea de lucrari de constructii pe baza de contract.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
1. Unitate de constructie specializata in executarea de lucrari de constructii pe baza de contract.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Unitate de constructie specializata in executarea de lucrari de constructii pe baza de contract.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
1. Unitate de constructie specializata in executarea de lucrari de constructii pe baza de contract.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Unitate de constructie specializata in executarea de lucrari de constructii pe baza de contract.
1. Unitate de constructie specializata in executarea de lucrari de constructii pe baza de contract.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
1. Unitate de constructie specializata in executarea de lucrari de constructii pe baza de contract.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
1. Unitate de constructie specializata in executarea de lucrari de constructii pe baza de contract.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
1. Unitate de constructie specializata in executarea de lucrari de constructii pe baza de contract.
Prevazute in sectiunea II, cap.II, t.IX, C. proc. pen., partea generala;
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
1. Unitate de constructie specializata in executarea de lucrari de constructii pe baza de contract.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
A declara vinovat pe cineva rpintr-o hotarare judecatoreasca,
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Viciu al unei hotarari,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.

In consecinta, stabilirea continutului unui contract prin mijlocirea altor probe decat inscrisurile este posibila si in acest caz, neincluderea sa in specia contractului de antrepriza reglementat de art. 1412 si art. 1413 alin. (2) C. civ. nefiind justificata, lipsa inscrisului probator al contractului neinfirmand incheierea sa.


2. Rezolutiunea contractului reprezinta o sanctiune care consta in desfiintarea retroactiva a unui contract sinalagmatic, in cazul neexecutarii culpabile a obligatiilor de catre una dintre parti, stabilirea culpei presupunand identificarea obligatiilor comerciale nerespectate.


In ipoteza unei conventii incheiata in forma simplificata, determinarea obligatiilor comerciale nerespectate nefiind posibila in lipsa contractului incheiat ad probationem, nerespectarea obligatiilor asumate nu poate avea in vedere decat efectul principal al contractului de antrepriza, si anume angajarea raspunderii beneficiarului pentru plata pretului lucrarii.


Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Ilfov la data de 14.03.2013, sub nr. x/93/20121, reclamanta SC A SRL, in contradictoriu cu parata SC B. SA, a solicitat rezolutiunea contractului de antrepriza de constructii incheiat in forma simplificata, avand ca obiect efectuarea lucrarilor de montaj al structurilor metalice (tobogane) pentru proiectul de investitie Parc de distractii din proiectul de dezvoltare imobiliara X; obligarea paratei la plata contravalorii lucrarilor realizate, la care se adauga TVA, asa cum aceasta valoare va rezulta din probatoriul administrat in cauza; obligarea paratei la plata dobanzii legale penalizatoare incepand cu momentul introducerii cererii si pana la data achitarii efective a sumei solicitate in conformitate cu dispozitiile art. 1 alin. (3) din O.G. nr. 13/2011; obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata in baza art. 274 alin. (1) C. proc. civ.


In drept, au fost invocate dispozitiile art. 942, art. 1245, art. 1020 - 1021 C. civ., art. 36 C. com., art. 969 C. civ., art. 1073 si urm. C. civ.


La termenul de judecata de la 02.05.2013, reclamanta a depus la dosar cerere de intregire a actiunii introductive invederand faptul ca isi evalueaza provizoriu valoarea capatului II al cererii de chemare in judecata la suma de 10.000 lei.


Prin sentinta civila nr. 916 din 10.04.2013, Tribunalul Ilfov a admis in parte actiunea formulata de reclamanta SC A. SRL in contradictoriu cu parata SC B. SA, astfel cum a fost precizata si a obligat parata la plata sumei de 195.529,145 lei fara TVA (242.456,1398 lei, inclusiv TVA) reprezentand contravaloarea lucrarilor executate de reclamanta, cu plata dobanzii legale la debitul datorat de la data introducerii actiunii 14.03.2012 pana la achitarea efectiva a sumei datorata.


A fost obligata parata, totodata, si la plata sumei de 9.198,24 lei cu titlu de cheltuieli de judecata .


Prin incheierea de sedinta din 19.06.2013, Tribunalul Ilfov, in temeiul art. 2811 C. proc. civ. a dispus lamurirea alineatului unu din dispozitivul sentintei civile nr. 916/10.04.2013 in sensul ca a respins cererea avand ca obiect rezolutiunea contractului de antrepriza ca neintemeiata si a admis in parte cererea pentru plata de despagubiri .


Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta a retinut ca parata SC B. SA detine in localitatea X, judetul Ilfov un teren in suprafata de 137.509 mp, avand numere cadastrale 3510, 3266, 3577, inscris in CF 7713, 6188, 8644.


Pe acest teren, prin autorizatia de construire nr. 3316/23.09.2010 emisa de Primaria Comunei X a fost autorizata construirea unui obiectiv ``parc de distractii X`` in doua etape, etapa I ``Aqua parc si Luna parc``, etapa II ``parc de distractii inchis``, potrivit planului de situatie general nr. SPD 02 anexa la autorizatia de construire, parcul de distractii avand in componenta urmatoarele tobogane: tobogane de viteza cu apa, tobogane cu apa, tobogane cu apa si piscina pentru copii, jocuri de apa.


Lucrarile de montaj ale echipamentelor de agrement montate in cadrul Etapei I au fost incepute de reclamanta SC A. SRL, in baza unui proiect C. Ltd. si finalizate de o alta societate, respectiv SC D. SA prin Proiect DCC-WW-P16596/2011.


S-a retinut ca nu exista nici un inscris asumat de ambele parti care sa ateste stadiul de executie la incetarea lucrarilor de catre reclamanta.


In raport de probele administrate in cauza, s-a retinut ca rezulta ca reclamanta a efectuat lucrari de montaj in beneficiul paratei in valoare actualizata de 195.529,145 lei fara TVA (242.456,1398 lei inclusiv TVA).


In ceea ce priveste raporturile juridice dintre parti, s-a constatat ca nu exista un inscris semnat de ambele parti denumit ``contract`` in temeiul caruia sa fi fost executate lucrarile de montare, ceea ce, insa, nu poate conduce la concluzia inexistentei unor raporturi contractuale si inadmisibilitatii actiunii, astfel cum s-a invocat de catre parata.


Ambele parti au inaintat modele de contract, vizand executarea de catre reclamanta a lucrarilor de montaj ale echipamentelor de agrement, insa au intervenit pe parcursul executarii neintelegeri intre parti cu privire la modul de executare, calitatea lucrarilor ce se executau, precum si pretul acestora.


Prin raspunsul formulat la Convocarea la conciliere directa, parata recunoaste ca suma agreata pentru executarea reala, completa si corecta a lucrarilor a fost de 115.000 euro (TVA inclus) precum si neincheierea unui contract in forma scrisa, invitand reclamanta la incheierea unui contract de antrepriza in vederea evaluarii lucrarilor executate si verificarii acestora.


A retinut judecatorul fondului ca specificul obligatiilor intre profesionisti, potrivit reglementarii anterioare intrarii in vigoare a Noului Cod Civil, a determinat un anumit specific al conditiilor de proba a drepturilor subiective izvorate din raporturile juridice, libertatea contractuala, principiul fundamental al acestui tip de obligatii avand drept corolar libertatea probei in litigii.


Sub acest aspect, apararile paratei intemeiate pe dispozitiile art. 1191 din vechiul C. civ., vizand inadmisibilitatea dovedirii contractului prin alte mijloace de proba decat printr-un inscris, au fost inlaturate.


Art. 46 C. com. anterior intrarii in vigoare a noului Cod civil stabilea ca obligatiile comerciale se probeaza cu martori ori de cate ori instanta judecatoreasca considera ca trebuie sa admita proba testimoniala, si aceasta chiar si in cazurile prevazute de art. 1191 C. civ., proba fiind admisibila fara restrictiile stabilite de art. 1191 C. civ. De asemenea, art. 46 consacra si mijloace de proba specifice facturile acceptate, corespondenta, telegramele, registrele comerciale. Corespondenta comerciala includea orice fel de inscrisuri, scrisori, telegrame, note, etc., intervenite intre comercianti in scopul perfectarii, modificarii sau stingerii raporturilor comerciale, facand parte din categoria inscrisurilor sub semnatura privata.


In privinta TVA-ului, astfel cum este mentionat in model de contract (depus de catre reclamanta la dosarul cauzei - art. 2 pct. 2.1. si 2.2. ) se consemneaza in mod expres faptul ca suma de 115.000 Euro include TVA.


In ceea ce priveste respectarea obligatiilor de catre parti, Tribunalul a retinut ca parata nu a executat obligatia de plata a avansului in valoare de 50.000 euro, cu motivarea cuprinsa in raspunsul la intrebarea 6 din interogatoriu, prin care parata recunoaste existenta acestei obligatii, insa conditioneaza efectuarea platii de oprirea lucrarilor in baza procesului verbal nr. 40/02.08.2011 incheiat de catre Inspectoratul de Stat in Constructii (ISC).


Parata nu a detinut un proiect tehnic de executie adaptat cerintelor legislatiei romanesti. Potrivit procesului-verbal l incheiat de ISC la data de 02.08.2012 ``(...) nu s-a prezentat un proiect de executie tradus si insusit de specialisti verificatori de proiecte atestati (...) sunt utilizate produse de constructii pentru care nu exista agremente tehnice (...) planul de situatie nu respecta prevederile Legii nr. 50/1991``. Din raportul de expertiza intocmit s-a retinut ca ``pe parcursul executarii lucrarilor desfasurate de reclamanta, SC B. SA nu a detinut un proiect tehnic de executie eliberat in conformitate cu dispozitiile legale din Romania, proiectul de executie, cu toate cerintele adaptate legislatiei romanesti in vigoare, fiind depus si inregistrat la ISC Ilfov in data de 10.11.2012, dupa incetarea lucrarilor de catre reclamanta``, iar in ceea ce priveste certificatul de conformitate, expertul a precizat faptul ca acesta a fost obtinut de catre parata abia in data de 10.08.2012, dupa oprirea lucrarilor.


Reclamanta nu a detinut certificat ISCIR pentru realizarea lucrarilor, aspect neadus la cunostinta paratei anterior efectuarii verificarilor de catre Inspectoratul de Stat in Constructii.


Fata de aceste aspecte dovedite de probele administrate in cauza s-a apreciat ca se impune respingerea cererii vizand rezolutiunea conventiei si repunerea partilor in situatia anterioara, prin raportare la conditiile ce se cer a fi indeplinite pentru a se pronunta rezolutiunea unui contract, avand in vedere ca ambele parti sunt in culpa pentru neexecutarea integrala a lucrarilor.


Tribunalul a constat insa ca nu poate fi ignorat faptul ca reclamanta a efectuat un procent de 67% din lucrarile de amenajare a echipamentelor de agrement in beneficiul paratei, in valoare actualizata de 195.529,145 lei fara TVA (242456,1398 lei inclusiv TVA), lucrari care nu au fost achitate de catre parata.


Impotriva acestei solutii, in termen legal, au formulat apel atat reclamanta SC A. SRL cat si parata SC B. SA.


Analizand apelul formulat de parata SC B. SA prin prisma motivelor invocate si fata de probele administrate in cauza, Curtea a constatat ca acesta nu este fondat, pentru urmatoarele considerente:


In ce priveste critica apelantei in sensul ca prima instanta ar fi solutionat cauza cu depasirea limitelor investirii, Curtea a retinut ca sustinerea nu poate fi insa primita, deoarece capatul de cerere privind plata contravalorii lucrarilor realizate a fost formulat ca si capat principal de cerere, in executarea contractului, si nu ca urmare a desfiintarii acestuia. Reclamanta nu a formulat pretentii in legatura cu vreun prejudiciu produs ca urmare a rezolutiunii contractului, ci a solicitat obligarea paratei la efectuarea intocmai a contraprestatiei la care aceasta s-a obligat.


Contrar sustinerilor apelantei, prima instanta a fost investita atat cu o actiune in rezolutiune, cat si cu o actiune in pretentii, astfel incat, cu respectarea principiului disponibilitatii, aceasta s-a pronuntat exact asupra obiectului cu care a fost investita.


De asemenea, neindicarea in mod expres in considerentele hotararii a temeiului de drept avut in vedere de instanta nu este de natura a atrage nelegalitatea hotararii atacate in conditiile art. 261 C. proc. civ., asa cum sustine apelanta, cata vreme este evident ca analiza instantei s-a circumscris temeiului in drept invocat de reclamanta in cuprinsul cererii de chemare in judecata, respectiv art. 969 si art. 1073 si urm. C. civ., temei de drept pe care instanta nu l-a schimbat si in considerarea caruia este evident ca actiunea in pretentii nu este accesorie desfiintarii contractului.


Referitor la faptul ca in speta contractul de antrepriza nu a fost incheiat in forma scrisa, in mod corect a constatat prima instanta ca o astfel de forma nu este ceruta pentru valabilitatea contractului.


Chiar daca, asa cum sustine apelanta, in practica si in doctrina s-ar fi statuat necesitatea incheierii in forma scrisa a contractului de antrepriza, conform dispozitiilor legale in vigoare la momentul nasterii raportului juridic dintre parti, contractul de antrepriza era reglementat ca un contract consensual, incheierea sa valabila fiind facuta prin simplul acord de vointa al partilor, nefiind necesara respectarea vreunei forme solemne. Asadar lipsa formei scrise este lipsita de relevanta din punct de vedere al valabilitatii contractului.


Referitor la faptul ca reclamanta executant nu ar fi fost autorizata in vederea executarii lucrarilor, instanta constata ca nici aceasta lipsa a autorizarii nu este de natura a impiedica incheierea valabila a contractului, cu atat mai mult cu cat parata nu a pretins reclamantei o astfel de autorizare la momentul incheierii acordului de vointa ci abia ulterior, in cursul executarii.


Nu va fi retinuta nici o eventuala lipsa a pretului din contract, derivata din lipsa acordului partilor cu privire la acest aspect, cata vreme asa cum arata in mod expres si apelanta, atat in raspunsul la interogatoriu, fila 155 vol.I dosar de fond intrebarea 5 cat si in motivele de apel, contestatiile acesteia asupra pretului vizeaza faptul ca pretul de 115.000 Euro includea si TVA-ul si era stabilit numai pentru lucrari reale, corecte si complete, nu si pentru lucrari executate defectuos, si de asemenea stadiul lucrarilor este inferior procentului indicat de reclamanta.


Asa cum in mod corect a retinut si prima instanta, pretul de 115.000 Euro este acceptat de ambele parti, simpla imprejurare daca acest pret include sau nu si taxa pe valoarea adaugata neputand duce la concluzia ca din acordul partilor ar fi lipsit un element esential al contractului, respectiv pretul. De altfel, in negocierile purtate de parti, chiar apelanta a propus pretul de 115.000 Euro TVA inclus.


In privinta faptului ca in cauza nu ar fi dovedita in nici un fel existenta contractului, Curtea constata, in raport si cu dispozitiile art. 36 C. com., ca probele administrate releva fara putinta de tagada ca acesta a fost executat in parte, chiar apelanta-parata recunoscand ca a fost nevoita sa demonteze unele lucrari considerate neexecutate corespunzator. Ori aprecierea ca fiind defectuoasa a executarii nu poate fi asimilata in nici un caz cu inexistenta contractului, ci dimpotriva, presupune raportarea la niste obligatii contractuale.


De asemenea, apelanta-parata a incheiat la data de 11.10.2010, un contract de servicii de diriginte de santier, in baza caruia a supravegheat efectuarea lucrarilor de catre reclamanta (dupa cum rezulta din coroborarea acestui contract cu mentiunile facute de ISC in cuprinsul proceselor-verbale intocmite cu prilejul verificarilor facute in teren), iar in cuprinsul proceselor-verbale intocmite de Inspectoratul de Stat in Constructii, pe care chiar apelanta a inteles sa le invoce si sa se foloseasca de ele, aceasta a indicat ca si executant al lucrarilor inspectate pe reclamanta SC A. SRL.


Si prin expertizele efectuate in cauza, atat la fond, cat si in apel, s-a constatat existenta unor lucrari efectuate de reclamanta, lucrari care, fata de atitudinea apelantei-parate, au fost efectuate evident cu acordul acesteia.


Faptul ca proiectul dupa care a lucrat reclamanta-intimata nu corespundea cerintelor legale nu poate fi invocat pentru sustinerea nevalabilitatii contractului, cata vreme asigurarea unui astfel de proiect era obligatia apelantei, in calitate de investitor, iar aceasta nu-si poate invoca propria culpa.


Nu va fi retinuta nici sustinerea apelantei potrivit careia contractul ar fi fost obtinut prin dol de catre reclamanta, cata vreme aceasta nu a pretins niciodata ca ar fi autorizata sa efectueze lucrarile de montaj care i s-au solicitat. De altfel, la momentul incheierii acordului de vointa, parata nici nu a solicitat reclamantei in mod expres prezentarea unei astfel de autorizatii.


Pana la efectuarea inspectiei de catre organele abilitate, respectiv Inspectoratul de Stat in Constructii, nici apelanta nu stia ca inca de la introducerea pieselor in tara avea nevoie de un certificat de conformitate, proiectul tehnic de executie trebuia eliberat in conformitate cu dispozitiile legale din Romania, iar montarea ansamblelor nu putea fi facuta decat de un executant autorizat in acest sens, si nici intimata-reclamanta nu stia ca nu poate realiza lucrarile fara a detine o autorizatie speciala (H.G. nr. 435/28.04.2010 privind regimul de introducere pe piata si de exploatare a echipamentelor pentru agrement)


Apelanta nu poate pretinde ca nu a beneficiat de pe urma lucrarii efectuate de reclamanta, cata vreme din probele administrate in cauza rezulta ca executantul care a finalizat lucrarea a continuat practic montajele incepute de reclamanta, chiar daca a fost nevoie in unele situatii de refacerea lucrarilor.


Cu privire la pretinsul prejudiciu pe care sustine apelanta ca i l-ar fi produs reclamanta prin executarea defectuoasa a lucrarilor si respectiv cheltuielile efectuate cu refacerea acestora, sustinerile sunt lipsite de relevanta in cauza, in raport cu limitele investirii instantei, cata vreme apelanta nu a formulat nicio cerere reconventionala prin care sa pretinda drepturi proprii.


Criticile referitoare la aprecierea cuantumului lucrarilor efectuate de reclamanta nu vor mai fi analizate, avand in vedere ca cele retinute de prima instanta sub acest aspect au avut la baza expertiza tehnica judiciara efectuata la fond, ori in apel a fost efectuata o alta expertiza, insusita de instanta de apel, ce urmeaza a fi analizata in apelul formulat de apelanta reclamanta SC A. SRL.


Analizand apelul formulat de reclamanta SC A. SRL prin prisma motivelor invocate si fata de probele administrate in cauza, Curtea a constatat ca acesta este fondat, pentru urmatoarele considerente:


Referitor la apelul formulat impotriva incheierii de sedinta din 27.02.2013, Curtea a retinut ca, prin aceasta incheiere, prima instanta a respins cererea apelantei-reclamante de anulare a raportului de expertiza intocmit in cauza, cu motivarea ca expertul desemnat avea specializarea in utilaje tehnologice, iar bunurile supuse verificarilor sunt utilaje tehnologice, elemente de constructie din materiale metalice, fibre, ansamblu cu suruburi, suduri, astfel ca expertiza a fost in mod corect intocmita in considerarea acestei specializari.


Partile s-au invoit asupra numirii a trei experti, cu specializari diferite, care sa efectueze impreuna expertiza, in baza acestei invoieli instanta de apel numind cate un expert tehnic judiciar in specializarile ``evaluarea proprietatii imobiliare``, ``tehnologia constructiilor de masini`` si ``tehnologia sudarii``. Raportul de expertiza astfel intocmit a fost depus la dosar, filele 142-231, iar raspunsul la obiectiuni a fost depus la filele 288-294.


Referitor la criticile privind respingerea cererii de desfiintare a contractului, instanta a constatat in primul rand, ca dat fiind specificul contractului de antrepriza, respectiv acela de contract cu executare succesiva, o eventuala desfiintare a acestuia nu ar putea produce efecte decat pentru viitor. In consecinta, in situatia in care obiectul contractului ar fi executat deja, o astfel de masura nu ar mai putea fi dispusa.


Nu a fost retinuta sustinerea apelantei in sensul ca reluarea si finalizarea lucrarilor cu alt antreprenor nu ii este imputabila, fiind datorata exclusiv denuntarii abuzive a contractului de catre parata, cata vreme in cauza apelanta nu a facut dovada nici ca detine autorizatia speciala necesara executarii lucrarilor si nici ca ar fi efectuat demersuri pentru obtinerea unei astfel de autorizatii. De altfel, apelanta-reclamanta nici nu pretinde ca a avut vreodata o astfel de autorizatie .


Cum interesul intimatei-parate SC B. SA era acela de a construi un parc de distractii pe care sa-l poata si exploata in conditii legale, rezulta ca din punctul acesteia de vedere, existau toate premisele pentru a considera ca existenta autorizatiei speciale a executantului este o imprejurare esentiala pentru continuarea contractului. Astfel, este nefondata critica apelantei in sensul ca ar fi lipsita de importanta imprejurarea ca nu a avut autorizatia speciala necesara executarii lucrarilor de montaj, si astfel nu ar avea nicio culpa in necontinuarea contractului.


Chiar daca lucrarile au fost oprite de catre ISC in urma constatarii faptului ca proiectul prezentat de parata nu corespundea cerintelor legale, aceasta ulterior si-a indeplinit obligatiile stabilite prin procesele-verbale, in timp ce apelanta-reclamanta a ramas in continuare tot neautorizata sa efectueze lucrarile de montaj potrivit noului proiect obtinut de parata. Fata de aceasta imprejurare, nu poate fi apreciata ca fiind ``abuziva`` continuarea proiectului de catre parata intimata cu un alt executant, autorizat in conditiile legii.


Pe de alta parte, invocarea procesului-verbal de sistare a lucrarilor din 02.08.2011 de catre apelanta pentru a justifica nefinalizarea proiectului este lipsita de relevanta, cata vreme aceasta a continuat in mod evident executarea, pana cel putin la data de 12.08.2011, dupa cum rezulta in mod expres din cele consemnate tot de catre ISC in procesul verbal din 02.12.2011.


Cat priveste invocata neplata a pretului de catre parata, instanta a apreciat ca in mod corect a constatat prima instanta ca nu poate justifica cererea apelantei-reclamanta de desfiintare a contractului, avand in vedere ca reclamanta nu putea sista lucrarile in august 2011 pentru neplata avansului ce trebuia platit la 15.09.2011, potrivit recunoasterii intimatei parata din interogatoriul administrat in fata instantei de fond . In realitate lucrarile au fost oprite de catre ISC in august 2011 pentru ca au fost constatate nereguli, inclusiv faptul ca executantul nu este autorizat sa efectueze lucrarea. Daca ulterior parata si-a indeplinit obligatiile legale, apelanta-reclamanta tot nu a obtinut autorizatia necesara pentru executarea lucrarii, desi in motivele de apel sustine ca aceasta ar fi putut fi obtinuta oricand, neconstituind o problema reala pentru continuarea contractului, si nici nu a facut dovada ca ar fi efectuat demersuri pentru obtinerea acestei autorizatii.


Fata de aceasta imprejurare, instanta a apreciat ca, in fapt, dupa sistarea lucrarilor, apelanta nu a mai dorit continuarea acestora, demarand procedura de conciliere directa pentru litigiul ce face obiectul prezentului dosar.


Fata de atitudinea si conduita partilor dupa sistarea lucrarilor, instanta de apel apreciaza ca amandoua au acceptat faptul ca acordul initial dintre ele nu mai poate continua in aceeasi forma, fiind necesara incheierea unui nou acord, lucru care insa nu s-a mai intamplat. Coroborand aceasta imprejurare si cu faptul ca in prezent lucrarile sunt complet finalizate, parcul fiind dat in folosinta, instanta de apel a apreciat ca nu se poate dispune desfiintarea contractului initial incheiat intre parti, acesta incetandu-si oricum valabilitatea din alte motive.


Cat priveste criticile referitoare la admiterea in parte a capatului de cerere privind contravaloarea lucrarilor, avand in vedere ca acestea toate se bazeaza pe concluziile expertizei efectuate in fata instantei de fond, expertiza ce a fost inlaturata in apel, instanta nu le va mai analiza, urmand a face referiri la expertiza efectuata in apel.


Potrivit concluziilor expertizei efectuate in cauza in fata instantei de apel, pct. 6.4., valoarea lucrarilor de montaj executate de reclamanta corect, complet si conform cu legislatia aplicabila, cu normele tehnice si cu proiectul, identificate ca fiind in procent de 72,79%, potrivit concluziilor de la punctul 6.3 din expertiza, este de 103.798,54 EURO. In consecinta, instanta va obliga parata la plata catre reclamanta a sumei de 467.371 lei, asa cum a fost precizata suma de catre apelanta-reclamanta prin cererea de completare aflata la fila 381 vol.II dosar de fond, suma ce corespunde valorii indicate de experti in concluziile raportului de expertiza.


Cu privire la aceasta expertiza, instanta apreciaza in primul rand ca in mod corect expertii au efectuat-o exclusiv pe baza documentelor intocmite de institutii neutre care nu au fost implicate in disputa directa dintre parti, si care au fost acceptate de ambele parti, respectiv fotografiile facute de catre Inspectoratul de Stat in Constructii, atasate la procesul-verbal din 02.12.2011, si care au fost semnate, stampilate, insusite si, respectiv, recunoscute de ambele parti. Si aceasta motivat de faptul ca lucrarile pentru care trebuia efectuata expertiza au fost realizate in cursul anului 2011, la data efectuarii expertizei fiind complet finalizate si deci neputand fi analizate la fata locului, iar fiecare societate parte a procesului are puncte de vedere diferite in privinta derularii si corectitudinii montajului, precum si a stadiului de executie realizat de reclamanta.


Pentru acest motiv, instanta a apreciat ca neintemeiate atat obiectiunile apelantei reclamanta privind neincluderea in operatiunea de stabilire a stadiului fizic de executie a lucrarilor si a toboganelor ce nu apar consemnate in procesele-verbale si, respectiv, in fotografiile intocmite de ISC, precum si obiectiunile apelantei-parate referitoare la faptul ca expertii au tinut cont numai de viciile si neconformitatile evidentiate de tertul executant ce a finalizat lucrarile si care au avut si sustinere in aceleasi fotografii, fara a tine seama sau a solicita alte fotografii facute in alte conditii si de alte parti.


In privinta celorlalte obiectiuni, acestea au fost incuviintate, iar expertii au raspuns potrivit inscrisurilor atasate la dosar.


Referitor la pretul contractului, instanta apreciaza ca acesta este de 115.000 euro fara a include si taxa pe valoare adaugata, avand in vedere ca in cauza nu s-a dovedit ca partile au inteles sa includa si aceasta valoare in pret, iar de obicei intre comercianti pretul se stabileste fara TVA, aceasta fiind o taxa datorata statului si care nu face parte din pret.


In privinta cererii de majorare a onorariului de expertiza formulata de expertii judiciari desemnati in cauza, instanta o apreciaza ca fiind justificata, in raport cu devizul de lucrari si costuri depus in sustinerea acesteia la filele 140-141 dosar apel, si urmeaza sa o admita, obligand ambele parti la plata a cate 13.269 lei reprezentand diferenta onorariu de expertiza.


Pentru aceste considerente, Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VI-a civila, prin decizia civila nr. 502/2015 din 25.03.2015, a respins apelul formulat de apelanta SC B. SA impotriva sentintei civile nr. 916 din data de 10.04.2013 pronuntata de Tribunalul Ilfov, Sectia civila; a admis apelul formulat de apelanta SC A. SRL, a schimbat in parte sentinta apelata, asa cum a fost lamurita prin incheierea de sedinta din 19.06.2013, in sensul ca a obligat parata la plata catre reclamanta a sumei de 467.371 lei reprezentand contravaloarea lucrarilor executate de reclamanta, cu plata dobanzii legale la debitul datorat de la data introducerii actiunii, 14.03.2012, si pana la achitarea efectiva a sumei datorate; a mentinut celelalte dispozitii ale sentintei apelate, asa cum a fost lamurita prin incheierea de sedinta din 19.06.2013; a admis cererea expertilor judiciari desemnati in cauza si a majorat onorariului de expertiza cu suma de 26.538 lei; a obligat pe fiecare dintre apelante SC B. SA si SC A. SRL la plata a cate 13.269 lei, reprezentand diferenta onorariu de expertiza; a obligat intimata-apelanta SC B. SA la plata catre apelanta-intimata SC A. SRL a sumei de 16.269 lei, reprezentand cheltuieli de judecata in apel.


Impotriva acestei decizii a declarat recurs parata SC B. SA, prin care a solicitat admiterea recursului, modificarea in tot a deciziei recurata si, pe cale de consecinta, respingerea actiunii ca neintemeiata.


In drept, cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.


Sub un prim aspect, recurenta-parata a invocat nelegalitatea deciziei pronuntata de catre instanta de apel, intrucat intre parti nu s-a incheiat un contract valabil, cu respectarea dispozitiilor art. 948 C. civ.


In aceste conditii, desi capatul de cerere privind rezolutiunea contractului a fost in mod corect respins, cererea de chemare in judecata intemeiata pe raspunderea contractuala nu putea fi admisa in lipsa unui contract .


Instanta de apel, sustine recurenta-parata a confundat notiunea de contract consensual cu cea de contract scris, in conditiile in care a apreciat ca forma scrisa a contractului nu este insasi o conditie pentru validitatea acestuia.


Contractul de antrepriza are ca premisa acordul de vointa al partilor, dar acest acord trebuie materializat in scris, printr-un contract semnat de parti, nefiind suficienta doar manifestarea de vointa . In speta de fata, arata recurenta, nici una din aceste doua conditii nu a fost indeplinita.


Recurenta-parata invoca si dispozitiile art. 1191 C. civ. care prevad imposibilitatea dovedirii unui contract cu valoare mai mare de 250 lei decat printr-un inscris. In situatia in care nu se va retine obligativitatea incheierii contractului de antrepriza in forma scrisa, recurenta-parata sustine ca intre parti nu a existat consimtamantul necesar pentru incheierea valabila a contractului.


Recurenta-parata prezinta un istoric al relatiilor contractuale, din care rezulta ca manifestarea de vointa a partilor nu s-a concretizat intr-un contract agreat de ambele parti, intrucat nu au cazut de acord asupra celui mai important element al contractului, si anume, pretul.


Nu se poate vorbi nici de o acceptare tacita a contractului, deoarece parata nu a achitat avansul de 50.000 Euro, iar inceperea efectuarii lucrarilor de catre reclamanta nu poate sa efectueze refuzul de a contracta al paratei.


Recurenta-parata apreciaza relevante dispozitiile art. 35 si art. 39 C. com, din care rezulta ca parata si-a manifestat un refuz sa incheie contractul la pretul de 115.000 Euro plus TVA.


Prin urmare, indiferent de modalitatea de dovada a contractului nu sunt indeplinite conditiile de baza pentru incheierea valabila a unei conventii, si anume, existenta consimtamantului si a obiectului determinat. De altfel, potrivit art. 1413 C. civ., pretul reprezinta un element esential al contractului de antrepriza.


Un ultim argument al paratei este legat de neemiterea unei facturi fiscale in ceea ce priveste avansul, ceea ce demonstreaza lipsa relatiilor contractuale intre parti.


In consecinta, petitul privind rezolutiunea contractului este inadmisibil, neputand fi rezolvit un contract care nu exista.


A doua critica adusa deciziei recurata a constat in nelegalitatea deciziei pronuntata de catre instanta de apel, in conditiile in care a schimbat obiectul actiunii introductive, incalcand principiul disponibilitatii.


Astfel, pentru ca instanta sa analizeze cel de al doilea capat al cererii de chemare in judecata era necesar ca primul capat, privind rezolutiunea contractului de antrepriza sa fie admis.


Sub un al treilea aspect, recurenta-parata critica decizia instantei de apel, sustinand ca rezolutiunea contractului nu poate fi constatata, deoarece intimata-reclamanta se afla in culpa, iar capatul de cerere accesoriu trebuie sa urmeze soarta principalului.


Recurenta arata ca in lipsa un raport contractual, actiunea reclamantei poate fi valorificata doar in temeiul dispozitiilor privind imbogatirea fara justa cauza, temei care nu a fost invocat.


De vreme ce rezolutiunea nu se poate constata intrucat nu exista contract, nici daunele interese nu pot fi admise.


Mai arata recurenta ca in mod gresit instanta de apel a apreciat ca daunele-interese aferente celui de al doilea capat de cerere reprezinta un capat de cerere principal. Acestea nu pot fi solicitate de catre reclamanta, pe de o parte pentru ca nu si-a indeplinit propria obligatie, iar, pe de alta parte, daunele-interese nu pot fi cumulate cu executarea in natura . De asemenea, prin trimitere la probele administrate, recurenta sustine existenta unor neconformitati ale lucrarilor realizate.


In continuare, recurenta analizeaza culpa reclamantei si lipsa culpei sale pentru neintrunirea elementelor care sa duca la rezolutiune, si dezvolta aspectele legate de efectuarea unor lucrari de proasta calitate, inexistenta mijloacelor tehnice necesare si a autorizatiei ISCIR necesara executarii acestui gen de lucrari.


Ultimul motiv de recurs a vizat nelegalitatea deciziei raportat la valoarea lucrarilor efectuate, solicitand ca instanta de recurs sa scada valoarea determinata de catre expertiza efectuata la fond pentru utilajele apartinand paratei si care au fost utilizate de catre reclamanta. De asemenea, solicita sa fie scazuta si garantia de buna executie. De asemenea, contesta procentul de lucrari stabilit de catre expert .


In combaterea cererii de recurs, reclamanta SC A. SRL, prin administrator judiciar E. I.P.U.R.L. a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, raspunzand, punctual, criticilor aduse deciziei recurate.


Inalta Curte, verificand in cadrul controlului de legalitate decizia atacata, in raport de motivele invocate, a constatat ca recursul recurentei-parate este nefondat, pentru urmatoarele considerente:


Sub un prim aspect, Inalta Curte urmeaza sa analizeze critica recurentei-parate privind inexistenta unui contract valabil incheiat, in lipsa formei scrise si a acordului partilor asupra unui element esential al contractului - pretul.


Prin cererea de chemare in judecata, reclamanta a investit instanta cu solutionarea unui capat de cerere principal privind rezolutiunea contractului de antrepriza de constructii incheiat in forma simplificata, avand ca obiect efectuarea lucrarilor de montaj al structurilor metalice pentru proiectul de investitie Parc de distractii din proiectul de dezvoltare imobiliara X si a unui capat de cerere care a vizat plata pretului lucrarilor efectuate si a dobanzilor penalizatoare aferente debitului principal.


In ceea ce priveste existenta raportului juridic contractual intre cele doua parti, reclamanta a aratat ca cele doua parti nu au incheiat ad probationem un contract in forma scrisa, existenta unei conventii rezultand din mai multe inscrisuri .


Apararile paratei formulate prin acest motiv de recurs vizeaza motive de nulitate ale conventiei pentru nerespectarea conditiilor esentiale cerute pentru validitatea acesteia, si anume, lipsa consimtamantului valabil al partii care se obliga si lipsa obiectului determinat.


Plecand de la premisele corect stabilite, care au avut la baza probele administrate in cauza, instanta de apel a stabilit ca intelegerea partilor reprezinta o conventie simplificata, al carui continut reprezinta un contract de antrepriza.


Prin continutul sau principal, contractul incheiat intre parti stipuleaza clauze specifice unui contract de antrepriza. Prin probele administrate in cauza a fost probat continutul contractului, respectiv ordinul paratei de executare a unor lucrari, urmat de executarea sa, considerata defectuoasa de catre parata.


In ceea ce priveste indeplinirea conditiei de valabilitate privind necesitatea formei scrise a contractului de antrepriza in litigiu, Inalta Curte arata ca regula in materie de obligatii este reprezentata de consensualism, contractul fiind valabil incheiat cata vreme partile au ajuns la un acord cu privire la elementele esentiale ale conventiei. Incheierea contractului de antrepriza nu face parte din categoria contractelor solemne, fiind supus din momentul nasterii sale principiului consensualismului, consacrat de art. 942 si art. 1245 C. civ.


In consecinta, stabilirea continutului unui contract prin mijlocirea altor probe decat inscrisurile este posibila si in cazul de fata, sustragerea sa din specia contractului de antrepriza reglementat de art. 1412 si art. 1413 alin. (2) C. civ. nefiind justificata, lipsa inscrisului probator al contractului neinfirmand incheierea sa.


Potrivit art. 1412 si art. 1413 alin. (2) C. civ., este antrepriza luarea savarsirii unei lucrari drept un pret determinat. Obligatiile asumate de parti corespund contractului de antrepriza.


Potrivit art. 1431 alin. (2) C. civ., pretul antreprizei trebuie sa fie determinat sau determinabil la incheierea acestuia. Diferentele de opinie in ceea ce priveste pretul final al contractului, cu privire la includerea sau nu a taxei pe valoarea adaugata in pretul final, reprezinta proba ca pretul contractului este determinabil, stabilirea judiciara a pretului avand in vedere numai cota TVA care reprezinta o taxa datorata statului, care nu face parte din pret.


In conditiile determinarii pretului antreprizei, ca element esential al contractului sinalagmatic, actul nu poate fi lovit de nulitate, astfel cum sustine recurenta-parata.


Critica recurentei-parate legata de neemiterea vreunei facturi fiscale in executarea contractului este lipsita de relevanta juridica, nefiind un aspect care sa duca la aprecierea inexistentei contractului. Prin suprapunerea definitiei contractului de antrepriza cu obligatia reclamantei, si in conditiile determinarii pretului, se constata ca acesta corespunde acestui contract si isi produce efectele principale.


In concluzie pentru considerentele retinute mai sus, in mod corect instantele de fond au constatat ca reclamanta a facut dovada existentei conventiei de antrepriza intre partile in litigiu .


Cea de a doua critica adusa deciziei recurata este nefondata. Recurenta-parata sustine inadmisibilitatea admiterii capatului de cerere accesoriu, in conditiile respingerii capatului de cerere principal.


Avand in vedere considerentele anterioare, potrivit carora in litigiul de fata ne aflam in ipoteza unei conventii incheiata in forma simplificata, nerespectarea obligatiilor asumate nu poate avea in vedere decat efectul principal al contractului de antrepriza si anume angajarea raspunderii paratei pentru plata pretului lucrarii.


Rezolutiunea contractului reprezinta o sanctiune care consta in desfiintarea retroactiva a unui contract sinalagmatic, in cazul neexecutarii culpabile a obligatiilor de catre una dintre parti, or in situatia de fata stabilirea culpei presupunea identificarea obligatiilor comerciale nerespectate, iar determinarea acestora nu era posibila in lipsa contractului incheiat ad probationem.


A treia critica adusa deciziei recurate face trimitere, de asemenea, la respingerea capatului accesoriu, care trebuie sa urmeze soarta principalului.


Confuzia recurentei poarta asupra obiectului actiunii introductive, care a vizat, pe de o parte, angajarea raspunderii contractuale a paratei pentru plata pretului lucrarii efectuate de catre reclamanta, ca efect principal al contractului de antrepriza, si rezolutiunea acestuia, ca sanctiune pentru neindeplinirea obligatiilor asumate de catre parata.


Este de observat ca intre aceste doua capete de cerere nu exista un raport de dependenta, instanta nefiind tinuta de calificarea partii efectuata prin cererea precizatoare depusa la dosarul instantei la 02.05.2013. Obligatia de achitare a pretului contractului subzista si in lipsa rezolutiunii contractului.


In continuarea acestui rationament, Inalta Curte constata ca aspectele legate de culpa reclamantei in indeplinirea obligatiilor asumate nu pot fi analizate, deoarece presupuneau analiza obligatiilor izvorate din conventia partilor, care nu a fost efectuata de catre instanta, cererea privind rezolutiunea contractului si repunerea partilor in situatia anterioara fiind respinsa.


In ceea ce priveste critica privind netemeinicia actiunii pentru neintrunirea elementelor care sa duca la rezolutiune, Inalta Curte constata ca aceasta vizeaza, pe de o parte, exclusiv, aspecte de netemeinicie inadmisibile in calea de atac a recursului.


Pe de alta parte, este de observat ca primul capat principal al cererii de chemare in judecata privind rezolutiunea contractului a fost respins de catre Tribunalul Ilfov prin sentinta civila nr. 916 din 10.04.2013, astfel cum a fost lamurita prin incheierea din 19.06.2013 care face parte integranta din sentinta mentionata, iar criticile paratei efectuate in cadrul judecatii in apel nu au vizat aceasta dezlegare, astfel incat se constata ca au intrat in puterea lucrului judecat. Criticile recurentei-parate in legatura cu aceste aspecte sunt formulate omisso medio in conditiile in care partea nu le-a supus prealabil analizei, instantei de apel.


Critica referitoare la gresita stabilire a valorii lucrarilor este de observat ca repune in discutie modul de interpretare a probatoriilor si anume a expertizei efectuata in cadrul judecatii in apel, ale carei concluzii au fost incuviintate de catre instanta, motivat, cu referire si la obiectiunile formulate de parti, astfel incat procentajul lucrarilor executate nu poate fi repus in discutie in aceasta etapa procesuala.


Constatand culpa recurentei-parate in declansarea litigiului de fata, Inalta Curte a admis cererea intimatei si a dispus obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de exercitarea prezentei cai de atac, reprezentand onorariu de avocat, astfel cum au fost justificate.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 527 din 10 martie 2016


Citeşte mai multe despre:    contract de antrepriza    principiul consensualismului    rezolutiunea contractului



Comentează: Actiune in rezolutiune. Contract de antrepriza incheiat in forma simplificata
Alte Speţe

Lipsa acordului de vointa al salariatului in ceea ce priveste modificarea contractului de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Ialomita, Sectia I Civila, Sentinta nr. 648 din data de 21.04.2016

Revocarea din functie a administratorului societatii. Efecte asupra actelor incheiate de acesta in numele societatii, anterior revocarii
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 1463 din 22 septembrie 2016

Cerere de asigurare dovezi
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizie nr. 742 din data 27.04.2011

Contract de antrepriza. Inocare compensare judiciara
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Cluj - Decizie nr.65 din data 13.02.2012

Constatarea existentei sau inexistentei dreptului de a executa silit terenul
Pronuntaţă de: Judecatoria Valenii de Munte - Sentinta penala nr. 371 din data 16.02.2010

Vicii ascunse, vicii aparente in contractul de antrepriza constructii. Termen de prescriptie
Pronuntaţă de: Tribunalul Arges - Decizia nr. 47/RC/09.03.2012 in dosarul nr. 10462/280/2008

Contract de antrepriza furnizori produse si executare lucrari amenajari interioare. Refuz la plata intemeiat pe compensarea legala. Facturi neacceptate la plata
Pronuntaţă de: CURTEA DE APEL BUCURESTI SECTIA A VI-A CIVILA DECIZIA CIVILA NR.65 din 13.02.2012



Articole Juridice

Noul Cod Civil: Conditiile de forma la incheierea contractului
Sursa: EuroAvocatura.ro

Conditiile de forma la incheierea unui contract
Sursa: EuroAvocatura.ro

Contract de antrepriza . Model
Sursa: EuroAvocatura.ro

Forma contractului de arendare
Sursa: EuroAvocatura.ro