Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Contractul de credit , Leasing si Asigurare » Decizia CCR 62/2017. Neconstitutionalitatea dispozitiilor Legii pentru completarea OUG nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. Situatia creditelor in franci elvetiei

Decizia CCR 62/2017. Neconstitutionalitatea dispozitiilor Legii pentru completarea OUG nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. Situatia creditelor in franci elvetiei

  Publicat: 07 Mar 2017       2109 citiri        Secţiunea: Contractul de credit , Leasing si Asigurare  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
DECIZIA Nr. 62/2017 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori

Publicata in Monitorul Oficial nr. 161 din 03 martie 2017

Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
(Conversion) Operatiunea de schimbare a unui instrument financiar cu un altul, de obicei a obligatiunilor de corporatie sau a actiunilor preferentiale cu actiuni comune.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Aplicarea normelor juridice la fapte ori situatii concrete.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Variatie/fluctuatie a pretului unui instrument financiar.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Totalitatea actionarilor existenti intr-o societate pe actiuni
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
(Conversion) Operatiunea de schimbare a unui instrument financiar cu un altul, de obicei a obligatiunilor de corporatie sau a actiunilor preferentiale cu actiuni comune.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblul unitar de reglementari avand ca obiect o anumita activitate, drepturile si obligatiile
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Organ legislativ compus din doua camere si care poarta denumiri diferite (Adunarea Nationala si Senat in Franta, Bundestag si Budesrat in Germania, Camera Comunelor si Camera Lorzilor in Anglia, Congres in S.U.A.etc.).
Persoana fizica sau juridica care se imprumuta de la o alta persoana fizica sau juridica numita imprumutator.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile dintre mai multe state, respectiv relatiile din cadrul comunitatii internationale.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Reprezinta anularea, suprimarea unei legi sau a unei dispozitii legale si care are ca rezultat scoaterea din vigoare, in total sau in parte, a unui act normativ printr-un alt act normativ de aceeasi valoare juridica sau de o valoare juridica superioara.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Folosirea bunurilor corporale si incorporale, folosire care antreneaza pierderea imediata sau treptata a utilitatilor lor.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Se aseaza asupra unui bun imobil, iar daca la scadenta debitorul nu plateste suma datorata, creditorul in favoarea caruia a fost constituita ipoteca e indreptatit sa ceara vanzarea bunului respectiv la licitatie.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
(BNR)Este banca centrala a statului roman si are drept obiectiv principal asigurarea stabilitatii monedei nationale, pentru a contribui la stabilitatea preturilor.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
(Conversion) Operatiunea de schimbare a unui instrument financiar cu un altul, de obicei a obligatiunilor de corporatie sau a actiunilor preferentiale cu actiuni comune.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Se aseaza asupra unui bun imobil, iar daca la scadenta debitorul nu plateste suma datorata, creditorul in favoarea caruia a fost constituita ipoteca e indreptatit sa ceara vanzarea bunului respectiv la licitatie.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Exceptie de la dispozitiile unui act normativ,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Denumire data monedei unice europene.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Comisia Europeana este organul executiv al Uniunii Europene. Este o institutie independenta politic de guvernele statelor membre si reprezinta interesele Uniunii in ansamblu. In cadrul orientarilor politice generale stabilite de Consiliul European, pregateste si implementeaza deciziile Consiliului Uniunii Europene si ale Parlamentului European.
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Camera inferioara a Parlamentului englez,
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
(Conversion) Operatiunea de schimbare a unui instrument financiar cu un altul, de obicei a obligatiunilor de corporatie sau a actiunilor preferentiale cu actiuni comune.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Denumire data monedei unice europene.
Suma care trebuie inscrisa intr-una din rubricile unui cont pentru a egaliza debitul cu creditul acestui cont;
Denumire a Camerei inferioare a Parlamentului in unele tari
(Conversion) Operatiunea de schimbare a unui instrument financiar cu un altul, de obicei a obligatiunilor de corporatie sau a actiunilor preferentiale cu actiuni comune.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Camera inferioara a Parlamentului englez,
Denumire a Camerei inferioare a Parlamentului in unele tari
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Denumire a Camerei inferioare a Parlamentului in unele tari
Denumire data monedei unice europene.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Denumire a Camerei inferioare a Parlamentului in unele tari
Denumire a Camerei inferioare a Parlamentului in unele tari
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Sintagma ce desemneaza creanta cu scadenta implinita, deci a carei executare, la nevoie chiar silita, poate fi ceruta de catre creditor.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Tranzactia este un contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce se poate naste (art. 1704 Cod Civil) prin concesii reciproce, .
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Stipulatie sau prevedere din cuprinsul unui contract.
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Inscris compus din talon si mai multe cupoane.
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Tranzactia este un contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce se poate naste (art. 1704 Cod Civil) prin concesii reciproce, .
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Stipulatie sau prevedere din cuprinsul unui contract.
Operatiune de stingere treptata a obligatiilor ce revin imprumutatului prin restituirea creditelor primite de la banca.
Persoana fizica sau juridica care se imprumuta de la o alta persoana fizica sau juridica numita imprumutator.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Moneda nationala a unei tari, in numerar sau disponibil in cont, ce indeplineste functia de instrument de plata si de rezerva de plata pe plan international.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Inscris compus din talon si mai multe cupoane.
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Moneda nationala a unei tari, in numerar sau disponibil in cont, ce indeplineste functia de instrument de plata si de rezerva de plata pe plan international.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Prestatia la care partile sau numai una din ele se obliga.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
(Conversion) Operatiunea de schimbare a unui instrument financiar cu un altul, de obicei a obligatiunilor de corporatie sau a actiunilor preferentiale cu actiuni comune.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Ansamblul unitar de reglementari avand ca obiect o anumita activitate, drepturile si obligatiile
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Moneda nationala a unei tari, in numerar sau disponibil in cont, ce indeplineste functia de instrument de plata si de rezerva de plata pe plan international.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Acel mijloc de stingere a obligatiilor care consta in acceptarea de catre creditor, la propunerea debitorului, de a primi o alta prestatie in locul celei pe care debitorul era obligat initial sa o execute.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este un mijloc legal sau conventional de asigurare a executarii obligatiilor;
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ceea ce este ingaduit de lege,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Modalitate de plata des utilizata in decontarea platilor interne si internationale, intrucat ofera suficiente garantii, atat vanzatorului cat si cumparatorului:
Acel mijloc de stingere a obligatiilor care consta in acceptarea de catre creditor, la propunerea debitorului, de a primi o alta prestatie in locul celei pe care debitorul era obligat initial sa o execute.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
(Conversion) Operatiunea de schimbare a unui instrument financiar cu un altul, de obicei a obligatiunilor de corporatie sau a actiunilor preferentiale cu actiuni comune.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Paguba pe care o sufera una din partile contractante ca urmare a dezechilibrului grav de valoare care intervine intre prestatiile sale si contraprestatiile celeilalte parti, in cursul executarii contractului, determinat de fluctuatiile monetare,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul illicit al conduitei sale.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Acel mijloc de stingere a obligatiilor care consta in acceptarea de catre creditor, la propunerea debitorului, de a primi o alta prestatie in locul celei pe care debitorul era obligat initial sa o execute.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Se aseaza asupra unui bun imobil, iar daca la scadenta debitorul nu plateste suma datorata, creditorul in favoarea caruia a fost constituita ipoteca e indreptatit sa ceara vanzarea bunului respectiv la licitatie.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.

1. Pe rol se afla solutionarea obiectiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, obiectie formulata de Guvernul Romaniei, in temeiul prevederilor art. 146 lit. a) din Constitutie si art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale .


2. Cu Adresa nr. 5/6.768 din 24 octombrie 2016, Guvernul Romaniei a trimis Curtii Constitutionale sesizarea de neconstitutionalitate formulata, care a fost inregistrata la Curtea Constitutionala cu nr. 9.936 din 24 octombrie 2016 si constituie obiectul Dosarului nr. 2.324A/2016.


3. in motivarea sesizarii de neconstitutionalitate Guvernul sustine incalcarea dispozitiilor art. 1 alin. (5) din Constitutie, potrivit carora ``in Romania , respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorieAceasta regula constitutionala circumscrie activitatea de legiferare in limitele si in concordanta cu Legea fundamentala, in conditii de calitate a normelor. Pentru ca legea sa fie respectata, aceasta trebuie cunoscuta si inteleasa de subiectii de drept, iar pentru a fi inteleasa, trebuie sa fie suficient de precisa si previzibila, in scopul de a oferi securitate juridica destinatarilor sai. In doctrina de specialitate s-a retinut ca o norma este previzibila atunci cand ofera o anume garantie contra atingerilor arbitrare ce i-ar putea fi aduse de catre puterea publica. Sub acest aspect, principiul securitatii juridice se coreleaza cu un alt principiu, dezvoltat in dreptul european, si anume principiul increderii legitime. Potrivit jurisprudentei Curtii de Justitie a Uniunii Europene, principiul increderii legitime impune ca legislatia sa fie clara si predictibila, unitara si coerenta; de asemenea, impune limitarea posibilitatilor de modificare arbitrara a normelor juridice (adica pe baza unor criterii de oportunitate conjuncturala) si stabilitatea regulilor instituite prin acestea.


4. Or, Guvernul apreciaza ca dispozitiile legii care face obiect al sesizarii de neconstitutionalitate instituie un regim legal intr-o forma care incalca mai multe prevederi din Legea fundamentala si din legi aflate in vigoare, respectiv Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative. Legea cuprinde norme neclare ce pot genera incoerenta in aplicare, precum si confuzie institutionala intre diferitele structuri implicate in procesul de aplicare, astfel: art. I pct. 1 [referitor la art. 49 1 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/2010] instituie, prin norme vagi si imprecise, dar cu caracter imperativ, interdictia de a se introduce in actele aditionale de conversie alte prevederi decat cele impuse prin legislatie; art. I pct. 1 [referitor la art. 49 1 alin. (3) si (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/2010], sub aspectul aplicabilitatii normei, poate conduce la blocaje provocate de aplicarea neunitara si arbitrara, cu incalcarea principiului securitatii juridice. Aceste prevederi incalca principiul relativitatii efectelor contractului, instituit de art. 1.270 alin. (1) din Codul civil, potrivit caruia ``Contractul valabil incheiat are putere de lege intre partile contractante``, nu poate sa profite si nici sa lezeze interesele altor persoane .


5. Autorul sesizarii sustine ca Legea pentru completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori incalca si prevederile art. 11 si art. 15 alin. (2) din Constitutie . Astfel, cu toate ca statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce ii revin din tratatele la care este parte si, conform art. 4 alin. (3) din Tratatul privind Uniunea Europeana, ``Statele membre adopta orice masura generala sau speciala pentru asigurarea indeplinirii obligatiilor care decurg din tratate sau care rezulta din actele institutiilor Uniunii n ,prin adoptarea legii criticate legiuitorul roman nu a respectat prevederea art. 23 alin. (5) din Directiva 17/2014 a Parlamentului European si a Consiliului privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidentiale si de modificare a Directivelor 2008/48/UE si 2013/36/UE si a Regulamentului (UE) nr. 1.093/2010, potrivit careia ``Statele membre pot sa reglementeze mai in detaliu imprumuturile in moneda straina, cu condipa ca o astfel de reglementare sa nu fie aplicata cu efect retroactiv``. Guvernul apreciaza ca aplicabilitatea legii criticate inclusiv asupra contractelor de credit in derulare la data intrarii sale in vigoare contravine principiului neretroactivitatii legii civile, care refuza incidenta legii noi asupra situatiilor anterioare, care s-au nascut si au produs efecte juridice sub imperiul legii vechi.


6. Guvernul sustine, de asemenea, incalcarea principiului egalitatii in drepturi a cetatenilor, consacrat de art. 16 din Constitutie, intrucat prevederile sectiunii 2 1 introduse prin legea criticata, desi intitulata ``Informatii si drepturi ce trebuie incluse in contractele de credit in moneda straina``, sunt aplicabile doar pentru creditele acordate in franci elvetieni, imprejurare ce este de natura a genera o discriminare a consumatorilor care au credite in lei sau in alte valute.


7. Pe de alta parte, Guvernul mai arata ca riscurile asupra stabilitatii financiare si asupra cadrului macroeconomic, coroborate cu inrautatirea perceptiei mediilor investitionale generata de lipsa de predictibilitate in procesul legislativ, intr-un context marcat de volatilitate pe pietele financiare, ar putea conduce la deprecierea ratingului de tara pentru Romania care, implicit, ar creste semnificativ costurile finantarii si refinantarii datoriei publice a Romaniei, cu impact direct asupra bugetului de stat . Legea darii in plata a avut deja un impact negativ asupra perceptiei agentiilor de rating, institutiile de credit cu actionariat majoritar strain putand declansa actiuni in justitie impotriva statului roman.


8. Pentru aceste argumente, autorul sesizarii solicita admiterea criticilor formulate si constatarea neconstitutionalitatii Legii pentru completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, in ansamblul ei.


9. In conformitate cu dispozitiile art. 16 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sesizarea a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Avocatului Poporului, pentru a comunica punctul lor de vedere.


10. Presedintele Senatului a transmis, prin Adresa nr. I 2.767 din 9 noiembrie 2016, inregistrata la Curtea Constitutionala cu nr. 10.804 din 9 noiembrie 2016, punctul sau de vedere in care se arata ca textele criticate sunt foarte clare si exprima neechivoc vointa imperativa a legiuitorului de a interzice unitatilor de credit si persoanelor care fac imprumuturi in franci elvetieni sa introduca in actele aditionale de conversie alte dispozitii decat cele care ar fi stabilite prin legislatia aferenta. Interesul urmarit de legiuitor prin aceasta prevedere consta in protectia persoanelor care fac imprumuturi in franci elvetieni, fata de conduita unitatilor creditoare, care pot stabili clauze in defavoarea acestora, de natura a le afecta, ``prin consecintele extrem de grave asupra situatiei lor materiale, insasi demnitatea fiintei umane, garantate constitutional". Legea speciala poate stabili oricand prevederi care sa echilibreze interesele bancilor de a obtine profit de pe urma imprumuturilor acordate cu cele ale consumatorilor, in caz de schimbare semnificativa a cursului valutar. Este adevarat ca prin aceasta prevedere imperativa Parlamentul incalca principiul relativitatii efectelor actului juridic civil prevazut de art. 1.270 alin. (1) din Codul civil, dar acesta nu are forta juridica a unei dispozitii constitutionale, astfel ca ``nu i se poate aduce Parlamentului acuza ca prin lege speciala introduce o regula derogatorie de la un regim juridic determinat``.


11. Cu privire la critica referitoare la incalcarea principiului neretroactivitatii legii civile, presedintele Senatului arata ca, in realitate, dispozitiile legii criticate se aplica unor raporturi juridice aflate in derulare, vizand restul de credit nerambursat care va face obiectul conversiei. Parlamentul a respectat cu rigoare dispozitiile art. 15 alin. (2) din Constitutie si implicit principiul neretroactivitatii legii, astfel ca nu poate fi retinuta nici critica referitoare la nesocotirea art. 11 privind forta obligatorie a tratatelor internationale.


12. In ceea ce priveste critica raportata la principiul egalitatii cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice, consacrat in art. 16 alin. (1) din Constitutie, formulata in sensul ca legea care face obiectul contestarii se refera doar la persoanele carora li s-au acordat credite in franci elvetieni, nu si la cele care au contractat imprumuturi bancare in alta valuta, care, excluse fiind de la aplicarea legii, sunt discriminate, presedintele Senatului considera ca principiul nediscriminarii nu este consacrat in art. 16 alin. (1) din Constitutie, asa cum afirma Guvernul in sesizare, ci in art. 4 alin. (2) din Legea fundamentala, iar reglementarea de catre Parlament a raporturilor juridice ale caror subiecte sunt persoanele care s-au imprumutat in franci elvetieni nu se intemeiaza pe un criteriu de discriminare prevazut la art. 4 alin. (2) din Constitutie .


13. In concluzie, presedintele Senatului solicita respingerea obiectiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata.


14. Presedintele Camerei Deputatilor a transmis prin Adresa nr. 2/7.083 din 11 noiembrie 2016, inregistrata la Curtea Constitutionala cu nr. 11.029 din 11 noiembrie 2016, punctul sau de vedere in care, analizand dispozitiile modificarilor contestate si prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (5), se apreciaza ca invocarea acestora din urma este pur formala, fiind irelevanta din punct de vedere constitutional. Astfel, apare fireasca necesitatea de a intari interdictia introducerii de dispozitii suplimentare in actele aditionale de conversie, intrucat in cazul de fata este vorba despre un tip de acte aditionale a caror nesemnare de catre consumator nu este considerata acceptare tacita, asa cum prevede art. 40 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/2010 si cum s-a intamplat in anul 2010, odata cu implementarea actului normativ, cand bancile au introdus si alte prevederi decat cele impuse de ordonanta de urgenta (cu titlu de exemplu, schimbarea tipului dobanzii din dobanda fixa in dobanda variabila ori redenumirea unor comisioane). Referitor la criticile aduse art. 49 1 alin. (3) si (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/2010 se sustine ca la adoptarea acestor norme au fost luate in considerare prevederile directivelor 2008/48/CE si 2014/17/CE care contin o prevedere similara privitoare la caracterul imperativ al directivelor. Chiar daca


Directiva 2014/17/CE nu se aplica, conform art. 43 alin. (1), ``contractelor de credit existente inainte de 21 martie 2016``, data intrarii sale in vigoare, se observa grija legiuitorului european pentru asigurarea protectiei garantate consumatorului, respectiv inlaturarea oricarei posibilitati ca prin formularea contractelor sa se ajunga la eludarea masurilor pe care statele membre le adopta prin transpunerea celor doua directive.


15. Referitor la criticile aduse de autorul sesizarii care vizeaza incalcarea prevederilor art. 11 alin. (1) si (2) si art. 15 alin. (2) din Constitutie, precum si ale art. 4 alin. (3) din Tratatul privind Uniunea Europeana, presedintele Camerei Deputatilor apreciaza ca, potrivit normei de drept european invocate, ``statele membre faciliteaza indeplinirea de catre Uniune a misiunii sale si se abtin de la orice masura care ar putea pune in pericol realizarea obiectivelor Uniunii``.Obiectivele Uniunii Europene sunt definite in mod generic in cadrul art. 21 din TUE care face trimitere la o serie de principii ce au finalitatea de a aduce bunastare in statele Uniunii, prin promovarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, prin respectarea demnitatii umane si promovarea solidaritatii si egalitatii intre oameni, dar si prin promovarea dezvoltarii durabile pe plan economic, social si de mediu a tarilor incurs de dezvoltare, cu scopul primordial de a eradica saracia. Insa ``legea criticata nu reprezinta o transpunere a Directivei 2014/17, ci o lege care completeaza Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/2010, care reglementeaza si in acelasi timp sanctioneaza un comportament iresponsabil si inselator al institutiilor de credit". Atat Directiva 2008/48, cat si Directiva 2014/17 reprezinta mecanisme de protectie sporita a consumatorului in materia contractelor de credit incheiate cu institutiile bancare. Legea criticata, care prevede ca se aplica si contractelor de credit aflate in derulare, contine o solutie confirmata de catre Curtea de Justitie a Uniunii Europene prin decizia pronuntata in C-602/10 ANPC Calarasi vs. Volksbank Romania - S.A. Tinand cont de jurisprudenta europeana, conform art. 148 alin. (2) din Constitutie, deciziile Curtii de Justitie a Uniunii Europene sunt obligatorii si fac parte din dreptul intern.


16. Avand in vedere considerentele expuse, presedintele Camerei Deputatilor apreciaza ca sesizarea de neconstitutionalitate este neintemeiata.


17. Avocatul Poporului nu a comunicat punctul sau de vedere cu privire la obiectia de neconstitutionalitate.


18. In vederea solutionarii prezentei sesizari, Curtea procedeaza, mai intai, la verificarea admisibilitatii acesteia. Analiza indeplinirii conditiilor de admisibilitate a sesizarii trebuie realizata prin raportare la art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit caruia ``Curtea Constitutionala se pronunta asupra constitutionalitatii legilor inainte de promulgarea acestora, la sesizarea Presedintelui Romaniei, a^ unuia dintre presedintii celor doua Camere, a Guvernului, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Avocatului Poporului, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatoriAstfel, se constata ca actul supus controlului este o lege adoptata de Parlamentul Romaniei, sesizarea fiind formulata de Guvernul Romaniei, sub semnatura prim-ministrului, care, potrivit dispozitiilor legale, intruneste calitatea de titular al sesizarii.


19. Obiectul sesizarii de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile Legii pentru completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. Legea are ca obiect de reglementare completarea capitolului IV din ordonanta de urgenta cu o sectiune noua, sectiunea 2 1 , cu privire la ``Informatii si drepturi ce trebuie incluse in contractele de credit in moneda straina``, precum si cu alte dispozitii corespunzatoare modificarilor operate.


20. Autorul sesizarii sustine ca actul normativ criticat contravine prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (5) care consacra obligativitatea respectarii legii si a Constitutiei, art. 11 alin. (1) si (2) privind dreptul international si dreptul intern, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivitatii legii civile, precum si art. 16 referitor la egalitatea in drepturi a cetatenilor.


21. Analizand cadrul legislativ in materia contractelor de credit pentru consumatori, Curtea retine ca, respectand obligatia de transpunere si implementare in legislatia nationala a Directivei 2008/48/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori si de abrogare a Directivei 87/102/CEE a Consiliului, legiuitorul roman derivat a adoptat Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 389 din 11 iunie 2010, prin care se stabilesc drepturile si obligatiile creditorilor si consumatorilor, intr-un cadru de reglementare unitar cu cel de la nivelul Uniunii Europene. Ordonanta de urgenta a fost aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 288/2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 888 din 30 decembrie 2010, si nu s-a aplicat contractelor in curs de derulare la data intrarii sale in vigoare. Ordonanta de urgenta a abrogat Legea nr. 289/2004 privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor, persoane fizice,republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 319 din 23 aprilie 2008. De asemenea, de la data intrarii sale in vigoare, prevederile Legii nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investitii imobiliare,publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 611 din 14 decembrie 1999, cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica numai contractelor incheiate cu persoane juridice, cu exceptia unor prevederi strict enumerate care se aplica si contractelor incheiate cu consumatori persoane fizice.


22. Ulterior, in septembrie 2016, a fost adoptata Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, precum si pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 727 din 20 septembrie 2016, care transpune in legislatia nationala Directiva 2014/17/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 4 februarie 2014 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidentiale si de modificare a Directivelor 2008/48/CE si 2013/36/UEsi a Regulamentului (UE) nr. 1.093/2010, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 60 din 28 februarie 2014. Scopul reglementarii este acela de a sprijini consumatorii, in contextul in care, pe parcursul derularii unui contract de credit garantat cu un bun imobil, acestia intampina dificultati economico-financiare ce pot aparea atat din cauza variatiei dobanzii sau a cursului de schimb valutar, dar si ca urmare a altor aspecte neprevazute, precum si de a asigura educatia consumatorilor cu privire la practicile responsabile de imprumut si de gestionare a datoriilor. Ordonanta de urgenta se aplica tuturor contractelor de credit pentru consumatori privind vanzarea, respectiv cumpararea unor bunuri imobile, contractelor de credit garantate cu ipoteca asupra unor bunuri imobile si contractelor de credit ce implica un drept legat de un bun imobil. Odata cu adoptarea acestui act normativ este modificata Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/2010, in sensul scoaterii de sub incidenta acesteia din urma a contractelor mentionate mai sus, care vor fi guvernate de noua reglementare. Noua reglementare prevede in capitolul VI, intitulat ``imprumuturi in valuta``, ``dreptul consumatorului de a putea converti, oricand pe parcursul relatiei contractuale, contractul de credit intr-o moneda alternativa`` (art. 31), potrivit procedurii stabilite de lege, la ``cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei in ziua solicitarii conversiei`` (art. 34). Moneda alternativa poate fi moneda in care, in principal, consumatorul isi primeste venitul sau detine activele care finanteaza plata creditului sau moneda statului membru in care consumatorul fie a avut resedinta la momentul la care a fost incheiat contractul de credit, fie isi are resedinta la data formularii cererii de reconversie. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 52/2016 prevede obligatiile creditorului de a-l informa pe consumator in legatura cu o crestere a cuantumului total platibil de catre acesta sau al ratelor periodice care variaza cu mai mult de 20%in raport cu valoarea la care s-ar ridica daca s-ar aplica cursul de schimb de la momentul incheierii contractului intre moneda contractului de credit si moneda nationala si de a-i prezenta dreptul de conversie intr-o moneda alternativa si conditiile in care se poate efectua acesta. Conform art. 35 alin. (2), ``Modificarea contractelor aflate in derulare se va face prin acte aditionale convenite cu creditorii, fara costuri, respectiv comisioane percepute de creditori sau alte garantii din partea consumatorilor``.Astfel, dispozitiile art. 31-37 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 52/2016 reglementeaza norme cu caracter general, aplicabile in materia imprumuturilor in valuta, respectiv a conversiei contractelor de credit intr-o moneda alternativa.


23. Legea supusa controlului de constitutionalitate


reglementeaza modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2010, introducand o obligatie in sarcina creditorilor contractelor de credit acordate in franci elvetieni de a efectua conversia in lei a soldului creditului exprimat in franci elvetieni, precum si dreptul consumatorului de a se adresa instantei in vederea recalcularii debitului in cazul contractelor de credit externalizate/vandute/cesionate si in cazul contractelor incheiate cu consumatori care au fost supusi executarii silite. Conversia se realizeaza la ``cursul de schimb al Bancii Nationale a Romaniei valabil la data incheierii contractului/conventiei de credit in franci elvetieni``.Legea prevede expres ca seaplica si contractelor de credit in franci elvetieni privind vanzarea, respectiv cumpararea unor bunuri imobile, contractelor de credit garantate cu ipoteca asupra unor bunuri imobile, contractelor de credit ce implica un drept legat de un bun imobil, reintroducand, sub acest aspect, aceste tipuri de contracte sub incidenta Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2010, de sub a carei sfera de aplicare le scosese Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 52/2016. Legea prevede expres ca prevederile sale se vor aplica cu derogare de la regula cuprinsa in art. 95 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/2010, potrivit careia ``Prevederile prezentei ordonante de urgenta nu se aplica contractelor in curs de derulare la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta


24. In acest context legislativ, Curtea apreciaza necesara formularea unor precizari cu privire procedura legislativa parcursa de Legea pentru completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, supusa controlului de constitutionalitate.


25. in contextul adoptarii Directivei 2014/17/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 4 februarie 2014,un numar de 131 de deputati si senatori a initiat, la data de 12 februarie 2014,legea in cauza, care in expunerea de motive prezenta urmatoarele argumente: ``obiectul de reglementare al prezentei propuneri legislative urmareste protejarea consumatorilor care au credite intr-o moneda straina, alta decat moneda nationala, de majorarea ratelor bancare, cauzata de fluctuatiile cursului de schimb valutar. Prin prezenta propunere legislativa se acorda posibilitatea consumatorilor de a opta pentru conversia creditelor, din moneda straina in lei, fara costuri suplimentare, comisioane sau garantii aditionale. [...] Prezenta propunere acorda consumatorilor de credite dreptul de a solicita conversia in lei sau in orice alta moneda straina a creditelor pe care le-au contractat in euro sau in alte monede straine [...], nu creeaza tratamente diferentiate, inegale sau discriminatorii, deoarece se aplica in mod uniform creditelor in curs de derulare si creditelor viitoare, respectand normele si principiile egalitatii in drepturi``. De asemenea, se mentioneaza ca propunerea legislativa are in vedere si dreptul european privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidentiale, respectiv dispozitiile Directivei 2014/17/UE a Parlamentului European si a Consiliului. Propunerea legislativa prevedea efectuarea conversiei la cursul de schimb aplicabil in ziua realizarii conversiei, daca in contractul de credit nu se specifica altfel. Propunerea legislativa a fost adoptata in prima Camera sesizata, Senatul Romaniei, la data de 18 iunie 2014 s i transmisa Camerei Deputatilor, la data de 23 iunie 2014.


26. La data de 20 septembrie 2016 este publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, precum si pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, pe care Guvernul a adoptat-o pentru a evita declansarea procedurii de infringementde catre Comisia Europeana impotriva Romaniei, pentru neimplementarea in dreptul intern a prevederilor Directivei 2014/17/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 4 februarie 2014 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidentiale si de modificare a Directivelor 2008/48/CE si 2013/36/UE si a Regulamentului (UE) nr. 1.093/2010. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 52/2016 preia in capitolul VI, intitulat ``imprumuturi in valuta``, continutul propunerii legislative, in integralitatea sa.


27. Procedura legislativa este reluata in Camera decizionala abia in data de 11 octombrie 2016, cand este primit raportul comun intocmit de Comisia pentru buget, finante si banci si de Comisia juridica, de disciplina si imunitati ale Camerei Deputatilor, prin care se formuleaza mai multe amendamente asupra propunerii initiale. Legea este adoptata de catre Camera Deputatilor, cu amendamentele propuse, la data de 18 octombrie 2016, si trimisa Presedintelui Romaniei spre promulgare la data de 24 octombrie 2016, data la care Guvernul formuleaza prezenta sesizare de neconstitutionalitate.


28. Examinand continutul normativ al actului supus aprobarii Parlamentului, Curtea retine ca procedura de legiferare nu a respectat cerintele constitutionale care consacra principiul bicameralismului, potrivit caruia dezbaterea parlamentara a unei propuneri legislative nu poate face abstractie de evaluarea acesteia in plenul celor doua Camere ale Parlamentului. Asa fiind, modificarile si completarile pe care Camera decizionala le aduce asupra propunerii legislative adoptate de prima Camera sesizata trebuie sa se raporteze la materia avuta in vedere de initiator si la forma in care a fost reglementata de prima Camera . Altfel, se ajunge la situatia ca o singura Camera, si anume Camera decizionala, sa legifereze in mod exclusiv, ceea ce contravine principiului bicameralismului (a se vedea in acest sens Decizia nr. 472 din 22 aprilie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 336 din 30 aprilie 2008).


29. Pe cale jurisprudentiala (Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 358 din 28 mai 2009, Decizia nr. 413 din 14 aprilie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 291 din 4 mai 2010, sau Decizia nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 905 din 20 decembrie 2011), Curtea a stabilit doua criterii esentiale pentru a se determina cazurile in care prin procedura legislativa se incalca principiul bicameralismului: pe de o parte, existenta unor deosebiri majore de continut juridic intre formele adoptate de cele doua Camere ale Parlamentului si, pe de alta parte, existenta unei configuratii semnificativ diferite intre formele adoptate de cele doua Camere ale Parlamentului. Intrunirea cumulativa a celor doua criterii este de natura a afecta principiul constitutional care guverneaza activitatea de legiferare a Parlamentului, plasand pe o pozitie privilegiata Camera decizionala, cu eliminarea, in fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ.


30. Analiza comparativa a continutului normativ al actelor adoptate in prima Camera sesizata (Senatul), respectiv in Camera decizionala (Camera Deputatilor) releva urmatoarele diferente: pe de o parte,prima Camera sesizata (in sedinta plenului Senatului din 18 iunie 2014) adopta propunerea legislativa, in forma redactata de initiator, care prevede: dreptul consumatorului de a putea cere convertirea contractului de credit intr-o moneda alternativa, de regula, cea in care consumatorul isi primeste venitul sau detine activele care finanteaza plata creditului sau cea a statului membru al Uniunii Europene in care consumatorul fie a avut resedinta la momentul la care a fost incheiat contractul de credit, fie isi are resedinta la data formularii cererii de reconversie; cursul de schimb la care se efectueaza conversia este rata de schimb a pietei, aplicabila in ziua realizarii conversiei; obligatia institutiei creditoare de a informa debitorul cu privire la cresterea cuantumului total platibil de catre acesta sau al ratelor periodice cu mai mult de 20% in raport cu valoarea la care s-ar ridica daca s-ar aplica cursul de schimb de la momentul incheierii contractului intre moneda contractului de credit si moneda nationala; dreptul consumatorului de a rambursa anticipat creditul convertit; aplicarea dispozitiilor referitoare la conversie si contractelor de credit in curs de derulare. Pe de alta parte,Camera decizionala (in sedinta plenului Camerei Deputatilor din 18 octombrie 2016 in care a admis 19 amendamente) aduce completari legii initiate de deputati si senatori, modificand toate articole acesteia. Astfel, desi titulatura sectiunii 2 1 , ce ar urma sa completeze Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/2010, ramane una cu caracter general -``Informatii si drepturi ce trebuie incluse in contractele de credit in moneda straina"-, modificarile vizeaza exclusiv contractele de credit in franci elvetieni, instituind obligatia creditorilor de a efectua conversia in lei a soldului, sub sanctiunea aplicarii unei amenzi contraventionale si a altor sanctiuni contraventionale; actul aditional incheiat cu ocazia conversiei va incadra corespunzator creditul ca fiind ``imobiliar" sau ``ipotecar``, indiferent de cum a fost denumit/vandut/raportat initial produsul bancar prin care s-a contractat un imprumut pentru achizitionarea unui imobil, teren, constructie, reabilitare, consolidare, extindere; cursul de schimb la care se efectueaza conversia este cursul de schimb al Bancii Nationale a Romaniei valabil la data incheierii contractului/conventiei de credit in franci elvetieni; costurile creditului convertit in lei nu pot fi mai impovaratoare pentru consumator; dreptul consumatorului de a rambursa anticipat creditul convertit; dreptul consumatorului de a se adresa instantei in vederea recalcularii debitului in cazul contractelor de credit externalizate/vandute/cesionate si in cazul contractelor incheiate cu consumatori care au fost supusi executarii silite; dreptul consumatorilor de a solicita bancilor care au procedat la conversia creditelor in franci elvetieni de a reveni la contractul in franci elvetieni, conversia realizandu-se in conditiile prezentei legi; sumele care ar fi fost incasate in plus de creditor de la consumator pe perioada conversiei din franci elvetieni in lei sau euro ``se achita creditorului in transa unica la data semnarii actului aditional de conversie`` sau ``se vor adauga la ultimul sold al creditului exprimat in franci elvetieni dupa care se va efectua conversia in lei``.


31. Curtea constata, astfel, ca legea, in redactarea pe care a adoptat-o Camera Deputatilor, se indeparteaza in mod substantial atat de textul adoptat in Senat, cat si de obiectivele urmarite de initiativa legislativa. Prin modificarile aduse, Camera Deputatilor reglementeaza dispozitii care nu au fost niciodata si in nicio forma puse in dezbaterea Senatului, ca prima Camera sesizata. Observam ca aceste modificari sunt semnificative, de substanta, sub mai multe aspecte, cele mai importante fiind: lipsa acordului de vointain ceea ce priveste operatiunile de conversie a contractelor de credit; creditele vizate sunt exclusiv cele in franci elvetieni; extinderea sferei de incidenta a legii si cu privire la contractele de credit externalizate sau in faza de executare silita; realizarea conversiei la cursul de schimb franc elvetian/leu valabil la data incheierii contractului de credit,iar nu la data conversiei; posibilitatea revenirii la contractul in franci elvetieni,la cererea consumatorului. Mai mult, legea nu mai prevede obligatia creditorului de a informa debitorul cu privire la cresterea cuantumului total platibil de catre consumator sau al ratelor periodice peste o anumita valoare(cu mai mult de 20%, asa cum au prevazut initiatorii propunerii legislative) in raport cu valoarea la care s-ar ridica daca s-ar aplica cursul de schimb de la momentul incheierii contractului intre moneda contractului de credit si moneda nationala, in vederea exprimarii optiunii acestuia din urma pentru conversia soldului creditului.


32. Pornind de la premisa ca legea este, cu aportul specific al fiecarei Camere, opera intregului Parlament, Curtea retine ca autoritatea legiuitoare trebuie sa respecte principiile constitutionale in virtutea carora o lege nu poate fi adoptata de catre o singura Camera . Or, din analiza dispozitiilor deduse controlului de constitutionalitate, Curtea constata ca solutiile adoptate de Camera Deputatilor nu au facut obiectul initiativei legislative si nu au fost dezbatute in Senat. Cu alte cuvinte, Camera Deputatilor, adoptand Legea pentru completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, a sustras dezbaterii si adoptarii primei Camere sesizate modificari care vizau aspecte esentiale in structura si filosof ia legii, contrar art. 61 din Constitutie . De asemenea, Curtea mai constata ca legea adoptata de Camera Deputatilor se indeparteaza de la scopul avut in vedere de initiatorii sai, si anume acordarea dreptului consumatorilor de credite de a solicita conversia in lei sau in orice alta moneda straina a creditelor pe care ie-au contractat in euro sau in alte monede straine fara a crea tratamente diferentiate, inegale sau discriminatorii, cu aplicarea uniforma asupra creditelor in curs de derulare si creditelor viitoare, respectand normele si principiile egalitatii in drepturi, precum si de la finalitatea de a crea un cadru unitar, bazat pe concepte juridice clar definite, care sa reglementeze anumite aspecte ale raporturilor contractuale dintre comercianti si consumatori.


33. Pentru toate aceste argumente, Curtea apreciaza ca legea a fost adoptata de Camera Deputatilor cu incalcarea principiului bicameralismului, intrucat, pe de o parte, releva existenta unor deosebiri majore de continut juridic intre formele adoptate de cele doua Camere ale Parlamentului si, pe de alta parte, se abate de la obiectivele urmarite de initiatorii propunerii legislative si respectate de prima Camera sesizata. Asadar, Curtea constata ca Camera Deputatilor nu a respectat procedura constitutionala si regulamentara de adoptare a Legii pentru completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, fapt ce determina neconstituponalitatea acesteia prin raportare la dispozitiile art 61 alin. (2) din Legea fundamentala.


34. In continuare, Curtea urmeaza a analiza criticile formulate cu privire la continutul normativ al actului supus controlului, respectiv dispozitiile privind contractele de credit pentru consumatori, astfel cum au fost modificate prin Legea pentru completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2010.


35. Creditul bancar este definit ca fiind acel angajament de punere la dispozitie sau acordare a unei sume de bani ori prelungire a scadentei unei datorii, in schimbul obligatiei debitorului la rambursarea sumei respective, precum si la plata unor dobanzi sau a altor cheltuieli legate de aceasta suma precum comisioanele de angajament, de urmarire sau de gestionare a respectarii dispozitiilor contractuale sau orice angajament de achizitionare a unui titlu care incorporeaza o creanta . Regula generala aplicabila in materia imprumutului de consumatie este inscrisa in art. 1584 din Codul civil din 1865, respectiv art. 2.158 alin. (1) teza a doua din actualul Cod civil, dreptul comun aplicabil contractelor de credit, pe langa legislatia speciala. Conform acestor prevederi legale, principala obligatie a imprumutatului este de a restitui ``lucrurile imprumutate in aceeasi calitate si cantitate``, respectiv ``aceeasi suma de bani sau cantitate de bunuri de aceeasi natura si calitate``. Dispozitiile art. 1578 din Codul civil din 1865 consacra obligatia imprumutatului de a restitui aceeasi suma numerica inscrisa in contract, ceea ce in doctrina a fost numit principiul nominalismului, astfel, ``Obligatia ce rezulta dintr-un imprumut in bani este totdeauna pentnj aceeasi suma numerica aratata in contract .


intamplandu-se o sporire sau o scadere a pretului monedelor, inainte de a sosi epoca platii, debitorul trebuie sa restituie suma numerica imprumutata si nu este obligat a restitui aceasta suma decat in speciile aflatoare in curs in momentul platii. ``


36. De altfel, principiul nominalismului a fost preluat si in Noul Cod Civil , la art. 2.164 alin. (2), potrivit caruia ``in cazul in care imprumutul poarta asupra unei sume de bani, imprumutatul nu este tinut sa inapoieze decat suma nominala primita, oricare ar fi variatia valorii acesteia, daca partile nu au convenit altfel


37. Textul legal are caracter supletiv, astfel ca partile au posibilitatea sa deroge de la principiul nominalismului,daca se intruneste acordul de vointa in acest sens. Cu alte cuvinte, principiul nominalismului nu se aplica acelui contract in care partile au convenit in mod expres sa inlature incidenta normei din Codul civil sau acelui contract in care partile au convenit in mod indirect derogarea de la acest principiu, introducand o clauza contractuala de indexare,al carei scop este mentinerea valorii reale a obligatiilor pe tot timpul executarii lor. In cazul in care contractul nu cuprinde clauzele derogatorii mentionate, devine incidenta norma de drept comun in aceasta materie, respectiv art. 1578 din Codul civil din 1865 sau art. 2.164 alin. (2) din nout Cod civil.


38. In virtutea principiului nominalismului monetar, suma acordata cu titlu de imprumut trebuie restituita intocmai, indiferent de valorizarea sau devalorizarea acesteia. Desigur ca la aceasta suma, potrivit conventiei partilor, urmeaza a fi adaugate sumele care reprezinta costurile asociate cu acordarea creditului - dobanda si comisioanele prevazute in contract . Acelasi principiu se aplica in cazul concret al contractului de credit (care nu reprezinta altceva decat un tip de contract de imprumut de consumatie cu dobanda), atata vreme cat acordarea creditului in moneda straina este permisa conform reglementarilor legale si cata vreme imprumutatul are obligatia de a restitui lucruri de aceeasi cantitate si calitate . Clauza contractuala care prevede ca rambursarea creditului urmeaza sa se realizeze in moneda in care a fost contractat creditul, chiar si in conditiile aprecierii/deprecierii acestei monede comparativ cu moneda nationala, reprezinta o transpunere a legii in domeniul contractual, adica a principiului nominalismului monetar, niciun act normativ neinterzicand acordarea si rambursarea creditelor in moneda straina. Intr-o atare situatie, ambele parti isi asuma riscul ca pe parcursul executarii contractului suma restituita de imprumutat sa valoreze mai putin sau mai mult la momentul restituirii decat la momentul acordarii, raportat la o alta moneda considerata etalon, sau, mai corect din punct de vedere obiectiv, raportat la aur.


39. Odata cu incheierea contractului, se realizeaza acordul de vointa al partilor care agreeaza integral conditiile stipulate in acest act juridic. Optiunea pentru un credit intr-o moneda straina este facuta constient si cu buna-stiinta de catre debitor, in considerarea avantajelor pe care acest credit le oferea in comparatie cu celelalte produse de creditare oferite atat de creditor, cat si de alti furnizori de produse bancare (cost mai redus, acces la o suma mai mare de bani, posibilitatea de a-si realiza investitii mai substantiale etc.) Concomitent cu identificarea avantajelor acestui tip de credit, imprumutatul are posibilitatea de a identifica si dezavantajele lui, printre care riscul de a angaja o suma mai mare de lei pentru restituirea unui credit in valuta comparativ cu cel in lei (daca aceasta este moneda in care obtine principalele venituri).


40. Obligatia de a rambursa ceea ce s-a primit cu titlu de imprumut - suma imprumutata -, care reprezinta obiectul contractului,impune imprumutatului obligatia de a achizitiona la data scadentei valuta imprumutata in cuantumul ratei datorate - bun fungibil si consumptibil - si de a restitui aceasta suma bancii creditoare. Aceasta obligatie este o obligatie esentiala a imprumutatului, fiind reglementata expres de lege si impusa de principii fundamentale de drept: principiul fortei obligatorii a contractului - art. 969 din vechiul Cod civil/art. 1.270 din actualul cod civil -, principiul executarii obligatiilor cu buna-credinta - art. 970 din vechiul Cod civil/art 1.170 din actualul Cod civil - si principiul imbogatirii fara justa cauza, potrivit caruia nimeni nu se poate imbogati pe seama altei persoane . Prin urmare, clauzele referitoare la restituirea creditului in aceeasi moneda in care a fost acordat reglementeaza obligatia esentiala a imprumutatului, tinand de obiectul principal al contractului.


41. Riscul valutar inerent este un element al pretului contractului de credit acordat in moneda straina, atat timp cat imprumutatul trebuie sa restituie imprumutul in aceeasi moneda. Ca urmare, diferentele intre valorile ratelor lunare generate de aplicarea ratelor de schimb valutar intre moneda creditului si moneda in care imprumutatul isi realizeaza veniturile sunt o parte componenta a pretului contractului, fiind incluse inerent in obiectul contractului.


42. Din analiza dispozitiilor legale in vigoare (Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 52/2016), Curtea constata ca mecanismul conversiei in materia contractelor de credit in moneda straina prevede dreptul consumatomlui de a putea cere convertirea contractului de credit intr-o moneda alternativa,de regula, cea in care consumatorul isi primeste venitul sau detine activele care finanteaza plata creditului sau cea a statului membru al Uniunii Europene in care consumatorul fie a avut resedinta la momentul la care a fost incheiat contractul de credit, fie isi are resedinta la data formularii cererii de reconversie.


Cursul de schimb la care se efectueaza conversia este rata de schimb a pietei, aplicabila in ziua realizarii conversiei.Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 52/2016 prevede obligatia institutiei creditoare de a informa debitorul cu privire la cresterea cuantumului total platibil de catre acesta sau al ratelor periodice cu mai mult de 20% in raport cu valoarea la care s-ar ridica daca s-ar aplica cursul de schimb de la momentul incheierii contractului, precum si dreptul consumatorului de a rambursa anticipat creditul convertit. De asemenea, actul normativ prevede aplicarea dispozitiilor referitoare la conversie si contractelor de credit in curs de derulare la data intrarii sale in vigoare.


43. In ceea ce priveste contractele de credit in franci elvetieni, legea dedusa controlului de constitutionalitate stabileste un regim juridic diferit fata de reglementarea de drept comuni derogatoriu de la acesta. Prin normele legale criticate se stabileste in sarcina creditorului o obligatie de a face, aceea de acceptare a inlocuirii soldului sumei datorate intr-o valuta cu suma echivalenta in lei, dar nu la cursul de schimb valabil la data efectuarii conversiei, ci la cel stabilit la o data anterioara realizarii operatiunii, considerat mai favorabil uneia dintre parti, respectiv consumatorului. Sub aceste aspect, Curtea urmeaza a analiza in ce masura noile dispozitii sunt compatibile cu principiile constitutionale invocate de autorul sesizarii si cu legislatia infraconstitutionala in vigoare.


44. In lumina celor expuse in prealabil, Curtea apreciaza ca incidenta principiului nominalismului monetar in contractele de credit in franci elvetieni nu constituie o piedica in calea aplicarii mecanismului impreviziunii, daca sunt indeplinite conditiile de incidenta ale acestuia.


45. Astfel, potrivit Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016, prin care Curtea Constitutionala a efectuat controlul de constitutionalitate al Legii nr. 77/2016 privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite, contractul de credit ``presupune un risc inerent asumat in mod voluntar de cele doua parti ale contractului, in baza autonomiei lor de vointa, principiu care caracterizeaza materia incheierii contractului, si unul supraadaugat care nu a putut face obiectul in concretoal unei previzionari de catre niciuna dintre acestea, risc care trece dincolo de puterea de prevedere a cocontractantilor si care tine de intervenirea unor elemente ce nu puteau fi avute in vedere la momentul a quo.[...] insa, odata constatata depasirea riscului inerent contractului si survenirea celui supraadaugat, interventia asupra acestuia devine obligatorie si trebuie sa fie efectiva, fie in sensul incetarii, fie in cel al adaptarii sale noilor conditii, ea producand efecte juridice pentru viitor, prestatiile deja executate ramanand castigate contractului.`` (paragrafele 96 si 98)


46. In continuare, Curtea a retinut ca ``din coroborarea dispozitiilor art. 969 si art. 970 din Codul civil din 1864 rezulta doua principii interdependente pe care se intemeiaza contractul civil: puterea de lege/forta obligatorie pe care acesta o are pentru partile contractante, pe de parte, si buna-credinta in executarea acestuia, pe de alta parte. Puterea de lege a contractului vizeaza nu numai ceea ce contractul prevede expres in clauzele sale, ci si toate urmarile, ce echitatea, obiceiul sau legea da obligatiei, dupa natura sa (art. 970 alin. 2 din Codul civil din 1864). Cu alte cuvinte, echitatea, corolar al bunei-credinte, guverneaza contractul civil de la nasterea sa pana la epuizarea tuturor efectelor, independent de existenta unei clauze exprese in cuprinsul contractului. Asadar, executarea unui contract civil este legitima atata timp cat este rezultatul intrunirii cumulative a celor doua principii (forta obligatorie si executarea cu buna-credinta), principii care nu au existenta de sine statatoare, d se conditioneaza reciproc. Teoria impreviziunii, fundamentata pe cele doua principii, atenueaza caracterul obligatoriu al contractului, in masura in care, pe perioada executarii acestuia, intervine o situatie imprevizibila, insa niciuna dintre partile contractante nu abdica de la obligatiile care ii revin potrivit executarii cu buna-credinta a contractului.Asadar, echitatea, alaturi de buna-credinta, ofera un fundament al impreviziunii, pornind de la relatia existenta intre ele. Prin urmare, potrivit arhitecturii constitutionale si legale, in caz de neintelegere intre parti, evaluarea existentei situatiei neprevazute(conditie obiectiva) si a efectelor sale asupra executarii contractului, a bunei-credinte in exercitarea drepturilor si obligatiilor contractuale ale partilor (conditii subiective), precum si a echitatii (ce presupune atat o latura obiectiva, cat si una subiectiva) trebuie realizata cu maxima rigoare si cade in sarcina instantei judecatoresti,organ care beneficiaza de garantia de independenta si impartialitate si care, pe aceasta cale, dobandeste un rol important in determinarea conditiilor de executare a contractului. Consecinta luarii in considerare a criteriului bunei-credinte constituie o largire a rolului judecatorului in contract, dar securitatea juridica nu va fi pusa in pericol, intrucat interventia judiciara este limitata de indeplinirea conditiilor specifice impreviziunii contractuale", (paragrafele 99 si 100)


47. Controlul judecatoresc va viza in aceasta situatie ``conditiile cu caracter obiectiv referitoare la cauza schimbarii circumstantelor (existenta situatiei neprevazute) sau la cuprinsul contractului (absenta unei clauze de adaptare a contractului), si conditiile cu caracter subiectiv referitoare la atitudinea/conduita partilor contractante (lipsa culpei debitorului in executarea contractului) sau la efectele schimbarii circumstantelor (caracterul licit al neexecutarii obligatiilor contractuale)``(paragraful 117).


48. Mai mult in conditiile in care trasatura esentiala a statului de drept o constituie suprematia Constitutiei si obligativitatea respectarii legii, ``singura interpretare care se subsumeaza cadrului constitutional in ipoteza unei reglementari generale a impreviziunii in executarea contractelor de credit este cea potrivit careia instanta judecatoreasca, in lipsa acordului dintre parti, are competenta si obligatia sa aplice impreviziuneain cazul in care constata ca sunt indeplinite conditiile existentei acesteia. Curtea mai reitereaza faptul ca, fata de cadrul legal existent la data incheierii contractelor de credit, prevederile legale criticate trebuie sa se aplice doar debitorilor care, desi au actionat cu buna-credinta, in conformitate cu prevederile art. 57 din Constitutie, nu isi mai pot indeplini obligatiile ce rezulta din contractele de credit in urma intervenirii unui eveniment exterior si pe care nu l-au putut prevedea la data incheierii contractului de credit .`` (paragraful 119)


49. Avand in vedere cele expuse, Curtea apreciaza ca argumentele retinute in Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016 privind Legea nr. 77/2016 privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite cu privire la incidenta teoriei impreviziunii sunt pe deplin aplicabile si in materia contractelor de credit in franci elvetieni. Astfel, instanta judecatoreasca are competenta si obligatia sa aplice impreviziunea daca sunt indeplinite cumulativ conditiile existentei acesteia, astfel ca situatia consumatorilor de credite in franci elvetieni cunoaste un remediu judiciar viabil, de natura sa inlature efectele schimbarii circumstantelor care au condus la contractarea creditului. Aceasta are posibilitatea de a interveni asupra contractului in mod efectiv, fie in sensul dispunerii incetarii executarii sale, fie in cel al adaptarii sale noilor conditii, cu efecte juridice doar pentru viitor, prestatiile deja executate ramanand castigate contractului. Adaptarea la noile condipi se poate efectua inclusiv printr-o conversie a ratelor de plata in moneda nationala la un curs de schimb pe care instanta il poate stabili in functie de circumstantele concrete ale cauzei in scopul reechilibrarii obligatiilor, curs valutar care poate fi cel de la data incheierii contractului, cel de la data survenirii evenimentului imprevizibil sau cel de la data efectuarii conversiei.


50. Or, legea supusa controlului de constitutionalitate reglementeaza o impreviziune aplicabila ope legis, prevazand expres obligatia creditorilor contractelor de credit acordate in franci elvetieni de a efectua conversia in lei a soldului creditului exprimat in franci elvetieni la ``cursul de schimb al Bancii Nationale a Romaniei valabil la data incheierii contractului/conventiei de credit in franci elvetieni``. In aceste conditii, se inlatura incidenta teoriei impreviziunii, astfel cum aceasta a fost configurata de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, care presupune controlul efectiv al instantei judecatoresti cu privire la starea de fapt, respectiv cu privire la cauza si efectele schimbarii circumstantelor de executare a contractului. In decizia citata, Curtea a sanctionat institutia impreviziunii aplicabila ope legis, aratand ca aceasta ``nu poate fi recunoscuta, fiind in contradictie cu prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, [...], cele ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, precum si cele ale art. 124 privind infaptuirea justitiei. [...] Or, posibilitatea partilor din contractele respective de a prezenta situatia de fapt dintr-un dosar in fata unei instante judecatoresti este absolut necesara avand in vedere ca judecatorul trebuie sa verifice aceasta situatie, astfel incat institutia [...] [s.n. conversiei creditelor] sa nu fie un instrument discretionar pus la dispozitia doar a unei parti si, astfel, sa dezechilibreze raportul contractual. Numai in acest fel se poate asigura, in aceste cazuri, respectarea principiului egalitatii armelor in cadrul procesului civil`` (paragraful 116). Cu alte cuvinte, Curtea retine ca numai in conditiile verificarii conditiilor de incidenta a impreviziunii de catre o instanta judecatoreasca se poate face distinctia intre debitorii de buna-credinta si cei de rea-credinta.


51. Asa fiind, pentru argumentele retinute in prealabil, Curtea constata ca legea criticata incalca si dispozitiile art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, precum si cele ale art. 124 privind infaptuirea justitiei.


52. In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a Legii pentru completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori in raport cu art. 1 alin. (5) din Constitutie, Curtea constata ca formularea acesteia este vaga, astfel ca nu se poate retine incidenta normei constitutionale invocate. Din analiza efectuata suprade Curte rezulta ca textele legale sunt suficient de clare pentru a stabili consecintele legii analizate, astfel ca aceasta critica este neintemeiata, neflind incalcate cerintele referitoare la claritatea si previzibilitatea actului normativ.


53. In fine, referitor la criticile formulate din perspectiva dispozitiilor art. 11, art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 44 alin. (2) teza intai si art. 148 din Constitutie, Curtea apreciaza ca, in masura in care aplicarea mecanismului impreviziunii presupune un control efectiv al instantei judecatoresti cu privire la starea de fapt, respectiv cu privire la cauza si efectele schimbarii circumstantelor de executare a contractului, cu garantiile pe care un atare control le implica, principiile constitutionale pretins a fi incalcate isi vor gasi protectia in actul jurisdictional pronuntat de instanta. Prin urmare, Curtea apreciaza ca argumentele retinute in Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, paragraful 116, sunt pe deplin aplicabile si in prezenta speta, astfel ca numai in conditiile verificarii teoriei impreviziunii de catre un judecator se poate face distinctia ``intre debitorii de buna-credinta si cei de rea-credinta, intre cei care nu mai pot sa plateasca si cei care nu mai vor sa plateasca``. Mai mult, Curtea observa ca obiectul de reglementare al Legii pentru completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori se suprapune cu cel al Legii nr. 77/2016 privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite, in ceea ce priveste contractele de credit pentru consumatori privind vanzarea, respectiv cumpararea unor bunuri imobile, contractelor de credit garantate cu ipoteca asupra unor bunuri imobile si contractelor de credit ce implica un drept legat de un bun imobil, astfel ca nimic nu impiedica debitorul contractului de credit in franci elvetieni sa solicite instantei judecatoresti aplicarea dispozitiilor Legii nr. 77/2016, in configuratia primita prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, si, implicit, reamenajarea contractului de credit al carui consumator este.


54. Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 146 lit. a) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) si al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,


CURTEA CONSTITUTIONALA


in numele legii


DECIDE:


Admite obiectia de neconstitutionalitate si constata ca Legea pentru completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori este neconstitutionala, in ansamblul sau.


Definitiva si general obligatorie.


Decizia se comunica Presedintelui Romaniei, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si prim-ministrului si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.


Pronuntata in sedinta din data de 7 februarie 2017.


Pronuntata de: Curtea Constitutionala


Citeşte mai multe despre:    OUG 50/2010    Credite    Franci elvetieni



Comentează: Decizia CCR 62/2017. Neconstitutionalitatea dispozitiilor Legii pentru completarea OUG nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. Situatia creditelor in franci elvetiei
Alte Speţe

Decizia ICCJ nr. 1/2017, privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre profesionisti si consumatori. Credite in Franci elvetieni. Informare privind riscul ratei de schimb valutar
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Lipsa acordului de vointa al salariatului in ceea ce priveste modificarea contractului de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Ialomita, Sectia I Civila, Sentinta nr. 648 din data de 21.04.2016

Impozit pe profit. Nerealizarea de venituri. Derularea unor credite bancare neperformante, prin folosirea acestora in alte scopuri decat acelea pentru
Pronuntaţă de: Decizia nr.188 din 23 ianuarie 2002, Inalta Curte de Casatie si Justitie

Impozit pe profit. Nerealizarea de venituri. Derularea unor credite bancare neperformante, prin folosirea acestora in alte scopuri decat acelea pentru
Pronuntaţă de: Decizia nr.188 din 23 ianuarie 2002, Inalta Curte de Casatie si Justitie

Impozit pe profit. Nerealizarea de venituri. Derularea unor credite bancare neperformante, prin folosirea acestora in alte scopuri decat acelea pentru
Pronuntaţă de: Decizia nr.188 din 23 ianuarie 2002, Inalta Curte de Casatie si Justitie

Lipsa cererii exprese de rambursare anticipata a creditului. Constatare incetare valabilitate contract de credit bancar
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - SECTIA A V-A CIVILA, DECIZIA CIVILA NR. 9 din 16.01. 2013

Insolventa. Indeplinirea conditiilor pentru admiterea cererii de atragere a raspunderii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - SECTIA A V-A CIVILA, DECIZIA CIVILA NR. 1145 din 29.05.2013

Clauze abuzive. Rambursare anticipata a creditului
Pronuntaţă de: Judecatoria Sibiu, Sentinta civila nr. 1 din 22.10.2012

Acord de mediere. Impartirea bunurilor dobandite si a creditelor contractate in timpul casatoriei.
Pronuntaţă de: Judecatoria Petrosani, Sentinta civila nr. 1535 din 07.03.2011



Articole Juridice

ICCJ. Dezlegare chestiune de drept – scutirea de la plata taxei de timbru in calea de atac
Sursa: Av. Gherasim Andrei-Gheorghe

Legea salarizarii unice nu instituie o procedura prealabila in litigiile privind stabilirea si plata drepturilor salariale
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Clauza cuprinsa intr-un contract de imprumut care prevede rambursarea sumei imprumutate in moneda straina in care a fost acordat imprumutul nu constituie in mod necesar o clauza abuziva
Sursa: EuroAvocatura.ro

Raporturi juridice de munca ”sui generis” intre primar/viceprimar si unitatile administrativ-teritoriale
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

[Av. muncii] Incadrarea si promovarea personalului platit din fonduri publice
Sursa: MCP Cabinet avocati

Reglementarile Programului „Prima casa” in anul 2016
Sursa: Euroavocatura.ro

Facilitatile acordate angajatorilor care incadreaza persoane aflate in somaj sau in dificultate
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim