Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Nulitate recurs. Neidentificare motive de ordine publica ce ar putea fi invocate din oficiu de catre instanta

Nulitate recurs. Neidentificare motive de ordine publica ce ar putea fi invocate din oficiu de catre instanta

  Publicat: 02 Oct 2020       205 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Prin Decizia nr. 415 A din 4 aprilie 2018 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, sectia a IV-a civila, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta A. impotriva incheierii nr. 18 din 11 iulie 2017 pronuntata de Tribunalul Bucuresti, sectia a V-a civila, in Dosarul nr. x/2017.


1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Organ colectiv format din totalitatea (ori majoritatea, dupa caz) membrilor asociati si care reprezinta vointa societatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ colectiv format din totalitatea (ori majoritatea, dupa caz) membrilor asociati si care reprezinta vointa societatii.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Infractiune constand din raportul sexual cu o persoana de sex feminine care nu a implinit carsta de 14 ani.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Viciu al unei hotarari,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,

Impotriva acestei hotarari, reclamanta A. a declarat recurs.


In cuprinsul memoriului de recurs, recurenta-reclamanta a prezentat in mod detaliat situatia de fapt existenta in cauza dedusa judecatii, aratand ca B. nu mai are organe de conducere inca din 28 octombrie 2014, cand Curtea Suprema a pronuntat o decizie irevocabila prin care a desfiintat toata conducerea respectivei federatii, caz in care nu se mai poate organiza o alta Adunare Generala de Alegeri, intrucat aceasta se planifica, se convoaca si se organizeaza de Biroul Federal - organ de conducere desfiintat de Curtea Suprema.


A precizat ca instanta de apel, in loc sa sanctioneze o grava ilegalitate, "a dat sfaturi" paratei despre modalitatea in care trebuia sa se constituie Adunarea Generala sau Consiliul Director, instantele ignorand imprejurarea ca timp de 9 ani B. nu a organizat nicio Adunare Generala in conditii legale, toate Adunarile fiind anulate de instantele de judecata . Procedand astfel, instantele nu au luat in considerare intreg materialul probator aflat la dosarul cauzei.


Recurenta-reclamanta mentioneaza ca la dosar exista proba clara si indubitabila, respectiv extrasul din Registrul National al Federatiilor, din care reiese ca B. are doar 10 cluburi afiliate, celelalte fiind aflate sub incidenta ilegalitatii, conform art. 5 din Regulamentul Registrului National al Federatiilor. Cu toate acestea, parata a obtinut finantari bugetare de la Ministerul Sportului, cu incalcarea criteriului celor "minim 15 cluburi afiliate", stabilit de lege pentru aprobarea finantarilor.


In finalul memoriului de recurs, recurenta-reclamanta a mai aratat ca "totul este dovedit", considerent pentru care decizia recurata trebuie casata.


Cererea de recurs nu a fost intemeiata in drept .


In aplicarea dispozitiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a fost intocmit raportul asupra admisibilitatii in principiu a recursului, analizat in complet de filtru la 16 septembrie 2019, dispunandu-se comunicarea acestuia.


Raportul a fost comunicat partilor la 20 septembrie 2019.


Recurenta-reclamanta a depus punct de vedere la raport, in cuprinsul caruia prezinta aprecieri personale cu privire la justitie si la modul in care instantele au inteles sa solutioneze cauza dedusa judecatii.


La 30 ianuarie 2020 s-a luat act de suplimentul la raportul asupra admisibilitatii in principiu a recursului, in cuprinsul caruia s-a retinut faptul ca aspectele evidentiate de recurenta-reclamanta nu se incadreaza in motivele de nelegalitate prevazute de art. 488 C. proc. civ.


Suplimentul la raport a fost comunicat la 7 - 10 februarie 2020.


Partile nu au depus puncte de vedere la suplimentul la raport .


Constatandu-se incheiata procedura prealabila, in conditiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., s-a fixat termen la 26 martie 2020, in complet de filtru, fara citarea partilor, in vederea solutionarii caii de atac.


Analizand recursul in raport de exceptia nulitatii, a carei analiza este prioritara, Inalta Curte retine urmatoarele:


Potrivit dispozitiilor imperative prevazute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se intemeiaza si dezvoltarea lor, iar in conformitate cu prevederile art. 487 C. proc. civ. recursul se va motiva prin insasi cererea de recurs, in afara de cazurile prevazute la art. 470 alin. (5), aplicabile si in recurs.


Totodata, conform art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul daca nu a fost motivat in termenul legal, iar potrivit alin. (2) al aceluiasi articol, sanctiunea nulitatii intervine si in cazul in care motivele invocate nu se incadreaza in motivele de casare prevazute la art. 488 C. proc. civ.


Examinand cererea de recurs, se constata ca aspectele evidentiate de catre recurenta-reclamanta, astfel cum au fost formulate si dezvoltate, nu contin precizari care sa reprezinte o minima argumentare in drept a vreunei critici de nelegalitate care sa permita incadrarea in vreunul dintre motivele de nelegalitate expres prevazute de dispozitiile art. 488 C. proc. civ.


Conditia legala a dezvoltarii motivelor de recurs implica determinarea greselilor anume imputate instantei si incadrarea lor in motivele de nelegalitate limitativ prevazute de art. 488 pct. 1 - 8 C. proc. civ.


Prin aspectele evidentiate in cuprinsul memoriului de recurs, recurenta-reclamanta prezinta pe larg situatia de fapt si aduce critici modului in care tribunalul si curtea de apel au administrat si apreciat probatoriul, sustinand ca parata ar fi comis ilegalitati, ce ar fi fost ignorate de instantele de judecata .


Criticile referitoare la modalitatea in care instantele de fond au inteles sa interpreteze probatoriul nu pot constitui motive de nelegalitate ce pot fi deduse judecatii in calea extraordinara de atac a recursului, ci critici de netemeinicie ce nu pot fi cenzurate de catre instanta de control judiciar, modalitatea de administrare si interpretare a probatoriilor reprezentand o chestiune de fapt, ce este analizata in cadrul cercetarii aspectelor legate de fondul cauzei.


Astfel de critici nu corespund exigentelor caii de atac a recursului in actuala sa reglementare, ce a fost conceputa ca un mijloc procesual menit sa asigure un control de legalitate asupra hotararilor instantei de apel, exclusiv pentru motivele limitativ enumerate la pct. 1 - 8 al art. 488 C. proc. civ.


Inalta Curte retine ca motivarea recursului inseamna nu doar exprimarea nemultumirii fata de hotararea pronuntata, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al partii, instanta a pronuntat o hotarare nelegala, cu indicarea textului de lege incalcat.


In acest sens, dezvoltarea recursului trebuie sa cuprinda o motivare corespunzatoare, in sensul aratarii cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs ingaduite de lege, sunt de natura a evidentia nelegalitatea hotararii.


Prin nemotivarea caii de atac in cauza intervine sanctiunea expres prevazuta de lege, respectiv nulitatea recursului, ce poate fi constatata in conditiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ.


In consecinta, retinand ca in speta nu este posibila o incadrare a criticilor de recurs, in conditiile dispozitiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 489 C. proc. civ., constatand ca in cauza nu au fost identificate motive de ordine publica ce ar putea fi invocate din oficiu de catre instanta, Inalta Curte urmeaza a aplica sanctiunea expres prevazuta de lege, respectiv anularea caii de atac.


PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


D E C I D E


Anuleaza recursul declarat de reclamanta A. impotriva Deciziei nr. 415 A din 4 aprilie 2018 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, sectia a IV-a civila.


Fara cale de atac.




Pronuntata de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia I civila Decizia nr. 804/2020, Sedinta publica din data de 26 martie 2020


Citeşte mai multe despre:    nulitate recurs    recurs    motivare recurs
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Recurs admis (cu opinie separata). Casare hotarare pronuntata in apel. Rejudecare. Reparare prejudiciu produs UAT
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia I civila Decizia nr. 760/2020 Sedinta publica din data de 17 martie 2020

Recunoasterea unei cai de atac in alte situatii decat cele prevazute de legea procesuala, constituie atat o incalcare a principiului legalitatii
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia I civila Decizia nr. 806/2020 Sedinta publica din data de 26 martie 2020

Lipsa caracterului penal al faptei, raportata la valoarea derizorie a folosului obtinut
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 29/RC/2020

Hotarare care cuprinde considerente contradictorii si nu prezinta aplicat si coerent argumentele pe care si-a intemeiat solutia
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal Decizia nr. 784/2020

Sumele destinate platii drepturilor salariale, aflate in conturi deschise la unitatile de trezorerie si societati bancare, nu pot face obiectul executarii silite prin poprire
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

RECURS: Instanta de apel nu a avut in vedere, la motivarea deciziei, cererea de modificare a actiunii initiale, ci doar argumentele din cererea de chemare in judecata
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia a II-a civila Decizia nr. 186/2019

ICCJ: Contractul privind serviciile financiare incheiat la distanta constituie titlu executoriu in lipsa semnaturii olografe sau a semnaturii electronice extinse
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

ICCJ: Cu privire la rezolvarea aspectelor accesorii divortului, instanta de judecata poate consfinti acordul de mediere avand acest obiect.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

ICCJ: Judecatorul care a participat la judecarea unei cauze nu poate participa la judecarea aceleiasi cauze intr-o cale extraordinara de atac, in etapa admisibilitatii in principiu (contestatie in anulare, revizuire si recurs in casatie)
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ



Articole Juridice

O masura privativa de libertate luata impotriva unei persoane vizate de un prim mandat european de arestare (MEA) nu este contrara dreptului Uniunii daca aceasta persoana a parasit voluntar teritoriul statului membru emitent al primului MEA
Sursa: Curtea de Justitie a Uniunii Europene

Statele UE trebuie sa acorde o despagubire oricarei victime a unei infractiuni intentionate savarsite prin violenta, inclusiv celor care au resedinta pe propriul teritoriu
Sursa: EuroAvocatura.ro

Instantele Uniunii Europene nu sunt competente sa judece actiuni in despagubire formulate impotriva Eurogrupului
Sursa: EuroAvocatura.ro

Motivarea decizie de concediere versus Oportunitatea acesteia. Solutii jurisprudentiale
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Declaratiile homofobe constituie o discriminare in ceea ce priveste incadrarea in munca si ocuparea fortei de munca
Sursa: EuroAvocatura.ro

Eroarea judiciara, eroarea de judecata si erorile materiale in procesul civil
Sursa: avocat Gales Iulian | MCP Cabinet avocati

In aceasta perioada inregistrati o crestere a solicitarilor pentru consiliere cu privire la modul de incetare a contractelor de munca pe perioada starii de urgenta?
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut