Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Raspundere civila delictuala. Despagubiri solicitate de catre victima unui accident rutier

Raspundere civila delictuala. Despagubiri solicitate de catre victima unui accident rutier

  Publicat: 17 Jul 2021       190 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Calitatea de martor in procesul penal. Nelegalitatea opunerii declaratiei de renuntare la pretentiile civile fata de autorul faptei ilicite

Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cerere formulata de una din partile procesului civil pentru introducerea in cauza a unei alte persoane,
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Principiu juridic potrivit caruia hotararile judecatoresti definitive capata autoritate (putere) de lucru
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A declara vinovat pe cineva rpintr-o hotarare judecatoreasca,
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Asezata in sectiunea I, cap.II, t.I, C. proc. pen., partea generala ,
Timp calendaristic de-a lungul caruia obiectele muncii parcurg, intr-o veriga structurala, toate etapele procesului de productie, incepand cu momentul intrarii in veriga respectiva si pana in momentul iesirii acestuia in forma finita.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Contracte incheiate la bursa bazate pe activele suport (subiacente), precum cele referitoare la valori mobiliare, valute selective, marfuri negociabile la bursa etc.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Cauza care inlatura raspunderea penala, reglementata in cap. III, t. VII, art. 131, C. pen., partea generala.
A declara vinovat pe cineva rpintr-o hotarare judecatoreasca,
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
A declara vinovat pe cineva rpintr-o hotarare judecatoreasca,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Cauza care inlatura raspunderea penala, reglementata in cap. III, t. VII, art. 131, C. pen., partea generala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

In contextul in care reclamanta nu a formulat plangere penala pentru infractiunea de vatamare corporala din culpa si, deci, nu a avut calitatea de persoana vatamata in procesul penal, ci doar pe aceea de martor, declaratiile facute, in faza de urmarire penala, in sensul ca nu are pretentii civile fata de autorul faptei ilicite nu puteau valora o exprimare a pozitiei de parte civila, pentru ca apoi sa i se opuna irevocabilitatea renuntarii si deci, inadmisibilitatea actiunii in raspundere civila delictuala promovata la instanta civila prin care s-ar tinde la valorificarea acelorasi pretentii.


Aceasta, intrucat pretentii civile in procesul penal poate formula doar persoana vatamata sau succesorii acesteia [conform art. 19 alin. (2) C.pr.pen.], care exercita actiunea civila, dobandind astfel calitatea de parte civila (art. 84 C.pr.pen.). Numai din pozitia de parte civila, dobandita in conditiile legii, se putea manifesta un act de dispozitie, in sensul renuntarii la pretentii, asupra caruia ulterior sa nu se mai poata reveni, astfel cum statueaza dispozitiile art. 22 alin. (3) C.pr.pen.


Opunand reclamantei irevocabilitatea renuntarii dedusa din prevederile art. 22 alin. (3) C.pr.pen., instantele fondului au aplicat norma legala unei situatii ce nu se circumscria ipotezei acesteia, avand in vedere ca in dosarul penal, participarea reclamantei s-a facut in calitate de martor, pozitie din care nu se putea constitui parte civila, pentru ca apoi sa se puna problema modalitatii in care si-ar fi putut reevalua pretentiile civile.


I. Circumstantele cauzei


Obiectul cererii de chemare in judecata


Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul Tribunalului Mures, Sectia civila la data de 22.06.2016 reclamanta A. A solicitat, in contradictoriu cu paratul Fondul de Protectie a Victimelor Strazii si cu intervenientul fortat B., obligarea paratului la plata sumei de 230.000 lei cu titlu de daune morale si la plata de penalitati de intarziere in cuantum de 0,1% pe zi de intarziere, incepand cu data introducerii actiunii pana la plata efectiva a despagubirilor.


Intervenientul fortat a solicitat introducerea in cauza a chematilor in garantie C., SC D.


SRL si Consiliul Judetean Mures.


II. Sentinta pronuntata de Tribunalul Mures


Prin sentinta nr. 963 din 28.11.2017 Tribunalul Mures-Sectia civila a respins actiunea reclamantei A., formulata in contradictoriu cu paratul Fondul de Protectie a Victimelor Strazii si cu intervenientul fortat B.; a respins cererea de chemare in garantie formulata de intervenientul fortat in contradictoriu cu chematii in garantie C., D. SRL si Consiliul Judetean Mures.


III. Decizia pronuntata de Curtea de Apel Targu Mures


Prin decizia nr. 43/A din 31.01.2019 Curtea de Apel Targu Mures-Sectia I civila a respins, ca nefondat, apelul reclamantei impotriva sentintei.


IV. Calea de atac a recursului exercitata


Impotriva deciziei Curtii de Apel Targu Mures a declarat recurs, intemeiat pe dispozitiile art. 488 alin. (1) pct. 8 Cod procedura civila, reclamanta A., formuland urmatoarele critici:


- Contrar celor retinute de instanta de apel, solutia procurorului de incetare sau neincepere a urmaririi penale, indiferent de motiv, nu are autoritate de lucru judecat in fata instantei civile, astfel incat o actiune civila avand ca temei raspundere civila delictuala este posibila, fara a putea fi oprita de impacarea partilor, cata vreme aceasta nu a fost constatata printr-o hotarare judecatoreasca definitiva de incetare a procesului penal pe acest considerent, in sensul art. 28 Cod procedura penala;


- Potrivit art. 1365 Cod civil, instanta civila nu este legata de dispozitiile legii penale si nici de hotararea definitiva de achitare sau de incetare a procesului penal in ceea ce priveste existenta prejudiciului ori vinovatia autorului faptei;


- Impacarea partilor in procesul penal nu poate avea drept consecinta exonerarea societatii de asigurare de obligatia de a plati victimei accidentului despagubirile cuvenite pentru prejudiciul material si moral suferit;


- Potrivit art. 46 din Ordinul CSA nr. 14/2011, daca accidentul face obiectul unui proces penal, despagubirile pot fi stabilite pe cale amiabila si in situatia in care actiunea penala a fost stinsa prin impacarea partilor, impacarea neregasindu-se printre cazurile prevazute de art. 27 din ordin, pentru care asiguratorul nu datoreaza despagubiri;


- Pretentiile reclamantei sunt pe deplin justificate, intrucat aceasta a suferit vatamari corporale ce au necesitat 40-45 zile de ingrijiri medicale si tratament de durata .


V. Apararile formulate in cauza


Intimata-chemata in garantie C. A formulat intampinare, aratand ca:


- Hotararea atacata este temeinica si legala, solutia fiind pronuntata in raport de obiectul cererii, al probatoriului administrat si al documentelor justificative aflate la dosarul cauzei.


- Intrucat reclamanta A. A aratat ca nu mai are nicio pretentie materiala prezenta sau viitoare, sunt incidente dispozitiile art. 22 Cod procedura penala, potrivit carora partea civila nu poate reveni asupra renuntarii si nu poate introduce actiune la instanta civila pentru aceleasi pretentii.


Intimatul chemat in garantie Consiliul Judetean Mures a formulat intampinare, aratand ca, in conditiile in care recurenta a declarat, in cadrul cercetarii penale, la data de 27.09.2013, iar ulterior la data de 06.08.2014, ca nu are pretentii fata de intervenientul fortat (care a condus autovehiculul la data producerii accidentului), in mod corect instanta de apel a retinut incidenta prevederilor art. 20 alin. (4) si art. 22 Cod procedura penala.


Sustinerile recurentei referitoare la prejudiciul moral nu isi gasesc suport probator in actele dosarului, expertiza psihiatrica concluzionand in sensul ca aceasta nu este afectata psihic-emotional de producerea accidentului rutier.


Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din Romania, ca organism de plata a despagubirilor - Directia Fondul pentru Protectia Victimelor Strazii, a formulat intampinare, aratand ca acesta nu este asigurator de raspundere civila, nu incheie polite RCA, nu are legatura cu persoana vinovata de producerea accidentului, iar rolul sau este acela de a garanta protejarea victimelor daca la data producerii accidentului nu este incheiata o polita RCA. A solicitat respingerea recursului.


Intimatul-intervenient B. A formulat intampinare, invederand urmatoarele aspecte:


- Hotararea atacata este temeinica si legala, iar recurenta reitereaza aspectele de nelegalitate invocate prin memoriul de apel;


- In cauza nu este vorba de o impacare a partilor pe latura penala, ci de o renuntare la pretentiile civile, afirmatie formulata de recurenta in faza de urmarire penala, unde a aratat ca nu are fata de B. Nicio pretentie prezenta sau viitoare;


- Motivarea instantei de fond a avut in vedere desistarea acesteia pe latura civila a cauzei, iar nu pe cea penala;


- Prin memoriul de recurs, dar si prin cel de apel, s-au invocat alte prejudicii decat cele invocate prin actiunea introductiva, aspect ce echivaleaza cu o modificare a cererii de chemare in judecata;


- Recurenta nu a solicitat despagubiri materiale, ci doar despagubiri morale derivate dintr-o serie de vatamari corporale care i-ar fi afectat iremediabil modul de viata, prin memoriul de recurs si cel de apel fiind invocate alte prejudicii decat cele mentionate in cererea de chemare in judecata, aspect ce echivaleaza cu o modificare a actiunii introductive;


- Reclamanta nu a dovedit existenta unui prejudiciu, iar din expertiza tehnica efectuata in cauza penala se retine ca intervenientului fortat nu i se poate imputa incalcarea vreunei norme legale, lipsa fiind astfel si fapta ilicita.


VI. Solutia si considerentele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.


Analizand criticile formulate, Inalta Curte constata caracterul fondat al acestora, potrivit urmatoarelor considerente:


- In mod eronat, solutia instantelor fondului s-a bazat pe considerarea atitudinii procesuale a reclamantei, in cadrul dosarului penal, ca fiind una incadrabila in dispozitiile art. 20 alin. (4), art. 22 alin. (3) C.pr.pen., texte referitoare la situatia in care partea civila din procesul penal renunta la pretentiile civile formulate si nu mai poate reveni asupra acestui act de dispozitie pentru a introduce actiune la instanta civila pentru aceleasi motive.


In speta, opunerea unui astfel de fine de neprimire actiunii reclamantei, dedus din irevocabilitatea renuntarii la pretentiile civile formulate in procesul penal, s-a bazat pe o interpretare eronata a normelor procedurale penale raportat la situatia juridica, in concret, a reclamantei.


Astfel, potrivit art. 20 alin. (4) C. Pr. Pen., in cazul nerespectarii vreuneia din conditiile prevazute la alin. (1) si (2) - referitoare la cerintele constituirii de parte civila, pana la inceperea cercetarii judecatoresti, in scris sau oral, cu indicarea naturii si a intinderii pretentiilor, a motivelor si probelor pe care se intemeiaza - persoana vatamata sau succesorii acesteia nu se mai pot constitui parte civila in procesul penal, putand introduce actiunea la instanta civila.


Potrivit art. 22 alin. (3) C. Pr. Pen., ``partea civila nu poate reveni asupra renuntarii si nu poate introduce actiune la instanta civila pentru aceleasi pretentii``.


Or, in dosarul penal reclamanta nu a avut calitatea de persoana vatamata, in contextul in care aceasta nu a formulat plangere penala pentru infractiunea de vatamare corporala din culpa prevazuta de art. 196 alin. (2) si (3) C. Penal (aspect consemnat in Ordonanta Parchetului de pe langa Tribunalul Mures, dos. nr. x/P/2014), ci doar pe aceea de martor, calitate in care a si dat declaratii, in faza de urmarire penala.


Astfel fiind, raportat la aceasta calitate procesuala, declaratiile facute in sensul ca nu are pretentii civile fata de intervenientul fortat B. Nu puteau valora o exprimare a pozitiei de parte civila, pentru ca apoi sa i se opuna reclamantei irevocabilitatea renuntarii si deci, inadmisibilitatea actiunii in raspundere civila delictuala promovata la instanta civila prin care s-ar tinde la valorificarea acelorasi pretentii


Aceasta intrucat pretentii civile in procesul penal poate formula doar persoana vatamata sau succesorii acesteia (conform art. 19 alin. 2 C.pr.pen.), care exercita actiunea civila, dobandind astfel calitatea de parte civila (art. 84 C.pr.pen.).


Numai din pozitia de parte civila, dobandita in conditiile legii, se putea manifesta un act de dispozitie, in sensul renuntarii la pretentii, asupra caruia ulterior sa nu se mai poata reveni, astfel cum statueaza dispozitiile art. 22 alin. (3) C. Pr. Pen.


Opunand reclamantei irevocabilitatea renuntarii dedusa din prevederile mentionate, ale art. 22 alin. (3) C.pr.pen., instantele fondului au aplicat norma legala unei situatii ce nu se circumscria ipotezei acesteia, avand in vedere ca, astfel cum s-a mentionat in dosarul penal, participarea reclamantei s-a facut in calitate de martor, pozitie din care nu se putea constitui parte civila, pentru ca apoi sa se puna problema modalitatii in care si-ar fi putut reevalua pretentiile civile.


Ca atare, este corecta sustinerea recurentei-reclamante conform careia nu i se putea opune, pentru a se trage concluzia inadmisibilitatii actiunii, o solutie de neincepere a urmaririi penale pentru lipsa plangerii prealabile - intrucat o asemenea solutie nu este asimilabila, prin efectele ei, celor produse de autoritatea de lucru judecat a hotararii penale in procesul civil, potrivit art. 28 C.pr. penala


- In privinta dispozitiilor invocate, ale art. 1365 C.civ. - ``instanta civila nu este legata de dispozitiile legii penale si nici de hotararea definitiva de achitare sau de incetare a procesului penal in ceea ce priveste existenta prejudiciului ori a vinovatiei autorului faptei ilicite`` - ele pot justifica intr-adevar, a fortiori, lipsa de consecinte a solutiei din penal asupra admisibilitatii actiunii civile in speta.


Astfel, daca legiuitorul a reglat, in raporturile dintre jurisdictia civila si cea penala, modalitatea in care se produc efectele autoritatii de lucru judecat, in sensul nerecunoasterii opozabilitatii unor asemenea dezlegari jurisdictionale asupra prejudiciului ori a vinovatiei atunci cand exista o hotarare judecatoreasca de achitare sau de incetare a procesului penal, cu atat mai mult un astfel de efect nu se poate produce in situatia unei ordonante a procurorului care constata lipsa plangerii prealabile pentru infractiunea producatoare de prejudicii pe latura civila (ca atare, imposibilitatea inceperii urmaririi penale si deci, a valorificarii in vreun fel a pretentiilor civile in cadrul respectivei proceduri).


In consecinta, decizia atacata, care a confirmat solutia de prima instanta, considerand incidente prevederile art. 22 alin. (3) C. Pr. Penala, pentru a trage concluzia inadmisibilitatii actiunii in raspundere civila delictuala, este eronata, bazata pe aplicarea unor texte de lege lipsite de incidenta la speta.


Ca atare, in baza art. 488 alin. (1) pct. 8 C.pr.civ., coroborat cu art. 497 C.pr.civ., recursul a fost admis, a fost casata decizia atacata si cauza trimisa spre rejudecare aceleiasi instante de apel, cu luarea in considerare a aspectelor care vizeaza fondul raportului litigios dedus judecatii.




Pronuntata de: I.C.C.J., Sectia I civila, decizia nr. 202 din 29 ianuarie 2020


Citeşte mai multe despre:    accident rutoer
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Cerere de recurs semnata electronic. Nulitatea recursului
Pronuntaţă de: Decizia nr. 520 din 7 martie 2019, pronuntata de Sectia I civila a Inaltei Curti de Casatie si Justitie

Anulare Hotarare CNSSU privind instituirea carantinei si interzicerea de participare doar la evenimente religioase
Pronuntaţă de: CURTEA DE APEL SUCEAVA SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL Sedinta publica din 24 mai 2021 Dosar nr. 479/32/2020

Alegerea perioadei care se ia in considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei militare de stat se poate face o singura data
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 7783/28.11.2018 a Curtii de Apel Galati

Angajatorul are dreptul de a-si organiza activitatea insa aceasta nu inseamna ca prin reorganizare se poate modifica contractul individual de munca al salariatului
Pronuntaţă de: Decizia civila nr.569/04.10.2017 a Curtii de Apel Galati

Legislatia pensiilor militare are un caracter special, derogatoriu, si nu poate fi completata cu dispozitiile Legii nr. 263/2010
Pronuntaţă de: Decizia civila nr.620/18.10.2018 a Curtii de Apel Galati

Masuri educative. Supraveghere. Neaplicare obligatii
Pronuntaţă de: Decizia penala nr. 791/07.09.2018 a Curtii de Apel Galati

Masuri de siguranta. Obligarea la tratament medical
Pronuntaţă de: Decizia penala nr. 864/19.09.2018 a Curtii de Apel Galati

Purtare abuziva. Agent de paza
Pronuntaţă de: Decizia penala nr. 841/18.09.2018 a Curtii de Apel Galati

Inselaciune. Incheierea si executarea unui contract. In dubio pro reo
Pronuntaţă de: Decizia nr. 960/A din 01.10.2018a Curtii de Apel Galati

Venituri care nu intra in categoria „veniturilor din alte surse” si care sunt supuse platii contributiei de asigurari sociale de sanatate
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 506/20.09.2018 a Curtii de Apel Galati



Articole Juridice

Dialogurile MCP (VII): Legalitatea testarii obligatorii a salariatilor pentru prezenta la locul de munca
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Dialogurile MCP (VI): Activarea clauzei de neconcurenta
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Anularea executarii silite in cazul cesiunii de creanta
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Ce se intampla cu sumele achitate in temeiul unui act administrativ fiscal anulat. Poate instanta dispune direct restituirea lor?
Sursa: Alex Slujitoru si Cristiana Ionescu, Avocati, Radu si Asociatii SPRL

Salariatii NU pot fi obligati sa suporte cheltuielile cu testele PCR impuse de catre angajatori
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Cesiunea de creanta. Efectele asupra executarii silite
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Despagubirile datorate de institutiile publice ca urmare a concedierilor abuzive. Plata integrala sau esalonare pe 5 ani?
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati