Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Legislaţie » Legislatie pentru desfasurarea activitatilor profesionale. Statute » Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a ICCJ

Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a ICCJ

  Publicat: 20 Feb 2020       2334 citiri        Secţiunea: Legislatie pentru desfasurarea activitatilor profesionale. Statute  


Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, din 21.09.2004

Forma Republicata si Actualizata de la 17 februarie 2020

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Prevazut in cap. I, t. II, C. proc.en., partea speciala, colectiv de judecatori constituit pentru solutionarea cauzelor care i s-au repartizat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,

(1) La sedintele de judecata ale completurilor de 5 judecatori participa prim-magistratul-asistent, un magistrat- asistent-sef sau un alt magistrat-asistent, desemnat de presedintele ori, in lipsa acestuia, de unul dintre vicepresedintii Inaltei Curti de Casatie si Justitie dintre magistratii-asistenti repartizati la completurile pentru solutionarea recursurilor in interesul legii, completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept si completurile de 5 judecatori, in functie de specializarea magistratului-asistent.

(2) Cand completul de 5 judecatori judeca recursurile impotriva hotararilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a solutionat actiunea disciplinara, la sedintele de judecata ale respectivului complet de 5 judecatori nu poate participa magistratul-asistent sanctionat disciplinar.

(3) Inlocuirea magistratului-asistent se face cu un magistrat- asistent din lista de permanenta, conform planificarii sedintelor de judecata .

CAPITOLUL VIII

Sectiile Inaltei Curti de Casatie si Justitie

Articolul 50

Sectiile Inaltei Curti de Casatie si Justitie sunt incadrate cu judecatori, magistrati-asistenti, personal auxiliar de specialitate si personal conex, repartizati de presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Articolul 51

(1) Fiecare sectie a Inaltei Curti de Casatie si Justitie este condusa de un presedinte.

(2) Presedintii de sectii au urmatoarele atributii:

a) organizeaza, indruma si controleaza activitatea sectiei, in limitele prevazute de lege si de prezentul regulament, tinand seama de dispozitiile presedintelui si ale vicepresedintilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, precum si de hotararile Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, urmarind stabilirea unor proceduri unitare de lucru;

b) stabilesc atributiile personalului din cadrul sectiei, potrivit fisei fiecarui post, si efectueaza, potrivit nevoilor sectiei, redistribuirea personalului pe posturi si a atributiilor acestuia;

c) organizeaza si coordoneaza activitatea de repartizare aleatorie a cauzelor pe completuri de judecata in cadrul sectiei si stabilesc regulile aplicabile in situatiile urgente, neprevazute de lege sau de regulament;

d) indeplinesc acte procedurale sau dispun indeplinirea actelor procedurale, potrivit legii;

e) aproba planificarea magistratilor-asistenti si a grefierilor de sedinta la sedintele de judecata, la propunerea magistratului- asistent-sef;

f) rezolva corespondenta adresata sectiei;

g) informeaza presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu privire la activitatea sectiei in vederea cunoasterii acesteia si, cand este cazul, pentru luarea masurilor prevazute de lege si de prezentul regulament;

h) duc la indeplinire orice masura dispusa de Colegiul de conducere, precum si de presedintele si vicepresedintii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, potrivit legii si prezentului regulament.

(3) Presedintii de sectii pot propune Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie adoptarea hotararilor prevazute la art. 24, dupa consultarea judecatorilor.

(4) Presedintele de sectie prezideaza completul de judecata din cadrul sectiei prin rotatie. Presedintele de sectie poate prezida orice complet de judecata din cadrul sectiei.

(5) Presedintele Sectiei I civile, Sectiei a II-a civile si Sectiei de contencios administrativ si fiscal:

a) ia masurile necesare pentru desemnarea, in conditiile art. 36, a judecatorilor sectiei care intra in compunerea completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept;

b) desemneaza, in caz de imposibilitate, judecatorul din cadrul sectiei care ia masurile necesare pentru desemnarea, in conditiile art. 36, a judecatorilor sectiei care intra in compunerea completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept;

c) prezideaza completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, in cazul in care chestiunea de drept priveste activitatea sectiei;

d) desemneaza, in caz de imposibilitate, judecatorul din cadrul sectiei care prezideaza completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, in cazul in care chestiunea de drept priveste activitatea sectiei;

e) dispune, prin rezolutie, masuri pentru repartizarea aleatorie a cauzelor.

(6) Presedintele Sectiei penale:

a) ia masurile necesare pentru desemnarea, in conditiile art. 36, a judecatorilor Sectiei penale care intra in compunerea completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept;

b) dispune excluderea de la repartizarea cauzelor in procedura de camera preliminara a completurilor compuse din judecatori de drepturi si libertati, care au indeplinit acte sau masuri procesuale in cursul urmaririi penale, precum si inlocuirea judecatorilor, membri in completurile de judecata investite, care se afla in situatiile prevazute in art. 64 alin. (2) - (6) din Codul de procedura penala, cu judecatorul/judecatorii din planificarea de permanenta;

c) desemneaza, in caz de imposibilitate, judecatorul din cadrul Sectiei penale care ia masurile necesare pentru desemnarea, in conditiile art. 36, a judecatorilor Sectiei penale care intra in compunerea completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept;

d) prezideaza completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, in cazul in care chestiunea de drept priveste activitatea Sectiei penale;

e) desemneaza, in caz de imposibilitate, judecatorul din cadrul Sectiei penale care prezideaza completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, in cazul in care chestiunea de drept priveste activitatea Sectiei penale;

f) dispune, prin rezolutie, masuri pentru repartizarea aleatorie a cauzelor.

(7) In lipsa presedintelui de sectie, atributiile acestuia sunt exercitate de inlocuitorul stabilit prin hotararea Colegiului de conducere ori de judecatorul desemnat prin ordin al presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Articolul 52

(1) Completurile de judecata ale Sectiei penale se compun dupa cum urmeaza:

a) in cauzele date, potrivit legii, in competenta de prima instanta a Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, completul de judecata este format din 3 judecatori;

b) pentru contestatiile impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii de drepturi si libertati de la curtile de apel si Curtea Militara de Apel, completul de judecata este format din 2 judecatori de drepturi si libertati;

c) pentru contestatiile impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii de drepturi si libertati de la Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, completul de judecata este format din 2 judecatori de drepturi si libertati;

d) pentru contestatiile impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii de camera preliminara de la curtile de apel si Curtea Militara de Apel, completul de judecata este format din 2 judecatori de camera preliminara;

e) pentru contestatiile impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii de camera preliminara de la Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, completul de judecata este format din 2 judecatori de camera preliminara;

f) pentru apelurile impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de curtile de apel si de Curtea Militara de Apel, completul de judecata este format din 3 judecatori;

g) pentru admiterea in principiu a cererii de recurs in casatie, completul de judecata este format dintr-un judecator;

h) pentru judecarea recursului in casatie, dupa admiterea in principiu a cererii de recurs in casatie, completul de judecata este format din 3 judecatori;

i) pentru contestatiile impotriva incheierilor pronuntate in cursul judecatii in prima instanta de curtile de apel si Curtea Militara de Apel, pentru contestatiile prevazute in art. 2501 alin. (1) din Codul de procedura penala impotriva incheierilor pronuntate in cursul judecatii in apel de curtile de apel si Curtea Militara de Apel si pentru recursurile impotriva incheierilor prin care curtile de apel si Curtea Militara de Apel resping cererile de sesizare a Curtii Constitutionale, completul de judecata este format din 3 judecatori.

(2) Judecatorii Sectiei penale exercita functia de judecator de drepturi si libertati si functia de judecator de camera preliminara, cu respectarea dispozitiilor privitoare la incompatibilitati prevazute in Codul de procedura penala.

(3) Judecatorul de camera preliminara care a dispus inceperea judecatii exercita functia de judecata in cauza, in completul de judecata format din 3 judecatori potrivit alin. (1) lit. a) din compunerea caruia face parte .

(4) Judecatorul care a dispus admiterea in principiu a cererii de recurs in casatie trimite cauza, in vederea judecarii recursului in casatie, la completul de judecata format din 3 judecatori potrivit alin. (1) lit. h) din compunerea caruia face parte .

Articolul 53

(1) Presedintii de sectii propun judecatorii care compun completurile de judecata din cadrul sectiilor, transmit spre aprobare Colegiului de conducere compunerea completurilor de judecata din cadrul sectiilor si programeaza sedintele acestora.





Afişează Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a ICCJ pe o singură pagină



Citeşte mai multe despre:    Inalta Curte de Casatie si Justitie    Regulament Inalta Curte de Casatie si Justitie

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Jurisprudenţă

Recunoasterea unei cai de atac in alte situatii decat cele prevazute de legea procesuala, constituie atat o incalcare a principiului legalitatii
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia I civila Decizia nr. 806/2020 Sedinta publica din data de 26 martie 2020

Conflict negativ de competenta. Pluralitate de debitori. Instanta de executare competenta
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia I civila Decizia nr. 816/2020, Sedinta publica din data de 1 aprilie 2020

Invocarea exceptiei de necompetenta teritoriala dupa primul termen de judecata
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal Decizia nr. 640/2020

Rezolutiunea contractului intervine pentru neexecutarea contractului, cu daune-interese in favoarea creditorului, daca acestea i se cuvin
Pronuntaţă de: ICCJ, Sectia a II-a civila, Decizia nr. 1936 din 29 octombrie 2019

O societate comerciala cu raspundere limitata are calitatea de profesionist, neputand fi asimilata in nicio imprejurare cu un consumator
Pronuntaţă de: ICCJ, Sectia a II-a civila, Decizia nr. 2259 din 3 decembrie 2019

Conflict de interese. Folosirea functiei pentru favorizarea unor persoane
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia penala, decizia nr. 69/RC din 20 februarie 2020

Lipsa caracterului penal al faptei, raportata la valoarea derizorie a folosului obtinut
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 29/RC/2020

Folosirea unui inscris falsificat in fata unei instante de judecata, in scopul obtinerii unui folos patrimonial injust, nu realizeaza elementele de tipicitate ale infractiunii de inselaciune
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 268/RC din 25 iunie 2019

Restituirea cauzei la parchet in ipoteza excluderii probelor administrate in cursul urmaririi penale
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia penala, completul de 2 judecatori de camera preliminara, incheierea nr. 90 din 6 februarie 2020

Dreptul de deducere a TVA este conditionat de completarea in facturi a elementelor obligatorii prevazute de lege si-sau cu alte documente justificative anexate acestor facturi
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal Decizia nr. 2718/2019



Articole Juridice

Dobandirea calitatii de notar public de catre judecatorii Curtii Constitutionale. Studiu de caz
Sursa: Dobre Ion

Discriminarea, victimizarea si hartuirea la locul de munca. Modificarile si completarile aduse Codului muncii prin Legea 151/2020
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Plata cheltuielilor de judecata. Aspecte practice. Netemeinicia solicitarii de cenzurare a cheltuielilor de judecata. Solutii jurisprudentiale
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu

Incidenta Deciziei CCR nr. 279/2015 asupra contractelor de munca suspendate la data pronuntarii. Neretroactivitate si neconstitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Criterii jurisprudentiale in stabilirea daunelor morale de catre instantele de judecata
Sursa: Irina Maria Diculescu

Respectarea principiului contributivitatii in sistemul public de pensii si aplicarea in timp a legii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Instanta competenta in cererile privind drepturile salariale ale magistratilor
Sursa: Irina Maria Diculescu