din anul 2007, atuul tau de DREPT!
3227 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Recursuri in Interesul Legii » Caracterul de "consecinte deosebit de grave"

Caracterul de "consecinte deosebit de grave"

  Publicat: 02 Nov 2007       5294 citiri        Secţiunea: Recursuri in Interesul Legii  


Stabilirea caracterului de "consecinte deosebit de grave" la care se refera art. 146 din Codul penal, in cazul infractiunii continuate.

Legea privind organizarea judiciară
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Infractiunea se consuma in momentul in care,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Expresie folosita in t. VIII, art. 146, C. proc. pen., partea generala,
Expresie folosita in t. VIII, art. 146, C. proc. pen., partea generala,
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Nicolae Popa s-a nascut la data de 1 septembrie 1939 in orasul Govora (judetul Valcea). A absolvit in anul 1960 Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti, obtinand apoi si titlul stiintific de doctor in drept al aceleiasi universitati in anul 1975.
Va prezentam in continuare textul integral al deciziei:

DECIZIA Nr. XIV din 22 mai 2006
Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 6 din 04/01/2007


Dosar nr. 3/2006
Sub presedintia domnului profesor universitar dr. Nicolae Popa, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie,
Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite, in conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, s-a intrunit pentru a examina recursul in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la stabilirea caracterului de "consecinte deosebit de grave" la care se refera art. 146 din Codul penal, in cazul infractiunii continuate.
Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea prevederilor art. 34 din Legea 304/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, fiind prezenti 73 de judecatori din totalul de 105 in functie.
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Nicoleta Eucarie.
Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul in interesul legii, punand concluzii pentru admiterea acestuia in sensul de a se stabili ca, in cazul infractiunii continuate, caracterul de "consecinte deosebit de grave" se determina prin totalizarea pagubelor materiale cauzate tuturor persoanelor fizice sau juridice, prin toate actiunile sau inactiunile prin care se realizeaza elementul material al laturii obiective a infractiunii.

SECTIILE UNITE,


deliberand asupra recursului in interesul legii, constata urmatoarele:
In aplicarea dispozitiilor art. 146 din Codul penal, modificat prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului 207/2000 privind modificarea si completarea Codului penal si a Codului de procedura penala, astfel cum a fost aprobata cu modificari si completari prin Legea 456/2001, instantele judecatoresti nu au un punct de vedere unitar cu privire la determinarea caracterului de "consecinte deosebit de grave" in cazul infractiunii continuate.
Astfel, unele instante au considerat ca, in cazul infractiunii patrimoniale continuate, cuantumul prejudiciilor produse prin actele intrand in compunerea aceleiasi infractiuni continuate nu pot fi totalizate decat in masura in care privesc patrimoniul aceleiasi persoane fizice sau juridice, iar nu si atunci cand se refera la persoane vatamate diferite.
Alte instante, dimpotriva, s-au pronuntat in sensul ca pagubele materiale produse prin acte savarsite la intervale de timp diferite, dar in realizarea aceleiasi rezolutii, chiar daca sunt indreptate impotriva patrimoniilor mai multor persoane, trebuie totalizate intr-un prejudiciu unic, insumat, in masura in care actele respective intra in continutul aceleiasi infractiuni continuate, avand ca urmare retinerea caracterului deosebit de grav al consecintelor faptei in cazul intrunirii cerintelor prevazute in art. 146 din Codul penal.
Aceste din urma instante au interpretat si aplicat corect dispozitiile legii.
Potrivit art. 41 alin. 2 din Codul penal, infractiunea este continuata cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp, dar in realizarea aceleiasi rezolutii, actiuni sau inactiuni care reprezinta, fiecare, continutul aceleiasi infractiuni .
Din economia textului sus-mentionat rezulta ca, in structura continutului constitutiv al infractiunii continuate, se identifica elementele laturii obiective si subiective ale oricarei infractiuni, dar si acele particularitati specifice care definesc si caracterizeaza infractiunea ca forma a unitatii legale de infractiune .
Recursul in interesul legii se refera punctual la urmarea imediata ca element al laturii obiective a infractiunii continuate, si anume la situatii in care urmarea imediata a actiunilor sau inactiunilor savarsite de aceeasi persoana, in realizarea aceleiasi unice rezolutii infractionale, se concretizeaza intr-un rezultat constand intr-un prejudiciu produs prin totalitatea actiunilor si inactiunilor ce alcatuiesc continutul laturii obiective a infractiunii continuate.
Intr-o asemenea situatie, ca aceea invocata in recursul in interesul legii, daca prin actiunile sau inactiunile autorului, savarsite in realizarea aceleiasi rezolutii infractionale, prejudiciul total depaseste suma de 2 miliarde lei, ne gasim in prezenta unei infractiuni continuate cu consecinte deosebit de grave.
Astfel fiind, in cazul infractiunii continuate, caracterul de consecinte deosebit de grave se determina intotdeauna prin totalizarea pagubelor materiale cauzate tuturor persoanelor fizice sau juridice prin toate actiunile sau inactiunile prin care se realizeaza elementul material al laturii obiective a infractiunii.
Asadar, in cazul infractiunii continuate, agravanta "consecinte deosebit de grave", in sensul prevederilor art. 146 din Codul penal, va fi retinuta independent de numarul partilor vatamate prin savarsirea unei atari infractiuni, impunandu-se ca toate pagubele materiale produse sa fie insumate, asa cum obliga interpretarea corecta a prevederilor art. 42 alin. 1 din Codul penal.
Pentru identitate de ratiune, incadrarea juridica intr-o infractiune continuata unica se impune si atunci cand fapta priveste patrimoniul unor persoane avand proprietate comuna, asupra bunurilor, determinata pe cote-parti, precum si in cazul in care bunurile vizate sunt proprietate comuna, in devalmasie, fara a fi cunoscute cotele-parti ce revin codevalmasilor.

In consecinta, in temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea 304/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale art. 4142 din Codul de procedura penala, urmeaza a se admite recursul in interesul legii si a se stabili ca, in cazul infractiunii continuate, caracterul de "consecinte deosebit de grave" se determina prin totalizarea pagubelor materiale cauzate tuturor persoanelor fizice sau juridice, prin toate actiunile sau inactiunile ce realizeaza elementul material al laturii obiective a infractiunii.

PENTRU ACESTE MOTIVE
In numele legii
D E C I D:


Admit recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
In aplicarea dispozitiilor art. 146 din Codul penal, stabilesc:
In cazul infractiunii continuate, caracterul de "consecinte deosebit de grave" se determina prin totalizarea pagubelor materiale cauzate tuturor persoanelor fizice sau juridice, prin toate actiunile sau inactiunile prin care se realizeaza elementul material al laturii obiective a infractiunii.
Obligatorie, potrivit art. 4142 alin. 2 din Codul de procedura penala.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 22 mai 2006.

PRESEDINTELE INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Prim-magistrat-asistent, Victoria Maftei



Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectiile Unite


Citeşte mai multe despre:    Consecinte deosebit de grave    RIL
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Restituirea sumelor incasate de salariat ca urmare a interpretarii eronate a prevederilor legale privind salarizarea
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Neefectuarea coprespunzatoare a cercetarii disciplinare prealabile Comportamente inadecvate sau nedrepte la locul de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Acordarea drepturilor salariale prevazute in contractul colectiv de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti

Greva, context in care angajatorul poate dispune concedierea salariatilor?
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti

Achitare in procesul penal. Dreptul la plata tuturor drepturile salariale aferente perioadei de suspendare a contractului de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Prahova

Legalitatea platii esalonate a drepturilor salariale obtinute prin hotarari judecatoresti
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Momentul de la care curge termenul de prescriptie al dreptului material la actiune privind plata despagubirilor pentru pagubele produse de salariati
Pronuntaţă de: Tribunalul Arges

Masuri educative. Supraveghere. Neaplicare obligatii
Pronuntaţă de: Decizia penala nr. 791/07.09.2018 a Curtii de Apel Galati

Venituri care nu intra in categoria ´┐Żveniturilor din alte surse´┐Ż si care sunt supuse platii contributiei de asigurari sociale de sanatate
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 506/20.09.2018 a Curtii de Apel Galati

Revocare Hotarare ANRP dupa ce acesta a intrat in circuitul civil si si-a produs efectele prin efectuarea unei plati partiale a despagubirilor
Pronuntaţă de: Decizia nr. 1667 din 17.09.2018 a Curtii de Apel Galati



Articole Juridice

Obligatiile, drepturile si diligentele angajatorului pe parcursul evaluarii profesionale a salariatului
Sursa: MCP avocati

Perioada de proba si abuzul de drept in relatiile de munca. Sarcina probei
Sursa: MCP avocati

Aspecte practice privind Cercetarea disciplinara a salariatilor
Sursa: MCP Cabinet avocati

Alocatia de stat pentru copii in anul 2024. Conditii de acordare si valoare alocatie
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor de cresa in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor culturale in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor cadou in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati