Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut ca prin decizia nr. /d. r. u. /366 din 28. 02. 2013 emisa de parata, depusa, in copie, la filele nr. 40-45 din volumul 1 al dosarului, s-a decis ca incepand cu data de 01.03.2013 inceteaza contractul individual de munca al doamnei T. A., inregistrat sub nr. 8748 din 01.03.2003 angajata a societatii, pe functia de redactor, in cadrul Directia Strategie Programe, Departamentul Film, mentionandu-se ca masura concedierii, pentru motive neimputabile salariatului, este intemeiata pe dispozitiile art. 65 alin. (1) din Codul Muncii, republicat, data fiind desfiintarea locului de munca ocupat de acesta.
Prin decizia nr. /d. r. u. /366 din 28. 02. 2013 emisa de parata, depusa, in copie, la filele nr. 604-609 din volumul 2 al dosarului, s-a decis ca incepand cu data de 04.03.2013 inceteaza contractul individual de munca al doamnei T. A., inregistrat sub nr. 8748 din 01.03.2003 angajata a societatii, pe functia de redactor, in cadrul Directia Strategie Programe, Departamentul Film, mentionandu-se ca masura concedierii, pentru motive neimputabile salariatului, este intemeiata pe dispozitiile art. 65 alin. (1) din Codul Muncii, republicat, data fiind desfiintarea locului de munca ocupat de acesta.
Critica pe care reclamanta a formulat-o impotriva deciziei contestata in prezenta cauza, din perspectiva efectelor produse de Decizia nr. 783/2012 pronuntata de Curtea Constitutionala, nu este intemeiata.
Astfel, prin Decizia nr. 783/2012 pronuntata de Curtea Constitutionala - Decizie referitoare la admiterea sesizarii de neconstitutionalitate a Hotararii Parlamentului Romaniei nr. 28/2012 privind desemnarea membrilor Consiliului de administratie al Societatii Romane de T., Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 684 din XXXXXXXXXX, a fost admisa sesizarea de neconstitutionalitate si s-a constatat ca Hotararea Parlamentului Romaniei nr. 28/2012 privind desemnarea membrilor Consiliului de administratie al Societatii Romane de T. este neconstitutionala in ceea ce priveste desemnarea candidatilor de catre grupurile parlamentare reunite ale celor doua Camere ale Parlamentului.
Cu toate acestea, trebuie avut in vedere faptul ca, in motivarea deciziei anterior indicata, pronuntata de Curtea Constitutionala, Curtea a retinut ca. "7. 1. Potrivit art. 147 alin. (4) din Constitutie, Hotararea Parlamentului Romaniei nr. 28/2012 isi pastreaza prezumtia de constitutionalitate pana la data publicarii prezentei decizii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, astfel incat actele juridice adoptate de Consiliul de administratie al Societatii Romane de T. pana la aceasta data raman valabile, sub acest aspect (a se vedea, ad similis, Decizia nr. 414 din 14 aprilie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 291 din 4 mai 2010, sau Decizia nr. 1. 606 din 15 decembrie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 106 din 9 februarie 2012). ``
In consecinta, imprejurarea ca Hotararea Parlamentului Romaniei nr. 28/2012 privind desemnarea membrilor Consiliului de administratie al Societatii Romane de T. este neconstitutionala in ceea ce priveste desemnarea candidatilor de catre grupurile parlamentare reunite ale celor doua Camere ale Parlamentului, nu are vreun efect asupra validitatii Hotararii nr. 110 din 28.08.2012 a Consiliului de Administratie al SRTv.
Prin urmare, Decizia nr. 783/2012 pronuntata de Curtea Constitutionala - Decizie referitoare la admiterea sesizarii de neconstitutionalitate a Hotararii Parlamentului Romaniei nr. 28/2012 privind desemnarea membrilor Consiliului de administratie al Societatii Romane de T., Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 684 din XXXXXXXXXX, nu afecteaza validitatea deciziei contestate in prezenta cauza, in sensul mentionat in motivarea cererii de chemare in judecata, adica in sensul ca s-ar inlatura efectele produse de actele juridice in cauza adica hotararile C. A. din perioada 28. 06. - 03.10.2012.
Reclamanta a criticat decizia contestata in prezenta cauza considerand ca aceasta este lovita de nulitate absoluta.
Sub aceste aspecte, Tribunalul are in vedere faptul ca in cuprinsul deciziei contestata in prezenta cauza se mentioneaza ca motivatia reorganizarii interne a societatii este reprezentata de necesitatea obiectiva de reducere a costurilor operationale si de functionare a institutiei, cu scopul stingerii datoriilor acumulate si de acoperire a cheltuielilor de modernizare si retehnologizare a fluxurilor interne de productie, in acord cu Memorandumul aprobat de Guvernul Romaniei in sedinta din data de 01.09.2012, privind aprobarea esalonarii platii datoriei fiscale a SRTv. Se mentioneaza ca aceasta reasezare functionala a impus redimensionarea structurii de personal, corelata cu reducerea volumului de productie aferent numarului de canale care vor ramane in functiune in cadrul SRTv, in vederea eficientizarii indicatorilor economici si functionali pentru asigurarea scopului SRTv si anume, furnizarea serviciului public de televiziune. Se mentioneaza ca procedura de concediere urmata de societate corespunde intrutotul dispozitiilor din Contractul Colectiv de Munca aplicabil la nivelul SRTv si are la baza o justificare tehnico-economica aprofundata, precum si aprobarea Consiliului de Administratie, organismul suprem de conducere a societatii. Se mentioneaza ca la data de 11.09.2012 S. R. de T. a notificat intentia de concediere colectiva, sens in care aceasta a fost transmisa, concomitent, atat catre Sindicatul reprezentativ, cat si catre Inspectoratele de Munca si Agentiile de Ocupare a Fortei de Munca, din judetele unde functioneaza studiourile teritoriale ale SRTv. Se mentioneaza ca aceasta notificare privind intentia de concediere colectiva, impreuna cu invitatia la procesul de consultari, prevazute la art. 69 din Codul Muncii republicat, au fost aduse si la cunostinta celorlalte sindicate constituite legal in SRTv, fie nemijlocit, fie prin mijloacele de comunicare interna de la nivelul SRTv. Se mentioneaza ca selectia pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere s-a realizat intocmai cum se prevede la art. 52 bis si respectiv art. 52 din Contractul Colectiv de Munca in vigoare si astfel cum s-a discutat cu sindicatul reprezentativ, care a inteles sa participe la procesul de consultari ce a avut loc in perioada 13-24 septembrie 2012, in sensul ca salariatii Societatii Romane de T. sa fie supusi unui proces de departajare pe baza unui memoriu de activitate, interviu si a unui test grila. Se mentioneaza ca valorificarea rezultatelor procesului de selectie, atat pe criterii de natura profesionala, cat si pe criterii de natura sociala, pentru cazurile salariatilor cu probleme sociale grave, s-a realizat pe locuri de munca corespunzatoare pregatirii si calificarii salariatilor, in raport de pozitia detinuta pe vechea organigrama si tinandu-se cont de optiunile individuale.
In decizia contestata in prezenta cauza se mentioneaza ca salariata T. A. angajata a Societatii Romane de T. in functia de redactor din cadrul Directia Strategie Programe, Departamentul Film, a obtinut in urma selectiei realizate un punctaj general de si nu a fost cuprins in categoria persoanelor cu probleme sociale avute in vedere in cadrul procesului de diminuare a consecintelor concedierii. Se mentioneaza ca avand in vedere ca numarul de locuri de munca de natura si felul celui ocupat de salariata T. A. s-a redus, masura concedierii se aplica in baza criteriilor de selectie aplicate la nivelul societatii.
De asemenea, departajarea salariatilor in raport de criteriile avute in vedere, potrivit legii si/sau contractelor colective de munca, pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere, reprezinta o obligatie pe care angajatorul o are in cadrul procedurii de concediere colectiva, imprejurare care rezulta din economia dispozitiilor art. 69 alin. 2 lit. d din Legea nr. 53/2003 republicata - Codul Muncii, coroborate cu dispozitiile art. 69 alin. 3 din Legea nr. 53/2003 republicata - Codul Muncii.
In motivarea apelului, apelanta a sustinut ca organizarea procesului de selectie mentionat nu constituie motiv de inlaturare de la aplicare a dispozitiilor art. 68-72 din Codul muncii si prin urmare nu poate acoperi o nulitate absoluta a procedurii de concediere .
Procesul de selectie instituit unilateral de angajator nu este reglementat de Codul muncii sau CCM la nivel de unitate .
In cauza s-au acordat reclamantului mai putin de 20 de zile lucratoare de preaviz, avand in vedere prevederile art. 75 alin. (1) din Codul muncii, raportat si la art. 2551, 2553 si 2554 din Codul civil. Acest aspect a fost contestat de mine si cu ocazia judecarii fondului.
Textul de lege privind departajarea salariatilor dupa evaluarea realizarii obiectivelor de performanta (art. 69 alin. 3 din Codul muncii) este un text care acorda nu doar angajatorului dreptul de a-si selecta salariatii, in cazul concedierii, pe ce criterii doreste si poate sa inceapa selectia, intai pe criterii profesionale apoi pe alte criterii ci si dreptul angajatilor de a fi astfel selectati intai pe criterii profesionale si apoi pe alte criterii
Din actele depuse la dosar rezulta ca reclamantul a fost concediat din functia de redactor. Din lista cu salariatii care au fost incadrati in categoria cazurilor sociale, rezulta ca exista persoane incadrate in aceiasi functie si care au fost excluse de la concediere, fiind considerate fara nici o justificare temeinica raportat si la CCM pe unitate si realitatea obiectiva cazuri sociale, fiind astfel incalcat dreptul reclamantului de a participa la o selectie bazata in primul rand pe criterii profesionale.
Procedura de selectie instituita in mod unilateral de catre intimata care nu era reglementata nici de Codul muncii, nici CCM pe unitate, nu a fost conforma cu dispozitiile legale, fiind incalcate dispozitiile art. 69 alin. 3 din Codul muncii. Astfel potrivit dispozitiilor art. 69 alin. 3 din Codul muncii, astfel dupa cum au fost modificate prin Legea nr. 40/2011, criteriile prevazute la alin. 2 lit. d respectiv criteriile avute in vedere pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere se aplica pentru departajarea salariatilor dupa realizarea obiectivelor de performanta, cu aplicarea in subsidiar a criteriilor de ordin social.
Pentru considerentele anterior expuse se poate aprecia ca intreaga procedura de selectionare a salariatilor este viciata.
Nu se poate determina din situatia de fapt si actele depuse la dosar de parata, daca desfiintarea postului a fost una efectiva, avand in vedere ca in cauza nu a fost efectuata evaluarea tuturor salariatilor potrivit art. 23 din Regulamentul de organizare si desfasurare a selectiei si nici depuse probe din care sa rezulte ca postul a fost desfiintat efectiv.
Din cuprinsul deciziei de concediere contestate nu rezulta faptul ca la concedierea reclamantei s-a avut in vedere rezultatul evaluarii profesionale, comparative cu alti salariati din compartimentul in care lucram sau din institutie.
Intrucat concedierea nu s-a realizat exclusiv pe criteriul profesional, trebuia sa se analizeze in concret celelalte criterii de concediere, analiza realizandu-se prin raportare la toate persoanele angajate ale paratei pe acelasi post la nivel persoana juridica SRTV, indiferent de daca acestea se gaseau la nivel central sau teritorial. De asemenea, angajatorul nu a indicat in concret nici un criteriu care s-a avut in vedere efectiv la concedierea reclamantei pentru a se putea verifica legalitatea si temeinicia deciziei de concediere prin prisma respectarii criteriilor de departajare a salariatilor in procesul de concediere colectiva . In cazul concedierilor colective aceasta mentiune trebuie privita in stransa legatura cu motivele care au determinat concedierea, respectiv art. 76 lit. a din Codul muncii republicat, iar conform art. 79 Codul muncii republicat, in caz de conflict de munca angajatorul nu poate invoca in fata instantei alte motive de fapt si de drept decat cele precizate in decizia de concediere .
Alte aspecte care se impun a fi retinute si din care rezulta indubitabil ca legea si reglementarile interne au fost incalcate in mod grav de intimata SRTV:55 de salariati au fost considerate cazuri sociale lista acestora fiind stabilita ad libitum de catre angajator, cu mentiunea ca majoritatea nu au participat la selectie si nici nu indeplineau conditiile cerute de art. 52 din CCM pe unitate . De asemenea in acest context nu au fost respectate nici prevederile art. 52 bis din CCM departajarea salariatilor in acest caz urmand a se face nu aleator cum s-a procedat de intimata SRTv ci la balotaj. Au fost excluse si de la procesul de selectie si peste 160 de persoane pe motiv ca fac parte din structurile de conducere ale celor 5 sindicate care functioneaza cu personalitate juridical in SRTV, in conditiile in care functiile de conducere de principiu la un sindicat sunt de maxim 10 persoane chiar si la o Confederatie sindicala, care are sute de mii de membrii si nu cateva sute cum este cazul celor 5 sindicate din SRTV.
In Statul de functiuni al intimatei depus la dosar de aceasta, se poate observa faptul ca la data de 31. 01. 2013, existau 101 de locuri de munca vacante dintre care mai mult de 30 de locuri de munca vacante corespunzator pregatirii sale profesionale si vechimii in profesie (redactor, reporter, realizator emisiuni, manager proiect) precum si sub pregatirea sa profesionala pe care le putea ocupa cu studiile sale (referent statistician, organizator protocol, Specialist in relatii cu publicul) astfel incat, afirmatia reprezentantului SRTV ca toate locurile de munca la nivel SRTV au fost desfiintate, fiind in mod clar una mincinoasa si de natura sa duca in eroare instanta.
Instanta s-a limitat la insiruirea motivelor de concediere in mod general la nivelul SRTV, si nu in mod particular si concret pentru fiecare decizie de concediere si inclusiv in cazul contestatorului rezultand in mod indubitabil pe cale de consecinta ca si procesul de selectie in vederea concedierii salariatilor institutiei care nu este reglementat nici de lege nici de CCM la nivel de unitate, a fost facut in mod subiectiv si fara respectarea nici a procedurii interne in cauza.
Subliniaza ca in procesul de selectie trebuia avuta in vedere evaluarea profesionala din decembrie 2012, lucru care nu s-a facut in cauza, evaluare care a avut loc la nivelul intregii institutii ocazie cu care au fost evaluati toti salariatii.
In speta de fata supusa judecatii fiind in cazul unei concedieri colective, intimata era obligata (a informeze toti salariatii cu privire la aspectele prevazute de art. 69 alin. (2) din Codul muncii.
Cu toate ca in mod eronat in decizia de concediere parata mentioneaza ca ar fi adus la cunostinta salariatilor aceste informatii, in fapt aceste demersuri nu au fost efectuate, intimata nedepunand la dosar nici un fel de probe din care sa rezulte contrariul.
De altfel procesul de evaluare din noiembrie-decembrie 2012, care a stat la baza emiterii deciziei de concediere, nu reprezinta evaluare profesionala raportat la dispozitiile art. 17 alin. 3 lit. e din Codul muncii. Potrivit acestor prevederi legale in cuprinsul contractului de munca trebuie sa se regaseasca "criteriile de evaluare a activitatii profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului "In acest sens legea impune in mod clar angajatorului sa aduca la cunostinta salariatilor criteriile generale care vor fi aplicate in cazul evaluarii profesionale totul urmand a fi raportat si la art. 5 alin. 1, art. 6 alin. 1, art. 242 lit. i si 243 alin. 3 din Codul muncii. Din cuprinsul contractului individual de munca si actelor aditionale la acesta nu exista nici o prevedere/clauza la vreun criteriu de evaluare care sa fie aplicabil contestatorului la momentul la care angajatorul ar vrea sa efectueze o evaluare.
Avand in vedere ca in cauza criteriile de evaluare profesionala reprezinta o conditie pentru efectuarea evaluarii, lipsa acestora conduce in mod cert si automat la inexistenta unei evaluari legale in conformitate cu dispozitiile Codului muncii. Pe cale de consecinta, procesul de selectie la care a fost supus contestatorul reprezinta in fapt un examen pentru ocuparea unui post si nu o evaluare a performantelor, pentru departajarea salariatilor care urmeaza sa fie concediati
Din cuprinsul notificarii transmise de intimata catre contestator rezulta ca acesta a fost invitat nu la evaluarea competentelor profesionale ci la un examen. - proces de selectie - asa cum a fost denumit de catre angajator prin care urma sa opteze intre 2 posturi. In aceasta situatie verificarea cunostintelor contestatorului pentru a opta pentru unul din cele 2 posturi, nu putea avea loc decat dupa momentul la care i se aducea la cunostinta, ca potrivit rezultatelor obtinute la evaluarea profesionala, urmam sa fiu afectat de concediere .
Rezulta fara putinta de tagada ca la data notificarii de participare la procesul de selectie, apelanta era deja vizata de concediere .
De altfel si Sindicatul SPUSTV prin adrese sale catre conducerea institutiei depuse de mine la dosar, a aratat acest lucru (in scopul stabilirii ordinii de prioritate la concedierea colectiva nu au existat criterii, bine stabilite care sa reflecte corect procesul de selectie, nu au fost comunicate si stabilite criterii unitare care au stat la baza acordarii punctajului pentru memoriile de activitate cat si pentru proba interviu, nu a existat test grila specific pentru fiecare post astfel incat la nivel de SRTV existand peste 300 profesii si meserii trebuia intr-o minima logica formala sa existe teste grila specifice intrucat nu se poate accepta o grila comuna spre ex: pentru realizator emisiuni Tv, regizor, redactor sau reporter cu cea de technician, contabil, electrician s. m. d., la nu a existat punctaj sau barem pentru testul grila si nici depusa la dosar o astfel de grila precum si cheia sa respectiv intrebarile puse, raspunsurile corecte si punctajele ce trebuiau acordate pentru a se face o corecta evaluare a situatiei de fapt).
De asemenea Notificarea prin care a fost obligata sa participe la selectie nu a fost comunicata oficial prin posta si nici nu avea nr. de inregistrare si data, fiind incalcata de catre parata SRTV insasi procedura de organizare si desfasurare a selectiei in speta art. 7, 8, at. 9, art. 10 alin. 2 lit. g-i si alin. 3, art. 15, art. 17 -19, art. 21 si art. 23.
Datorita lipsei de transparenta a procesului de selectie niciodata nu s-a putut lua la cunostinta de componenta si modalitatea de calcul a calificativului/notarii ca urmare a parcurgerii Procesului de selectie.
Au existat nenumarate aspecte contradictorii cu prevederile continute in regulamentul de organizare si desfasurare a selectiei dintre care:
-Existenta mai multor salariati care desi initial au fost concediati datorita notelor mici obtinute la testul din noiembrie-decembrie 2012, s-au reintors pe aceleasi posturi restranse de catre angajator, in detrimentul salariatilor care obtinuse punctaj mai mare.
-Comunicarea Initiala a unui anumit punctaj, primirea preavizului si ulterior retractarea/retragerea acestor documente si informarea in sensul ca acei salariati de fapt au obtinut un punctaj mai mare, dar ca acesta fusese calculate gresit. Aacest lucru a fost posibil si datorita faptului ca intranetul nu este un mijloc oficial de comunicare si numai unul de informare. Astfel daca se putea trece ziua tuturor modificarilor ca la documentele scoase de pe net unde se imprima automat si data, in cazul intranetului asa ceva nu se poate fapt ce favorizeaza angajatorul acesta putind modifica dupa bunul plac orice fel de document.
Totodata din prevederile art. 21 din Regulament ar rezulta ca salariatul ar fi avut 2 optiuni: pe de o parte pentru a opta tot pe postul de munca pe care este incadrat si o a doua pentru a opta pentru alt loc de munca corespunzator pregatirii profesionale. In plus angajatorul era obligat avand in vedere ca dreptul la munca este consacrat si garantat de Constitutie si Codul muncii sa puna in vedere salariatului si posibilitatea sa opteze pentru un post inferior pregatirii sale profesionale avand in vedere ca la nivel persoana juridical SRTV erau foarte multe posturi vacante de acest fel.
in urma contestatiilor formulate, punctajul obtinut in peste 50% dintre candidati a cunoscut modificari substantiale diferenta intre nota obtinuta initial si nota obtinuta dupa contestatie fiind de peste 25 puncte, ceea ce este inadmisibil si demonstreaza ca in fapt si prin solutionarea contestatiilor angajatorul a continuat subiectivismul acestei selectii .
In cauza emiterea deciziilor de concediere si comunicarea lor a avut loc mai inainte de finalizarea intregului proces de selectie. Astfel aici trebuie avut in vedere art. 23 din Regulamentul de organizare si desfasurare a selectiei, dar in cauza salariatii (peste 300) care se aflau in concedii fara plata sau concedii medicale nu au mai fost supusi procesului de selectie, facandu-se astfel in mod nepermis si o discriminare intre salariati.
In consecinta procesul de selectie nu a fost inca finalizat, intrucat finalizarea sa se putea face numai pupa examinarea tuturor salariatilor din SRTV. In raport cu aceste considerente in mod obligatoriu persoanele care se aflau in situatia suspendarii contractului de munca, trebuia sa fie supusa procesului de sectie ca ceilalti salariati
Sustine apelanta ca invocarea desfiintarii postului din cauza dificultatilor economice nu a fost dovedit. De asemenea in raport cu ceea ce contine art. 65 alin. 1 din Codul muncii se poate constata cu usurinta ca nici una din conditiile desfiintarii locului de munca nu sunt indeplinite Astfel desfiintarea postului trebuie sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa. Prima conditie nu este indeplinita intrucat angajatorul nu a prezentat nici o dovada ca din cele 624 de posturi care urmau sa fie desfiintate la nivel persoana juridica srtv, rezulta ca fiind necesara chiar postul ocupat de contestator.
Referitor la cauza reala si serioasa, aceasta conditie nu a fost indeplinita, intrucat desi angajatorul a aratat in sustinere aspecte legate de dificultati economice nu a probat si demonstrat ca ar fi fost o reorganizare a activitatii reala si necesara in departamentul in care era angajat contestatorul. Asa cum rezulta din art. 17 si art. 40 alin. 2 din Codul muncii, din care reiese indubitabil obligatia angajatorului de a comunica, periodic salariatilor situatia economica si financiara a institutiei cu exceptia informatiilor sensibile sau secrete, prin divulgare, care sunt de natura sa prejudicieze activitatea angajatorului. Nu au fost produse documente/dovezi din care sa rezulte criteriile si modul de notare la probele memoriu de activitate, grila si interviu si nu se cunoaste nici cum au fost considerate bune si notate in consecinta raspunsurile la proba grila si interviu.
De asemenea nu se cunoaste care au fost criteriile si implicit modul de notare in baza acestora, a memoriului de activitate in conditiile in care ele nu au existat si in masura in care aceasta proba avea pondere de 50%.
Intimata a depus la dosar, o proba care nu este pertinenta deoarece inscrisul denumit "Ghid pentru evaluarea memoriilor de activitate - definitie conform dispozitiilor art. 2 al R. (corect ROD), selectie"., este un inscris care nu a fost elaborat si atasat anterior desfasurarii procedurilor de selectie a salariatilor, astfel cum prevedea Hotararea CA. nr. 121/29.10.2012, ci fabricat pe parcursul procesului. Acest aspect se poate observa pe de o parte din analiza tuturor inscrisurilor depuse de intimata printre care se afla Hotararea 121/2012 cu anexele aferente, neregasindu-se si acest Ghid (exemplarul depus la dosar este fara numar de inregistrare, semnatura si stampila consilului TVR), iar pe de alta parte, Hotararea nr. 121/2012, anexa 1 R. O. D. ca si toate anexele existente la data initierii procedurilor de selectie, au fost publicate pe intranet (pagina interna a site TVR), la sectiunea proces de selectie, insa nici in aceasta forma de publicitate electronica nu a se regaseste acest ghid. Daca am admite prin absurd ca a existat la momentul initierii procedurilor de selectie, acesta nu a fost facut public, cu consecinta ca nu este opozabil salariatilor, incalcandu-se prevederile art. 243 alin. 3 coroborate cu art. 242 din Codul Muncii.
Asa cum rezulta din inscrisurile depuse de intimata, a fost notificat si invitat la consultari doar un singur sindicat S. P. U. S. Tv, desi existau ia. Nivel SRTv 5 (cinci) sindicate cu mentiunea ca, 2(doua) dintre ele, erau constituite cu mult timp inaintea singurului sindicat notificat sa se prezinte la consultari, acesta fiind un fapt de notorietate, conducerea institutiei avand cunostinta de acest lucru. Prin aceasta abordare, intimata a ignorat regulile privind desfasurarea dialogului social, prevederile legii nr. 62/2011 in dauna celorlalte sindicate, desi aveau calitate de calitatea de partener social, cu consecinta ca se impune aplicarea sanctiunii nulitatii concedierii subsemnatei si a nesocotit si prevederile art. 148 alin. (1) din acest act normativ.
Ulterior concedierii s-au facut achizitii cu sume de sute de mii de euro (cel mai frumos exemplu, fiind acela ca s-au achizitionat printre altele 140 de autoturisme in conditiile in care la nivel SRTv mai erau numai 70 de soferi. Tot Ulterior concedierii, in acelasi an, parata a facut reangajari fara concurs, in numar consistent, aproximativ 200 de persoane, care initial (dupa concediere) au fost angajate pe perioada limitata, iar in data de 08, 09, si 10 decembrie 2013 acestor persoane li s-a transformat contractele de munca incheiate pe perioada determinata in contracte individuale de munca pe perioada nedeterminata, fondul de salarii crescand cu circa 1 milion de euro, fapt reclamat intr-un interviu de unul din membrii consiliului de administratie, prin incheiere de acte aditionale la vechile contracte de munca .
In conditiile in care resursele financiare erau gospodarite in mod corect si eficient, practic concedierea nu se mai justifica, sens in care din cauza lipsei de personal numarul orelor suplimentare facute de angajatii ramasi pentru asigurarea functionarii SRTV au crescut foarte mult si implicit platile suplimentare facute in acest sens s-au majorat corespunzator intr-un mod consistent.
Pe cale de consecinta: singura concluzie care se poate trage, este ca in cauza concedierea nu s-a facut efectiv si nici nu s-a bazat pe o cauza reala si serioasa si nici nu s-a avut in vedere diminuarea fondului de salarii care dupa concediere s-a majorat, in fapt fiind vorba numai de o schimbare a personalului prin angajarea altor persoane totul avand la baza bunul plac al angajatorului .
Desi in toata perioada scursa de la concediere a facut nenumarate cereri/demersuri de reangajare, acestea au fost ignorate.
Prin procedurile de selectie astfel efectuate, intimata a incalcat principiul nediscriminarii, al egalitatii de tratament fata de toti salariatii prevazut de art. 5 alin. 1, si principiul consensualitatii si al bunei credinte prevazut de art. 8 alin. 1 din Codul Muncii.
Totodata prin nerespectarea prevederilor ce impuneau intimatei redistribuirea contestatorului pe posturile ramase (daca am admite prin absurd ca postul sau s-ar fi desfiintat), sau pe posturi inferioare pregatirii sale care existau si erau vacante.
Instanta de fond in loc sa faca o analiza temeinica a situatiei de fapt a preferat ca in continutul deciziei atacate mai mult sa justifice hotararea netemeinica si nelegala atacata prin fraze fara acoperire juridica, in conditiile in care mai mult de 20 de complete de judecata pendinte de Tribunalul Bucuresti in cauze similare si avand ca unul din motive nerespectarea de catre intimata SRTV a prevederilor art. 68-72 din Codul muncii si cu precadere a dispozitiilor art. 69 alin. (3) au dat hotarari favorabile, ori practica si literatura juridica de specialitate au statuat faptul ca la similitudine de spete trebuie sa existe similitudine de hotarari.
I n cauza nu a facut niciodata vorbire de anularea HCA nr. l 10/28.08.2012 in baza unei hotarari judecatoresti si numai ca:
- Aceasta hotarare a fost emisa de un CA care nu era constituit in baza unei hotarari constitutionale a parlamentului
- Ca 8 membrii ai CA au fost numiti in mod incorect prin HCA nr. 10/28.08.2012, in conditiile in care potrivit legii CA are 13 membri si pentru ca o hotarare sa fie valida trebuie luata de jumatate plus unu din membrii, situatie in care era imposibil acest lucru - de principiu se executa NUMAI dispozitivul deciziei Curtii Constitutionale, nu si practicaua, in toate cazurile motivarea neprezentand relevanta la punerea in executare .
- In atare conditii era clar ca si actele subsecvente luate de un consiliu de administratie care a fost constituit cu incalcarea constitutiei nu pot fi valide.
- Curtea Constitutionala se poate pronunta numai asupra constitutionalitatii nu si asupra legalitatii.
Prin intampinare intimata a solicitat respingerea apelului si pe cale de consecinta obligarea apelantei contestatoare la plata cheltuielilor de judecata .
Ca si chestiune prealabila arata ca in noua structura de personal functia de Redactor a fost redenumita in Jurnalist TV (S) prin comasare cu alte doua functii, respectiv Redactor Prezentator si Reporter (S), fara ca insa aceasta redenumire sa se constituie in motivatia concedierii pentru ca intre acestea s-a realizat o echivalare astfel incat sa se realizeze o uniformizare ocupationala la nivelul intregii societati.
Astfel, postul de Reporter (S) era compus din 98 locuri de munca, postul de Redactor Prezentator de T. avea in componenta un numar de 16 locuri de munca si postul de Redactor se compunea din 317 locuri de munca, care insumate reprezentau 431 de locuri de munca . Ulterior comasarii acestor trei posturi, numarul total de locuri de munca de jurnalist TV (S) aprobat in noua structura este de 226, rezultand ca alte 205 locuri de munca au fost desfiintate pe fondul reducerii pozitiilor din cadrul celor trei posturi comasate.
In referire la valorificarea rezultatelor selectiei pentru postul nou creat prin comasare, respectiv Jurnalist TV (S), alocarea in noua organigrama s-a realizat in functie de punctaj dar tinandu-se cont si de specificul activitatii si in raport de corespondenta acestor activitati din vechea in noua structura.
Cat timp apelanta nu a inteles sa participe in procesul de selectie unde avea la dispozitie optiuni pe posturi corespunzatoare din noua structura, nu ii poate fi imputata intimatei concedierea acesteia cata vreme locul de munca avut anterior nu mai exista.
Cu privire la termenul de preaviz, arata ca la data de 04. 02. 2013 salariata a intrat in perioada de preaviz care a fost notificata tocmai in executarea art. 75, alin. 1 din Codul Muncii republicat si art. 40, alin. 1 din Contractul Colectiv de Munca aplicabil si acest termen se regaseste prevazut la art. 3 din decizia contestata. Chiar si in situatia in care intre data comunicarii notificarii de preaviz si data incetarii contractului individual de munca nu ar fi 20 de zile lucratoare, legiuitorul nu a prevazut o sanctiune expresa pentru eventuala nerespectare a dispozitiilor art. 75, alin. 1 raportat la art. 76, lit. b din Codul Muncii republicat, astfel incat nulitatea deciziei de concediere poate fi constatata doar in masura in care salariata contestatoare face dovada vatamarii.
Practic, atata timp cat salariata a fost platita pentru un numar de 20 de zile lucratoare si a primit si un numar de salarii compensatorii ca urmare a denuntarii unilaterale, de catre angajator, a contractului individual de munca, nu se poate pune problema unei nulitati a deciziei si cu atat mai putin a unei afectari a intereselor acesteia.
Subliniaza ca selectia s-a realizat pentru 2395 de locuri de munca si ca cele 55 de locuri de munca pentru cazurile sociale au fost infiintate dupa selectie, de unde rezulta ca ierarhizarea din selectie nu a fost afectata atata timp cat aceasta s-a realizat pe 2395 de locuri de munca si pe de alta parte aratam ca atata timp cat intimata nu a participat in procesul de selectie, despre care fusese notificata in mod expres, se dovedeste ca sustinerea incalcarii unui drept de participare nu exista.
Chiar in ipoteza de fata, cand s-a desfiintat integral Directia Strategie Programe, apelanta contestatoare putea sa participe in selectie pentru ocuparea unui alt post, conform pregatirii ori calificarii, aspect care prin cererea de apel ne este imputat.
O alta sustinere nereala si evident nefondata se refera la imprejurarea ca in statul de functii anterior concedierilor ar fi existat locuri vacante, printre care locuri de munca pe care ar fi putut fi incadrata apelanta, desi la momentul concedierii locurile de munca vacante nu existau.
Precizeaza ca nu a fost un concurs de angajare care sa necesite o bibliografie ori o tematica, deci si ca nu a existat nici bibliografie si nici tematica care sa fi trebuit comunicata salariatilor pentru ca selectia a fost realizata comparativ pe fiecare post in parte, intre salariatii aflati pe acelasi post si aceasta selectie a vizat aspecte pe care salariatii erau tinuti sa le cunoasca in aceasta calitate si in considerarea art. 39, alin. 2, lit. a, lit. c si lit. g coroborat cu art. 40, alin. 1, lit. a, lit. b si lit. d din Codul Muncii republicat. In acest context angajatorul prin intermediul comisiilor a efectuat o apreciere obiectiva si comparativa intre toti salariatii sai in functie de categoriile profesionale vizate de reducere, avand in vedere cunostinte pe care acestia erau obligati sa le aiba in desfasurarea activitatii curente.
Cu privire la nenumaratele angajari pe care le-ar fi facut in opinia apelantei intimate, arata ca angajarile efectuate s-au facut pe alte locuri de munca decat cel desfiintat si mai cu seama in acord cu dispozitiile art. 74 din Codul Muncii republicat in sensul ca nu s-au reinfiintat locuri de munca desfiintate. Mai mult decat atat, angajarile s-au realizat doar pe locuri de munca temporar vacante ori vacantate prin plecari "naturale".
Instanta de fond a retinut in mod temeinic si legal ca prevederile art. 69, alin. 3 trebuiesc interpretate prin raportare la alin. 2, lit. d din Codul Muncii republicat, pentru astfel se releva in mod generic, ca si criteriu primordial de departajare a salariatilor, criteriul competentelor profesionale.
Prima instanta a retinut in mod corect ca imprejurarea potrivit careia petenta a fost evaluata in luna septembrie 2012, nu constituie un element apt sa invalideze procedura de evaluare si de concediere realizata in luna februarie 2013, intimata hotarand si organizand in conformitate cu art. 69 alin. 3 Codul Muncii tocmai pe baza prerogativelor organizatorice exclusive ale angajatorului.
Cu privire la critica privind nelegala selectie pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere invederam ca aceasta procedura nu isi gaseste o reglementare concreta nici in codul muncii si nici in contractul colectiv de munca incheiat la nivel de unitate, context in care in considerarea obligatiei absolute in acest sens care incumba angajatorului aceasta procedura a fost reglementata distinct.
Astfel, urmare a consultarilor derulate intre angajator si singurul sindicat care a inteles sa se prezinte la consultari, desi toate cele 5 sindicate fusesera incunostintate, nu s-a putut realiza o minima concordanta cu privire la procesul de selectie intrucat partenerul social s-a rezumat in a sustine doar ca masura restructurarii este nelegala, fara ca insa sa faca o propunere concreta de evitare a concedierilor sau de limitare a numarului acestora.
Cauza restructurarii si implicit a desfiintarii locului de munca al contestatoarei in contextul reducerii numarului de locuri de munca de pe postul de Redactor are la baza o justificare axata pe fondul acumularii unor datorii considerabile atat fata de bugetul de stat cat si fata de creditori comerciali si avand in vedere atat reducerea productiilor de televiziune, cat si a numarului de canale cu productie proprie, S. Romana de T. a fost pus in situatia de a-si reduce grila de personal si de a-si reaseza structura functionala si organizatorica pe considerente total obiective, fara nici o legatura cu persoana contestatoarei T. A. .
Atata timp cat o concediere colectiva, in sensul art. 65 cu aplicarea art. 69 si urm. Din Codul Muncii, nu implica culpa salariatului si nici culpa angajatorului, solutia instantei ar trebui sa fie data cu deplina aplicare si respectare a dispozitiilor din Codul Muncii in ceea ce priveste respectarea exigentelor procedurii de concediere colectiva in sine.
Din toate inscrisurile depuse in probatiune atat odata cu intampinarea, cat si in faza administrarii probatoriului rezultat din dezbateri, suplimentat ori dispus de instanta, rezulta fara putinta de tagada ca masura concedierii contestatoarei a fost dispusa cu respectarea intru-totul a dispozitiilor art. 69 -art. 72 Codul Muncii republicat si ca desfiintarea locului de munca este reala pentru ca are la baza o motivatie elaborata, efectiva intrucat locul de munca a fost radiat din structura angajatorului si serioasa pe considerentul ca anterior concedierilor colective a fost realizat un amplu proces de stabilire a ordinii de prioritate la concediere astfel incat masura in sine sa nu vizeze ocupantul locului de munca desfiintat ci locul de munca in sine.
La nivelul Societatii Romane de T. a avut loc un intreg proces de reducere a costurilor operationale si de functionare, si implicit de reducere a numarului de personal, masuri determinate de necesitatea obiectiva de stingere atat a pierderilor financiare inregistrate la nivelul societatii cat si a datoriilor catre bugetul de stat si catre furnizori, dar si corelat cu reducerea numarului de canale si a productiilor.
Este insa de retinut ca planul de redresare al Societatii Romane de T. a avut in vedere cu precadere incadrarea in exigentele memorandumului aprobat de Guvernul Romaniei in sedinta de Guvern din data de 01.09.2012 prin care a fost aprobata esalonarea platii datoriei fiscale a societatii pe o durata de sapte ani, dar si celelalte considerente motivate pe larg in acesta.
Pe acest temei, S. Romana de T. a efectuat concedieri colective realizate prin punerea in mod corespunzator in aplicare a prevederilor art. 65 coroborat cu art. 69 si urmatoarele din Codul Muncii republicat
Implementarea Programului de redresare economica a Societatii Romane de T. a constituit singura posibilitate viabila de redresare apreciata de catre organul de conducere deliberativa al societatii. Adoptarea acestuia a avut ca efect concedierea unui numar de 267 de salariati - personal de specialitate si a 368 de salariati - personal suport, categorie in care era integrata si apelanta contestatoare.
A depus la dosar apelanta si inscrisuri intitulate "Note ``, respectiv "Mentiuni ``, al caror cuprins nu va fi redat in cele ce urmeaza si care nu vor face obiectul analizei instantei de apel in raport cu faptul ca aceste cereri nu pot fi calificate ca si completare a motivelor de apel initial invocate atata timp cat au tardiv depuse, dupa implinirea termenului de 10 zile de la comunicarea sentintei de fond, termen in care trebuie declarata si motivata calea de atac a apelului.
Analizand actele dosarului in temeiul dispozitiilor art. 470-471 N. C. p. c. prin prisma criticilor din cuprinsul cererii de apel, Curtea apreciaza apelul ca nefondat pentru urmatoarele considerente:
Sub aspectul legalitatii deciziei de concediere, respectiv a indeplinirii conditiilor de forma obligatorii, art. 76 din Codul muncii prevede ca decizia de concediere pentru motive ce nu tin de persoana salariatului se comunica acestuia in scris si trebuie sa contina in mod obligatoriu:
a) motivele care determina concedierea;
b) durata preavizului;
c) criteriile de stabilire a ordinii de prioritati, conform art. 69 alin. (2) lit. d), numai in cazul concedierilor colective;
d) lista tuturor locurilor de munca disponibile in unitate si termenul in care salariatii urmeaza sa opteze pentru a ocupa un loc de munca vacant, in conditiile art. 64.
In decizia de concediere se mentioneaza ca salariata T. A. angajata a Societatii Romane de T. in functia de redactor din cadrul Directia Strategie Programe, Departamentul Film, a obtinut in urma selectiei realizate un punctaj general de si nu a fost cuprins in categoria persoanelor cu probleme sociale avute in vedere in cadrul procesului de diminuare a consecintelor concedierii. Se mentioneaza ca avand in vedere ca numarul de locuri de munca de natura si felul celui ocupat de salariata T. A. s-a redus, masura concedierii se aplica in baza criteriilor de selectie aplicate la nivelul societatii.
Prin urmare, masura concedierii dispusa prin decizia contestata in prezenta cauza a fost motivata, in sensul prevazut de art. 76 lit. a din Legea nr. 53/2003 republicata - Codul Muncii, iar sustinerea reclamantei din motivarea cererii de chemare in judecata in sensul ca din continutul deciziei atacate nu rezulta ca parata a urmat procedura concedierii colective asa cum prevad dispozitiile art. 68 si urmatoarele din Codul Muncii, in vigoare la data concedierii, nu este intemeiata.
Potrivit art. 76 lit. b Codul muncii, decizia de concediere, trebuie sa contina in mod obligatoriu durata preavizului, intelegandu-se prin aceasta atat durata (numarul de zile de preaviz acordate), cat si mentionarea datei in care a inceput sa curga termenul de preaviz, cat si cea a epuizarii sale, pentru a se putea verifica daca la momentul emiterii deciziei de concediere a expirat sau nu termenul de preaviz ori daca acesta a suferit suspendari conform art. 75(3) din Codul Muncii.
Insa potrivit Deciziei nr. 8/2014 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie s-a statuat ca: " In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 76 lit. b) din Codul muncii raportat la dispozitiile art. 78 din acelasi cod, lipsa, din cuprinsul deciziei de concediere, a mentiunii privind durata preavizului acordat salariatului nu este sanctionata cu nulitatea deciziei si a masurii concedierii, atunci cand angajatorul face dovada ca i-a acordat salariatului preavizul cu durata minima prevazuta de art. 75 alin. (1) din Codul muncii sau cu durata prevazuta in contractele colective sau individuale de munca, in ipoteza in care aceasta este mai favorabila angajatului``.
Ori, prin comunicarea preavizului catre apelanta angajatorul face dovada ca i-a acordat salariatei concediate preavizul cu durata minima prevazuta de art. 75 alin. (1) din Codul muncii, aceasta fiind informata cu privire la faptul ca urmeaza sa fie concediata pentru motive care nu tin de persoana sa, sens in care i s-a acordat un termen de preaviz de 20 zile lucratoare. D. urmare, nu opereaza sanctiunea cu nulitatea deciziei si a masurii concedierii, pe acest aspect, angajatorul realizand dovada ca i-a acordat salariatului preavizul cu durata minima prevazuta de art. 75 alin. (1) din Codul muncii,astfel cum se retine in decizia in interesul legii sus precizata .
In ceea ce priveste critica referitoare la art. 76 lit. d din Legea nr. 53/2003 republicata - Codul Muncii, se constata ca nu are relevanta in cauza, in conditiile in care trimiterea pe care dispozitiile art. 76 lit. d din Legea nr. 53/2003 republicata - Codul Muncii, o face la art. 64, dovedeste ca dispozitiile art. 76 lit. d nu sunt aplicabile in prezenta cauza.
Decizia nr. 783/2012 pronuntata de Curtea Constitutionala - Decizie referitoare la admiterea sesizarii de neconstitutionalitate a Hotararii Parlamentului Romaniei nr. 28/2012 privind desemnarea membrilor Consiliului de administratie al Societatii Romane de T., Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 684 din XXXXXXXXXX, nu afecteaza validitatea deciziei contestate in prezenta cauza. In motivarea acestei decizii se precizeaza expres ca potrivit art. 147 alin. (4) din Constitutie, Hotararea Parlamentului Romaniei nr. 28/2012 isi pastreaza prezumtia de constitutionalitate pana la data publicarii prezentei decizii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, astfel incat actele juridice adoptate de Consiliul de administratie al Societatii Romane de T. pana la aceasta data raman valabile, sub acest aspect. Prin urmare nu exista o cauza de nulitate a deciziei de concediere contestata motivat de aceasta constatare a neconstitutionalitatii .
Cu privire la indeplinirea procedurii de notificare/instiintare prevazuta de art. 69 si urm. Codul muncii, Curtea constata ca la data de 11.09.2012 S. R. de T. a notificat intentia de concediere colectiva, sens in care aceasta a fost transmisa, concomitent, atat catre Sindicatul reprezentativ, cat si catre Inspectoratele de Munca si Agentiile de Ocupare a Fortei de Munca, din judetele unde functioneaza studiourile teritoriale ale SRTv. Aceasta notificare privind intentia de concediere colectiva, impreuna cu invitatia la procesul de consultari, au fost aduse si la cunostinta celorlalte sindicate constituite legal la nivelul unitatii angajatoare prin mijloacele de comunicare interna de la nivelul SRTv.
A invocat in mod neintemeiat apelanta ca nu au fost notificate toate sindicatele reprezentative la nivel SRTV, in conditiile in care intimata a dovedit aceasta notificare . Imprejurarea ca un singur sindicat a raspuns notificarii si a participat efectiv la negocieri nu poate fi imputata societatii angajatoare.
Cu privire la neindicarea in decizia de concediere a punctajului obtinut de apelanta in procesul de selectie, prin raportare la salariati angajati pe functii similare, Curtea constata ca in mod obiectiv, in raport cu refuzul angajatei apelante de a se prezenta in vederea sustinerii probelor pentru evaluarea performantelor sale profesionale, un asemenea punctaj nu putea fi mentionat in decizia contestata.
Sub aspectul temeiniciei deciziei de concediere, in primul rand Curtea subliniaza faptul ca nu pot fi primite argumentele apelantei potrivit cu care intimata nu trebuia sa realizeze o noua evaluare profesionala a salariatilor, ci selectia trebuia efectuata pe baza rezultatelor evaluarii efectuate in luna septembrie 2012.
Se constata ca in cadrul negocierilor prealabile purtate intre partenerii de dialog sociale (respectiv angajator si sindicat reprezentativ) s-a decis efectuarea unei evaluari profesionale, potrivit unui regulament comun tuturor departamentelor, regulament de organizare si desfasurare a carui validitate a fost confirmata pe cale judecatoreasca prin respingerea in mod irevocabil a cererii de constatare a nulitatii acestui act, in dosarul xxxxx/3/2012 .
De asemenea dispozitiile art. 69 alin. 3 din Codul muncii, care stabilesc in sarcina angajatorului obligatia evaluarii profesionale a angajatilor, ca si criteriu primordial de stabilire a ordinii la concediere, nu prevad ca trebuie avuta in vedere ultima evaluare anulata efectuata la nivelul societatii care intentioneaza sa declanseze procedura concedierii colective. Prin urmare nu se interzice desfasurarea unui proces de evaluare stabilit expres prin Regulament in vederea stabilirii persoanelor ce vor fi concediate .
In conditiile in care dispozitiile Codului muncii impun angajatorului ca selectia in vederea concedierii colective sa se faca in principal in functie de criteriul evaluarii realizarii obiectivelor de performanta, este necesar ca in mod obiectiv acesta sa aiba posibilitatea departajarii angajatilor sai in functie de performantele profesionale pe care acestia le dovedesc, inclusiv prin organizarea unui proces de evaluare ca cel stabilit prin Regulament la nivelul SRTV.
Diferentierea pe care o invoca apelanta intre indeplinirea obiectivelor de performanta si evaluarea performantelor profesionale este una artificiala si lipsita de relevanta in cauza, in conditiile in care scopul dispozitiei din art. 69 alin 3 Codul muncii este in mod evident ca la selectia persoanelor care vor fi concediate, in raport cu cale care raman pe functii similare sa fie avut in vedete cu prioritate criteriul profesionalismului, indiferent cum este acesta exprimat- prin indeplinirea obiectivelor de performanta sau performantele profesionale ale angajatilor .
Rezulta astfel ca exista posibilitatea ca angajatorul sa utilizeze in cazul concedierii colective rezultatele din procesul de evaluare periodica sau sa stabileasca efectuarea unei selectii distincte pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere, in acord cu clauzele contractului colectiv de munca aplicabil.
Pornind de la aceasta subliniere de principiu, capata caracter determinant in cauza refuzul apelantei de a participa la procesul de evaluare in vederea selectiei personalului ce urma a fi concediat, refuz avut in vedere de instanta de fond si invocat in intampinarea depusa de intimata la cererea de apel. .
Din aceasta perspectiva Curtea retine ca, refuzand participarea la acest proces de evaluare a performantelor profesionale, fiind deci un tert in raport cu procedura de selectie, apelanta nu are dreptul de a critica modalitatea in care s-a pus in aplicare Regulamentul emis de intimata in vederea evaluarii salariatilor sai, respectiv nu poate critica toate aspectele privind faptul ca anumite persoane au fost excluse ab initio de la evaluare ( concedii medicale, concedii fara plata, de crestere copil, membri ai organizatiilor sindicale etc), in ce au constat probele la care au fost supusi candidatii, modalitatea in care s-a schimbat clasamentul dupa solutionarea contestatiilor, imprejurarea ca nu ar fi fost prevazuta in Regulament posibilitatea formularii contestatiilor la punctaj, cine a facut parte din componenta comisiilor de evaluare, ce punctaje au obtinut alti candidati, faptul ca 55 de persoane supuse selectiei au fost calificate ca si cazuri sociale si mentinute in functie s. a. m. d.
Din Notificarea de participare la procesul de selectie a personalului din SRTv, (fila nr. 83 din volumul 1 al dosarului de fond), rezulta ca apelanta a fost notificata ca in datele de 09.11.2012 si 12.11.2012, intre orele 9,00-13,00 si 14,00-17,00, este invitata la sediul SRTv, Corp Pangratti - Studio, la secretariatele comisiilor de selectie a personalului din SRTv, pentru a depune documentele necesare in vederea participarii la procesul de selectie si i s-a facut cunoscut ca in conformitate cu art. 5 din Regulamentul privind organizarea si desfasurarea selectiei salariatilor Societatii Romane de T. va depune Memoriul de activitate (conform modelelor prevazute in Anexele nr. 3-6 la Regulament) si Formularul de optiune (conform modelului prevazut in Anexa nr. 2 la Regulament).
Din Notificarea inregistrata la Departamentul Resurse Umane, sub nr. xxxxx/12.11.2012( fila nr. 81 din volumul 1 al dosarului de fond) rezulta ca apelanta-reclamanta a solicitat sa se ia la cunostinta refuzul sau de a participa la asa-zisa selectie de personal care se desfasoara in perioada urmatoare, invocand nerespectarea art. 132 alin. 1 din C. C. M. si alin. 2, nerespectarea de catre institutie a art. 19 alin. 1 din C. C. M., nerespectarea recomandarilor Curtii de Conturi a Romaniei din Raportul de Audit al Performantei Societatii Romane de T. 2008-2011, nerespectarea art. 129 alin. 5 din C. C. M. ; nerespectarea art. 136 alin. 3 din C. C. M.
Refuzul apelantei de a participa la procedura de evaluare rezulta si din mentiunea expresa din cuprinsul cererii de apel, in sensul ca "din cuprinsul notificarii transmise de intimata catre contestator pentru participare la selectie, rezulta ca acesta a fost invitat nu la evaluarea competentelor profesionale ci la un examen. - proces de selectie asa cum a fost denumit de catre angajatori care urma sa opteze intre 2 posturi. `` Prin urmare apelanta recunoaste ca fusese notificata de angajator cu privire la necesitatea prezentarii sale in vederea evaluarii performantelor profesionale, insa a refuzat sa participe, adresand angajatorului o instiintare in acest sens .
Lipsa notificarii prevazuta de art. 2 din Regulament, invocata de apelanta nu are relevanta in conditiile in care, dupa cum s-a precizat mai sus, apelanta a avut cunostinta despre desfasurarea procesului de evaluare si si-a manifestat expres refuzul de a participa. Prin urmare nu poate invoca vatamarea sa prin lipsa unei notificari cu privire la aceasta evaluare profesionala .
A invocat apelanta ca participarea sau neparticiparea sa la procesul de selectie nu poate avea nici o relevanta in raport de dispozitiile exprese ale art. 65 alin (2) din Codul muncii, atata timp cat din analiza deciziei de concediere si chiar a actelor depuse de intimata la dosarul cauzei, se observa ca din cuprinsul acesteia nu rezulta caracterul efectiv, real si serios al concedierii.
Cu privire la indeplinirea conditiilor impuse de art. 65 din -Codul muncii, Curtea retine urmatoarele aspecte relevante :
Conform dispozitiilor articolului unic alin. 1 din Ordonanta de urgenta nr. 33/2012 Ordonanta de urgenta privind unele masuri pentru asigurarea furnizarii serviciului public de televiziune, Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 436 din XXXXXXXXXX (in forma in vigoare la data emiterii deciziei contestata), "In termen de 45 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, Consiliul de administratie al Societatii Romane de T. are obligatia de a aproba un program de redresare economica. ``
Conform articolului unic alin. 2 din Ordonanta de urgenta nr. 33/2012 Ordonanta de urgenta privind unele masuri pentru asigurarea furnizarii serviciului public de televiziune, Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 436 din XXXXXXXXXX(in forma in vigoare la data emiterii deciziei contestata), "Programul de redresare economica va cuprinde masuri privind structura organizatorica a societatii, precum si restructurarile economice si de personal necesare pentru functionarea eficienta a acesteia, in vederea platii in termen de 6 luni a datoriilor fiscale si a reesalonarii prin negociere a celorlalte datorii . ``
Impunerea unor astfel de masuri face dovada faptului ca masura concedierii reclamantei a fost generata de imprejurari care se includ intre cele care justifica adoptarea de masuri de reorganizare cu consecinta desfiintarii locului de munca al reclamantei.
Desfiintarea postului ocupat de apelanta a fost una efectiva, in organigrama societatii angajatoare ulterioara aplicarii programului de restructurare nemairegasindu-se.
In ceea ce priveste critica apelantei in sensul ca in perioada 01. 01. xxxxxxxxxxxxx13, s-au facut noi angajari, ceea ce ar dovedi caracterul neserios al concedierii, Curtea constata ca este neintemeiata intrucat din inscrisurile administrate in cauza nu rezulta o marire a numarului de posturi din cadrul societatii angajatoare in intervalul de timp mentionat.
Nu s-a facut dovada faptului ca in termen de 45 de zile dupa concediere acest post a fost reinfiintat pentru a avea apelanta vocatie la reangajare, astfel cum prevad dispozitiile art. 74 din Codul muncii . Infiintarea altor posturi, presupunand o calificare inferioara celei detinute de reclamanta, potrivit acelorasi dispozitii din Codul muncii, nu determina obligatia angajatorului de a -l notifica pe fostul angajat in vederea ocuparii respectivelor posturi .
Intimata -parata a depus la dosar inscrisuri in dovedirea situatiei financiare precare, care a determinat declansarea procesului de concediere colectiva in vederea reducerii cheltuielilor cu personalul . Faptul ca masura nu s-a dovedit eficienta potrivit concluziilor Curtii de Conturi nu inseamna ca masura concedierii nu a avut o cauza reala si serioasa, astfel cum invoca apelanta . De asemenea faptul ca angajatorul s-ar afla in culpa pentru situatia financiara existenta nu are relevanta. Relevanta are faptul ca s-a facut dovada problemelor economice grave ale angajatorului si, pe cale de consecinta a cauzei reale si serioase a desfiintarii postului ocupat de apelanta .
In cea ce priveste existenta unor solutii favorabile pronuntate de instatele de judecata in cauze avand ca obiect contestatii formulate de alti salariati ai SRTV impotriva deciziilor lor de concediere, Curtea subliniaza ca jurisprudenta nu constituie izvor de drept in sistemul juridic din Romania si ca, prin urmare aceste solutii nu se impun prezentului complet de judecata cu putere obligatorie, nici sub aspect probator al temeiniciei actiunii apelantei-reclamante.
Pe de alta parte se impune analiza de catre instantele de judecata a fiecarei contestatii in parte, in raport cu situatia de fapt concreta dedusa judecatii si particularitatile procedurale ale pricinii ( a participat angajatul sau nu la procedura de selectie, a fost sau nu notificat de angajator in acest sens, motivele invocate in cererea de chemare in judecata, criticile invocate in cererea de apel, s. a. m. d) ceea ce duce in mod obiectiv la posibilitatea pronuntarii de solutii diferite in pricini aparent similare.
Din aceasta perspectiva nu se poate retine nici discriminarea apelantei in raport cu ceilalti salariati ai societatii intimate, caci angajatii nu se afla in situatii comparative, in care sa fi primit tratament diferit.
Pentru considerentele anterior expuse, in temeiul dispozitiilor art. 480 C., Curtea va admite apelul declarat de apelanta-contestatoare T. A., ca nefondat .
Curtea va respinge cererea intimatei de obligare a apelantei la plata cheltuielilor de judecata in apel, ca neintemeiata, intrucat la dosarul de apel nu a fost depusa de societate nicio dovada a efectuarii de cheltuieli pentru judecarea acestei cai de atac.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelanta-contestatoare T. A., identificata cu CNP: xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul procesual ales la avocat R. G. -D. -Bucuresti, sector 6, . 6,, civile nr. 1138/04. 02. 2014, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a Conflicte de munca si Asigurari sociale, in dosarul XXXXXXXXXXXX, in contradictoriu cu intimata S. R. DE T., cu sediul in Bucuresti, sector 1, Calea Dorobantilor nr. 191, avand CUI RO8468440, ca nefondat.
Respinge cererea intimatei de obligare a apelantei la plata cheltuielilor de judecata in apel, ca neintemeiata.
Definitiva.
Angajatorul are dreptul de a-si organiza activitatea insa aceasta nu inseamna ca prin reorganizare se poate modifica contractul individual de munca al salariatului Pronuntaţă de: Decizia civila nr.569/04.10.2017 a Curtii de Apel Galati
Reorganizarea activitatii prin desfiintarea doar a postului de director. Angajatorul nu a reusit sa dovedeasca masura reorganizarii societatii doar prin desfiintarea unui singur post de director Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 53/12.02.2018 a Curtii de Apel Galati
Decaderea din dreptul de a propune, in vederea votarii planului de reorganizare, a categoriei creditorilor indispensabili. Conditii si efecte Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 41/6.02.2020
Functionari publici. Contestatie decizie de incetare de drept a raportului de serviciu prin pensionare. Discriminare pe criteriu de gen Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia civila nr. 149/26.02.2020
Dreptul la concediu de odihna in cazul cumulului de contracte de munca ale aceluiasi salariat. Principiul nediscriminarii in cazul salariatilor angajati cu fractiune de norma Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 640/11.10.2018
Admiterea cererii de inscriere la concurs nu putea avea semnificatia unui acord tacit din partea angajatorului pentru incheierea contractului de munca in conditiile vizate de candidat Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 227 din data de 4 Februarie 2020
Nu orice conditie pentru exercitarea unui drept constituie si criteriu de discriminare Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 4058 din data de 09 Noiembrie 2020
Interesul legitim al angajatorului trebuie sa fie dictat doar de nevoia eficientizarii activitatii, concedierea determinata de desfiintarea locului de munca reprezentand singura solutie Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 5912 din data de 28.10.2019
Obligarea salariatului la restituirea sumei nedatorate. Concediu de odihna efectuat in natura Pronuntaţă de: Sentinta Civila nr. 251/02.03.2020 � Tribunalul Iasi
Decizia C.C.R. nr. 331/2019 referitoare la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 74/2013 Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei
Inlaturarea inechitatilor salariale dintre functionarii publici. Anularea hotararilor Consiliilor Locale Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati
Dialogurile MCP � Oportunitatea reorganizarii angajatorului vs. Legalitarea concedierii salariatilor Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut
Dialogurile MCP � Digitalizarea raporturilor de munca Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut
Cererea abuziva a falimentului introdusa de catre creditor. Mijloacele de aparare ale debitorului vizat Sursa: avocat Irina Maria Diculescu | MCP Cabinet avocati
Motivarea decizie de concediere versus Oportunitatea acesteia. Solutii jurisprudentiale Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati
Modificarea contractelor de munca in contextul noilor realitati economice Sursa: avocat Irina Maria Diculescu
Cum interpretati articolul 48 din Codul Muncii? Angajatorul poate face concedieri in baza lui? Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut