Clauza (obligatia) de neconcurenta si clauza (obligatia) de confidentialitate

Deoarece are un caracter intuitu personae, contractul individual de munca implica din partea angajatorului o incredere speciala in salariatul sau.

Unei astfel de increderi trebuie, in mod firesc, sa ii corespunda o obligatie corelativa de fidelitate a salariatului fata de angajator .
Obligatia de fidelitate, componenta a disciplinei muncii, consta in corectitudinea si discretia profesionala pe care salariatul trebuie sa le manifeste in prestarea muncii sale, in preocparea de a ocrito interesele legitime ale angajatorului sau.
Pe de-o parte, in realizarea obligatiilor de serviciu, salariatul indeplineste si atributii (sarcini) de incredere, chiar confidentiale, din parte angajatorului.
In acest fel, de regula, salariatul ia cunostinta de secretele de productie si de cele comerciale.
Pe de alta parte, salariatul utilizeaza nemijlocit o parte din activele patrimoniale puse la dispozitie de angajator .
Din toate acestea, rezulta pentru salariat obligatia de a manifesta fidelitate, de a se abtine de la orice act care ar dauna intereselor angajatorului sau.
Obligatia de fidelitate in sensul sau larg cuprinde doua componente care pot fi definite negativ, adica, ca o obligatie de a nu face:
a) neconcurenta si
b) confidentialitatea (rezerva), respectiv de a nu se face publice datele secrete ale angajatorului.
Principial, trebuie sa se faca distinctia, potrivit diverselor sisteme de drept, intre obligatia legala de neconcurenta (daca este deci cansacrata prin norme juridice) si clauza de neconcurenta (rezultat al vointei partilor prin care se accelereaza obligatia legala sau se prelungeste existenta ei ori se consacra -intacerea legii- neconcurenta ca obligatie a salariatului.
Ca expresie fundamentala a obligatiei de fidelitate, clauza de neconcurenta, consta in retinerea absoluta a salariatului de a divulga informatiile acumulate in procesul muncii sau de a savarsi orice act de concurenta fata de angajatorul sau pe parcursul existentei contractului individual de munca . Asadar, pe durata raportului juridic de munca abtinerea salariatului de a savarsi orice act de concurenta apare ca o parte integranta si esentiala a obligatiei sale de fidelitate fata de patron.
Clauza de neconcurenta este prevazuta pentru prima data in mod expres in legislatia noastra, putand fi potrivit Codului muncii, negociata si cuprinsa in contractul individual de munca .
Potrivit art. 21 din Codul muncii, o clauza de neconcurenta il obliga pe salariat sa nu presteze, in interes propriu ori al unui tert, o activitate care se afla in concurenta cu cea prestata de angajatorul sau ori sa nu presteze o activitate in favoarea unui tert care se afla in relatii de concurenta cu angajatorul sau. In schimbul acestei obligatii, el va primi o indemnizatie lunara de la angajatorul respectiv.
O asemenea clauza nu poate fi stabilita unilateral de catre angajator chiar daca ar fi intitulata „de fidelitate”, deoarece ar fi vorba astfel de o clauza de exclusivitate ce nu este admisibila .
Aceasta clauza ar fi neconstitutionala in raport cu prevederile constitutionale care consacra dreptul la munca si libertatea alegerii locului de munca .
Clauza de neconcurenta este supusa unor conditii . Astfel, ea isi produce efectele numai daca in cuprinsul contractului de munca sunt prevazute in mod concret activitatile ce ii sunt interzise salariatului, deci daca este precisa.
Clauza de neconcurenta are un caracter oneros.
Indemnizatia datorata salariatului, care se negociaza, trebuie sa fie cel putin 25% din salariu si platita intocmai si la timp .
Ca regula, clauza de neconcurenta isi produce efectele isi produce efectele numai pana la data incetarii contractului de munca .
Exceptional, isi produce efectele si dupa aceasta data pentru o perioada de maximum6 luni, in cazul functiilor de executie, si de maximum 2 ani pentru cei care au ocupat functii de conducere, daca o astfel de perioada a fost convenita expres prin contractul individual de munca .
Exceptia nu este aplicabila daca incetarea contractului de munca s-a produs de drept ori a intervenit din initiativa angajatorului pentru motive neimputabile salariatului (art.22).
In conformitate cu art.23 din Codul muncii, clauza de neconcurenta nu poate avea ca efect interzicerea in mod absolut a exercitarii profesiei salariatului sau a specializarii pe care o detine.
Iar la sesizarea salariatului sau a inspectoratului teritorial pentru munca instanta competenta poate diminua efectele clauzei de neconcurenta.
Se are in vedere, situatia de dupa incetarea contractului de munca si nu pe cea in timpul cat acest contract este in fiinta, care ii permite exercitarea profesiei. Sanctiunea in cazul nerespectarii, cu vinovatie, a clauzei de neconcurenta consta in aceea ca salariatul poate fi obligat la restituirea indemnizatiei si, dupa caz, la daune interese corespunzatoare prejudiciului pe care l-a produs angajatorului, el avand o raspundere patrimoniala fata de acesta.
In practica judiciara s-a decis ca desfasurarea de catre salariat in calitate de patron al unei firme particulare, sau al carei asociat este, a unei activitati identice cu cea a unitatii in care este incadrat cu contract de munca, in conditii de concurenta neloiala, este o abatere grava de la disciplina munci, prejudiciabila pentru patron, care justifica concedierea disciplinara .

Clauza de confidentialitate. Potrivit art. 26 din Codul muncii, prin intermediul ei partile convin ca, pe toata durata contractului individual de munca si dupa incetarea acestuia, sa nu transmita date sau informatii de care au luat cunostinta in timpul executarii contractului, in conditiile stabilite in regulamentele interne, in contractele colective sau in cele individuale de munca .
Clauza de confidentialitate este evident facultativa, ea nefacand parte din randul clauzei obligatorii ale contractului prevazute de art.17 din C. muncii, prin urmare, ea trebuie inscrisa in contract numai dupa ce partile au cazut de acord asupra continutului sau (datele sau informatiile care nu pot fi transmise) .
Prin clauza de confidentialitate nu sunt avute in vedere informatiile clasificate ori acele secrete stabilite de Legea nr.182/2002 si nici pe cele calificate drept confidentiale, prin regulamentul intern sau contractul colectiv de munca ci, numai pe cele a caror divulgare este interzisa prin contractul individual de munca printr-o clauza expresa de confidentialitate.
Nerespectarea acestei obligatii va atrage obligarea celui in culpa la plata daunelor- interese. Aceasta presupune ca cel vatamat sa sesizeze instanta competenta, sa probeze existenta clauzei, lezarea dreptului sai si producerea pagubei.
De asemenea, incalcarea obligatiei asumate din contractul individual de munca poate determina si raspunderea disciplinara a salariatului vinovat.