Litigii de munca. Contestatie decizie concediere. Concediere colectiva. Nulitate pentru nerespectarea procedurii legale

Parata a tratat concedierea reclamantului ca si o concediere individuala, or concedierea dispusa cu nerespectarea procedurii prevazute de lege este potrivit art. 76 Codul Muncii lovita de nulitate. Constatand nelegala masura concedierii, instanta are o singura posibilitate potrivit art. 76 Codul Muncii, de a anula masura si obliga societatea la despagubiri, iar la cerere sa dispuna reintegrarea salariatului in postul detinut anterior. Instanta nu are temei anuland masura concedierii sa oblige unitatea la respectarea termenului de preaviz, emiterea unei noi decizii cu respectarea prevederilor legale in materie fiind actul de vointa al angajatorului. Pentru a obtine aceasta, reclamantul avea posibilitatea sa solicite obligarea paratei la acordarea drepturilor banesti prevazute in ipoteza concedierii colective, iar nu sa solicite anularea masurii concedierii colective.

Prin actiunea inregistrata la Tribunalul Arad sub nr. 2509/108/30.05.2007, reclamantul E.E. a chemat in judecata parata SC E. Nadlac SRL Nadlac solicitand instantei ca, prin hotararea judecatoreasca pe care o va pronunta, sa constate nulitatea absoluta a deciziei de concediere nr. 34/02.05.2007, sa anuleze decizia de concediere, sa dispuna emiterea unei noi decizii de concediere cu respectarea dispozitiilor legale prevazute in contractul colectiv de munca incheiat la nivelul SC E. Nadlac SRL si la nivelul SC E. SA, sa oblige unitatea la respectarea dreptului de preaviz, prevazut in contractul colectiv de munca la nivel de unitate, iar in caz contrar sa oblige unitatea sa plateasca o despagubire egala cu salariul indexat si reactualizat si celelalte drepturi salariale ce reveneau angajatului, sa oblige unitatea la plata compensatiilor prevazute in Planul Social, incheiat intre E. SA si federatia Sindicatelor Libere, in Hotararea Consiliului de Administratie al E. SA, procesul de reorganizare al E. SA, cat si contractele colective de munca, cu cheltuieli de judecata .

In motivarea cererii se arata ca reclamantul a fost angajatul paratei pana la 2 mai 2007, cand i-a fost comunicata decizia de concediere, in urma unei concedieri colective, fara ca intimata sa respecte procedura prevazuta de lege si termenul de preaviz de 45 de zile calendaristice. Totodata, se sustine ca reclamantului nu i-au fost acordate compensatiile prevazute in planul social, in functie de vechime si in functie de salariul mediu pe intreaga unitate .

In drept, se invoca dispozitiile art. 65, 66, 67, 68-72, 73-75, 76-78 Codul Muncii.

Prin intampinare, parata SC E. Nadlac SRL Nadlac a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata, cu cheltuieli de judecata, arata ca a fost respectat dreptul de preaviz de 15 zile lucratoare, prevazut de Codul Muncii, si ca au fost acordate despagubirile ce cuvenite reclamantului.

Reclamantul face parte din salariatii care nu au fost de acord sa continue raporturile de munca pe aceleasi posturi, oferite de noul operator al statiei de distributie carburanti SC E. P. Distribution SRL. In prezent, SC E. Nadlac SRL Nadlac nu mai desfasoara nicio activitate de administrare a statiei. Pe de alta parte, SC E. Nadlac SRL Nadlac este o entitate juridica separata de SC E. SA, nefiind implicata direct in vreun plan social sau in negocieri cu Federatia Sindicatelor Libere.

La termenul din 10.07.2007, s-a dispus conexarea dosarului nr. (...) la dosarul nr. (...).

Prin actiunea inregistrata la Tribunalul Arad sub nr. 2510/108/30.05.2007, reclamantul G.G. a chemat in judecata parata SC E. Nadlac SRL Nadlac solicitand instantei ca, prin hotararea judecatoreasca pe care o va pronunta, sa constate nulitatea absoluta a deciziei de concediere nr. 33/02.05.2007, sa anuleze decizia de concediere, sa dispuna emiterea unei noi decizii de concediere cu respectarea dispozitiilor legale prevazute in contractul colectiv de munca incheiat la nivelul SC E. Nadlac SRL si la nivelul SC E. SA, sa oblige unitatea la respectarea dreptului de preaviz, prevazut in contractul colectiv de munca la nivel de unitate, iar in caz contrar sa oblige unitatea sa plateasca o despagubire egala cu salariul indexat si reactualizat si celelalte drepturi salariale ce reveneau angajatului, sa oblige unitatea la plata compensatiilor prevazute in Planul Social, incheiat intre E. SA si federatia Sindicatelor Libere, in Hotararea Consiliului de Administratie al E. SA, procesul de reorganizare al E. SA, cat si contractele colective de munca, cu cheltuieli de judecata .

In motivarea cererii se arata ca reclamantul a fost angajatul paratei pana la 2 mai 2007, cand i-a fost comunicata decizia de concediere, in urma unei concedieri colective, fara ca intimata sa respecte procedura prevazuta de lege si termenul de preaviz de 45 de zile calendaristice. Totodata, se sustine ca reclamantului nu i-au fost acordate compensatiile prevazute in planul social, in functie de vechime si in functie de salariul mediu pe intreaga unitate .

In drept, se invoca dispozitiile art. 65, 66, 67, 68-72, 73-75, 76-78 Codul Muncii.

Prin intampinare, parata SC E. Nadlac SRL Nadlac a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata, cu cheltuieli de judecata, arata ca a fost respectat dreptul de preaviz de 15 zile lucratoare, prevazut de Codul Muncii, si ca au fost acordate despagubirile ce cuvenite reclamantului.

Reclamantul face parte din salariatii care nu au fost de acord sa continue raporturile de munca pe aceleasi posturi, oferite de noul operator al statiei de distributie carburanti SC E. P. Distribution SRL. In prezent, SC E. Nadlac SRL Nadlac nu mai desfasoara nicio activitate de administrare a statiei.

Pe de alta parte, SC E. Nadlac SRL Nadlac este o entitate juridica separata de SC E. SA, nefiind implicata direct in vreun plan social sau in negocieri cu Federatia Sindicatelor Libere.

Prin sentinta civila nr. 1260/5 noiembrie 2007, instanta a admis in parte actiunea formulata de reclamantii E.E. si G.G., a constatat nulitatea absoluta a deciziilor de concediere nr. 33/2.05.2007 si nr. 34/2.05.2007 pentru nerespectarea procedurii prevazute de lege, a anulat deciziile de concediere si a dispus emiterea unor noi decizii cu respectarea dispozitiilor legale prevazute in Contractul colectiv de munca, incheiat la nivelul SC E. Nadlac SRL si la nivelul E. SA, a obligat unitatea la respectarea dreptului de preaviz prevazut in contractul colectiv de munca la nivel de unitate, iar in caz contrar la plata unei despagubiri egale cu salariul indexat, majorat si reactualizat precum si celelalte drepturi salariale ce reveneau angajatilor. Totodata, a respins capatul de cerere privind obligarea societatii la plata compensatiilor prevazute in Planul Social, incheiat intre E. SA si Federatia Sindicatelor Libere, in Hotararea Consiliului de Administratie al E. SA, procesul de reorganizare al E. SA, cat si in contractele colective de munca .

Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut ca reclamantii au fost angajatii paratei pana la 2 mai 2007, data la care parata a dispus incetarea contractului de munca al acestora in temeiul art. 65 din Codul Muncii. Fiind concediati un numar de peste 10 salariati din totalul de angajati, cuprins intre 20-100 de angajati, concedierea a fost colectiva.

Prin urmare, parata trebuia sa indeplineasca procedura prevazuta la art. 69 alin. (1) din Codul Muncii, iar salariatii erau indreptatiti sa beneficieze de masuri active de combatere a somajului si de compensatii in conditiile prevazute de lege si de contractul colectiv de munca, incheiat la nivelul SC E. Nadlac SRL, precum si de cel incheiat la nivelul SNP E. SA, aplicabil in temeiul art. 8 alin. (1) din Legea nr. 130/1996 si art. 69 din contractul colectiv de munca, incheiat la nivelul SC E. Nadlac SRL. Nerespectarea prevederilor art. 70-71 din Codul Muncii atrage nulitatea absoluta a masurii de concediere .

In legatura cu plata preavizului, a apreciat ca prevederile Contractului Colectiv de Munca incheiat la nivel superior sunt mai favorabile, astfel incat parata trebuia sa acorde reclamantilor un preaviz corespunzator vechimii in munca, iar in cazul nerespectarii preavizului, sa le plateasca despagubiri egale cu salariul indexat, majorat si actualizat.

Capatul de cerere privitor la plata compensatiilor, prevazute de art. 4 din Planul social, a fost respins, intrucat acest plan nu a fost depus la dosar.

In termen legal, impotriva sentintei civile nr. 1260/05.11.2007 a Tribunalului Arad, au declarat recurs reclamantii E.E. si G.G., precum si parata SC E. Nadlac SRL.

Prin recursul declarat, reclamantii au solicitat modificarea in parte a sentintei recurate, in sensul obligarii paratei la plata compensatiilor prevazute la punctul 4 din Planul Social, incheiat la data de 21.04.2005 intre E. SA si Federatia Sindicatelor Libere si Independente din Industria E. Romana E..

In motivarea cererii de recurs se arata ca, potrivit punctului B din contractul de colaborare incheiat intre SC E. SA si SC E. Nadlac SRL, si depus la dosar, cele doua societati fac parte din acelasi grup de societati, astfel incat salariatii paratei trebuiau sa beneficieze de toate drepturile de care au beneficiat salariatii din cadrul SC E. SA. Reclamantii au depus la dosar proiectul de concediere colectiva nr. 357/19.04.2007, emis de catre SC E. SA, din care rezulta ca reclamantilor, trebuia sa li se achite 12 salarii medii nete pentru o vechime intre 5 si 15 ani, iar in situatia in care societatea nu acorda termenul legal de preaviz de 60 de zile calendaristice aceasta va plati o indemnizatie egala cu salariul cuvenit reclamantilor pe doua luni, in baza contractului individual de munca .

Totodata, se sustine ca, desi sarcina probei este in sarcina angajatorului, parata nu a facut dovada respectarii dispozitiilor prevazute in cazul concedierilor colective si a refuzat sa depuna la dosar Planul Social, cu care se putea dovedi cuantumul platilor compensatorii pe care era obligata sa le acorde salariatilor concediati.

In drept, se invoca dispozitiile art. 3041 C. proc. civ. La cererea de recurs a fost anexata adresa nr. 241/06.11.2007 emisa de SC E. SA Zona E.A.

Prin recursul declarat, parata SC E. Nadlac SRL a solicitat modificarea in totalitate a sentintei recurate, in sensul respingerii actiunii reclamantilor, cu cheltuieli de judecata .

In motivarea cererii de recurs se arata ca masura concedierii nu s-a datorat unor probleme financiare ale societatii, cum gresit a retinut instanta de fond . Decizia de preluare a societatii parate de catre SC E. P. Distribution SRL a fost luata ca o oportunitate manageriala de catre asociatul majoritar SC E. SA, astfel incat s-a incheiat contractul de colaborare semnat la 15.03.2007.

In prezent societatea parata nu desfasoara nicio activitate de administrare a statiei, iar fostilor angajati li s-a oferit posibilitatea incheierii, in aceleasi conditii, a unor noi contracte de munca cu persoana juridica care administreaza, ulterior preluarii sus a�� mentionate. Reclamantii nu au dorit sa continue raporturile de munca, pe aceleasi posturi, cu noul operator al statiei.

In cazul reclamantilor a fost respectat termenul de preaviz, fiindu-le acordate despagubirile la care aveau dreptul, respectiv trei salarii compensatorii si doua salarii de baza . La data emiterii deciziei de concediere, contractul colectiv de munca la nivel de unitate si-a incetat efectele prin ajungere la termen. Pe de alta parte, societatea parata nu a fost implicata direct in vreun plan social sau in negocieri cu Federatia Sindicatelor, astfel incat orice intelegeri de acest gen nu ii sunt opozabile.

In drept, se invoca dispozitiile art. 304 pct. 9 si art. 3041 C. proc. civ., art. 65 si art. 66 din Codul Muncii.

Parata SC E. Nadlac SRL a depus intampinare la recursul declarat de catre reclamantii E.E. si G.G., precum si memoriu, prin care solicita respingerea recursului ca neintemeiat cu cheltuieli de judecata aratand ca masura concedierii nu s-a datorat unor probleme financiare ale societatii, cum gresit a retinut instanta de fond . Decizia de preluare a societatii parate de catre SC E.P. Distribution SRL a fost luata ca o oportunitate manageriala de catre asociatul majoritar SC E. SA, astfel incat s-a incheiat contractul de colaborare semnat la 15.03.2007.

Pe de alta parte, societatea parata nu desfasoara nicio activitate de administrare a statiei, iar fostilor angajati li s-a oferit posibilitatea incheierii, in aceleasi conditii, a unor noi contracte de munca cu persoana juridica care administreaza, ulterior preluarii sus mentionate. Reclamantii nu au dorit sa continue raporturile de munca, pe aceleasi posturi, cu noul operator al statiei, desi mai multi angajati au fost preluati de catre noul operator al statiei de distributie carburanti.

Concedierea reclamantilor a fost dispusa cu respectarea termenului de preaviz reglementat de lege, fiindu-le acordate despagubirile la care aveau dreptul, respectiv trei salarii compensatorii si doua salarii de baza .

La intampinare si memoriu au fost anexate urmatoarele inscrisuri: deciziile nr. 2, 4, 5, 7, 11-14, 17, 18, 21, 27, 28, si 41 din anul 2007 privind incetarea unor contracte individuale de munca, state de salarii pe lunile aprilie si mai 2007 intocmite de societatea parata

Reclamantii recurenti au depus concluzii scrise, prin care reiau sustinerile din cererea de recurs. La concluziile scrise au fost anexate certificatul constatator, eliberat de Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Arad, cu privire la SC E. Nadlac SRL si sentinta civila nr. 1323/15.11.2007.

Analizand recursurile declarate prin prisma motivelor de recurs invocate, a probelor administrate in cauza si a dispozitiilor art. 304 pct. 9 si art. 3041 C. proc. civ., instanta a apreciat recursurile intemeiate, urmand a le admite, cu urmatoarea motivare:

Prin deciziile de concediere contestate, societatea parata a dispus incetarea contractelor individuale de munca ale reclamantilor, cu incepere din data de 23.05.2007, in temeiul art. 65 din Codul Muncii, intrucat postul ocupat de catre acestia a fost desfiintat in urma reorganizarii activitatii, iar angajatorul nu dispune de posturi vacante compatibile cu pregatirea salariatului. Reclamantilor le-a fost acordat un termen de preaviz de 15 zile lucratoare, cu incepere de la data de 02.05.2007, precum si o indemnizatie de concediere de trei salarii nete.

In mod corect a constatat instanta de fond ca in cauza a avut loc o concediere colectiva, fiind desfiintate toate posturile din cadrul SC E. Nadlac SRL.

Parata nu a contestat si nici nu a facut dovada ca in speta nu a fost vorba de o concediere colectiva, respectiv ca au fost concediati mai putin de 10 salariati, desi sarcina probei ii revenea. Apararile paratei in sensul ca angajatii au refuzat sa continue raportul de munca cu noul angajat nu pot fi primite, cata vreme raporturile de munca au incetat din initiativa angajatorului in temeiul art. 65, iar prin numarul persoanelor concediate, concedierea a fost colectiva.

Fiind o concediere colectiva, angajatorul trebuia sa respecte procedura prevazuta de art. 69 si urm. Codul Muncii, ceea ce nu s-a facut, asa cum a retinut si instanta de fond . Parata a tratat concedierea reclamantului ca si o concediere individuala, or concedierea dispusa cu nerespectarea procedurii prevazute de lege este potrivit art. 76 Codul Muncii lovita de nulitate.

Masura concedierii fiind lovita de nulitate, potrivit art. 78 Codul Muncii, instanta va obliga angajatorul la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul, aceste drepturi cuvenindu-se pana la pronuntarea deciziei instantei de recurs, in conditiile in care reclamantul nu a solicitat reintegrarea in postul detinut anterior.

Constatand nelegala masura concedierii, instanta are o singura posibilitate potrivit art. 76 Codul Muncii, de a anula masura si obliga societatea la despagubiri, iar la cerere sa dispuna reintegrarea salariatului in postul detinut anterior.

Instanta nu are temei anuland masura concedierii sa oblige unitatea la respectarea termenului de preaviz, emiterea unei noi decizii cu respectarea prevederilor legale in materie fiind actul de vointa al angajatorului.

Pentru a obtine aceasta, reclamantul avea posibilitatea sa solicite obligarea paratei la acordarea drepturilor banesti prevazute in ipoteza concedierii colective, iar nu sa solicite anularea masurii concedierii colective.

Fata de cele de mai sus, in baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va admite recursurile declarate si va modifica in parte sentinta recurata, in sensul ca va obliga parata la plata catre reclamant a unei despagubiri egale cu salariul indexat, majorat si reactualizat si celelalte drepturi de care ar fi beneficiat reclamantii cu incepere de la data desfacerii contractului de munca si pana la pronuntarea deciziei a�� 13.02.2008 a��, urmand a respinge capetele de cerere privind obligarea paratei la emiterea unei noi decizii de concediere si respectarea preavizului. Totodata va mentine in rest dispozitiile sentintei recurate.