Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Contract de leasing financiar. Exceptia necompetentei generale a instantelor romane

Contract de leasing financiar. Exceptia necompetentei generale a instantelor romane

  Publicat: 14 Nov 2012       2446 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti - Sectia a VI-a Civila sub nr.32456/3/2011, reclamanta SC T C C SRL a solicitat obligarea paratei SC CLH GMBH la plata sumei de 130.563,2 lei reprezentand: 107.593,20 lei (26.000 Euro) contravaloarea facturii fiscale nr.1070407/2010 constand in cheltuielile de parcare a doua semiremorci pe perioada 11.04.2009-24.01.2010; 13.670,98 lei (3.330 Euro) contravaloarea facturii fiscale nr.1070418/2010 constand in cheltuielile de parcare a doua semiremorci pe perioada 25.01.2010-2.03.2010; 9.299,06 lei dobanda legala calculata de la data scadentei fiecarei facturi in parte, respectiv de la data de 24.02.2010 si de la data de 1.04.2010; obligarea paratei la plata dobanzii legale in conformitate cu OG 9/2000 privind nivelul dobanzii legale de la data formularii cererii si pana la achitarea efectiva a debitului.

Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Act adoptat de organele de stat,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Prestatia la care partile sau numai una din ele se obliga.
Forma de leasing de specificul careia este ca in perioada de inchiriere de baza sa fie recuperat prin inscasarea taxei de leasing
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Forma de inchiriere a unor masini, utilaje, mijloace de transport si alte bunuri mobiliare sau imobiliare, practicata mai ales de societati
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Forma de inchiriere a unor masini, utilaje, mijloace de transport si alte bunuri mobiliare sau imobiliare, practicata mai ales de societati
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Totalitatea bunurilor , lucrurile propriu-zise si drepturile asupra lor,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Eveniment sau fapta voluntara care determina nasterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice, respectiv a drepturilor si obligatiilor din continutul acestora.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Forma a raspunderii juridice care consta in aplicarea unor sanctiuni administrative,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Forma de inchiriere a unor masini, utilaje, mijloace de transport si alte bunuri mobiliare sau imobiliare, practicata mai ales de societati
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.


Reclamanta si-a intemeiat actiunea pe dispozitiile art.12 pct.12.3 din contractul de leasing, art.17.1 din contract, art.969-970 Cod civil, iar pentru dobanda solicitata invocand art.998 Cod civil si OG nr.9/2000.


Parata a formulat intampinare prin care a invocat exceptia necompetentei generale a instantelor, aratand ca in conformitate cu prevederile continute in art.18.6 si 8.7 din contractul de leasing, jurisdictia este la alegerea locatorului (societatea parata), acesta alegand ca si instanta competenta Tribunalul German Munster/Westfalia.


La data de 13.10.2011 reclamanta a depus o cerere precizatoare la dosar cu privire la temeiul juridic al cererii, invocand dispozitiile art.998-999 Cod civil si sustinand ca izvorul obligational invocat este, pe langa raspunderea contractuala, si raspunderea delictuala.


Prin sentinta civila nr.21341/17.11.2011 tribunalul a admis exceptia necompetentei generale a instantelor romane si a respins ca inadmisibila cererea formulata de reclamanta SC T C C SRL in contradictoriu cu parata SC CLH GmbH.


Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta de fond a retinut ca obiectul litigiului il reprezinta obligarea paratei la plata anumitor sume de bani pretinse de reclamanta pentru recuperarea costurilor pe care le-a suportat ca urmare a cheltuielilor de parcare a doua semiremorci ce fac obiectul contractului de leasing financiar incheiat de parti.


Tribunalul a constatat ca, in conformitate cu clauza de la art.18.6 din contractul de leasing incheiat de parti, jurisdictia (conform alegerii locatorului - adica a paratei) este Munster/Westfalia sau in subsidiar Tribunalul in raza caruia se afla utilizatorul.


Independent de temeiul juridic invocat de reclamanta in sustinerea cererii, competenta instantelor este la alegerea paratei, in conformitate cu clauzele contractuale si cu art.154 din Legea nr.105/1992, intrucat litigiul de fata s-a nascut din modul in care s-au derulat relatiile contractuale dintre parti, acesta neputand fi incadrat in categoria litigiilor date de


legiuitor in competenta exclusiva a instantelor romane conform dispozitiilor art.151 din Legea nr.105/1992. De altfel, tribunalul a constatat ca reclamanta a invocat raspunderea contractuala a paratei, pe care nu a inlaturat-o prin precizarea ulterioara a temeiului juridic al cererii (art.998-999 Cod civil), acesta fiind adaugat la dispozitiile art.969 Cod civil.


Fata de aceste motive si vazand si dispozitiile art.157 din Legea nr.105/1002, Tribunalul a admis exceptia necompetentei generale a instantelor romane si a respins cererea ca nefiind de competenta instantelor romane.


Impotriva acestei sentinte a declarat apel reclamanta SC T C C SRL, acesta fiind inregistrat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a V-a Civila sub acelasi nr. unic 32456/3/2011.


In motivarea apelului s-a aratat ca instanta de fond in mod gresit a facut aplicarea dispozitiilor art.154 din Legea nr.105/1992, caci singurul temei juridic invocat de societatea reclamanta, prin precizarea facuta in cadrul raspunsului la intampinare, a fost indicat in mod clar si indubitabil ca fiind raspunderea delictuala reglementata de art.998-999 Cod civil. Prin urmare, textul de lege mentionat este irelevant, caci el stabileste o competenta alternativa izvorata din conventia partilor, or raportul juridic dedus judecatii are ca izvor obligational raspunderea civila delictuala.


Cum fapta ilicita a paratei este extracontractuala, motivarea instantei de fond referitoare la competenta alternativa intemeiata pe prevederile art.18.6 din contractul de leasing incheiat de parti nu poate fi primita.


Apelanta a mai invocat faptul ca pretentiile sale s-au nascut ulterior rezilierii contractului de leasing, ca potrivit acestui contract nu avea obligatia de a asigura parcarea semiremorcilor ulterior rezilierii contractului, astfel ca dispozitiile art.154 din Legea nr.105/1992 nu sunt aplicabile.


S-a sustinut ca tribunalul a incalcat principiul disponibilitatii atunci cand a recalificat temeiul de drept precizat de reclamanta prin raspunsul la intampinare depus in data de 13.10.2011, fara a avea mandat din partea legii in acest sens. De asemenea, a incalcat principiul rolului activ al instantei si, implicit, prevederile art.112 Cod procedura civila care, prin alin.5, lasa la aprecierea partii temeiul de drept in baza caruia intelege sa isi intemeieze cererea, fara a da posibilitatea instantei sa schimbe acest temei juridic.


Necompetenta generala a instantelor romane a fost constatata in raport de temeiul juridic al cererii, temei juridic ce a fost stabilit eronat de instanta de fond, cu depasirea rolului activ . Cum acest temei este raspunderea civila delictuala, dispozitiile cu privire la competenta conventionala din contract nu sunt aplicabile. In cauza sunt aplicabile dispozitiile art.149 alin.5 din Legea nr.105/1992 potrivit carora sunt competente instantele judecatoresti romane daca locul unde a intervenit


un fapt juridic din care decurg obligatii contractuale, sau efectele sale, se afla in Romania (in speta locul unde au intervenit obligatiile extracontractuale se afla in Romania, la sediul apelantei).


Fata de toate aceste motive invocate, apelanta-reclamanta a solicitat admiterea apelului si anularea sentintei atacate, urmand a fi trimisa cauza spre rejudecare la Tribunalul Bucuresti, cu cheltuieli de judecata .


In drept, apelanta a invocat dispozitiile art.282-298 Cod procedura civila, art.149 alin.5 din Legea nr.105/1992.


In cauza intimata-parata a formulat intampinare prin care s-a aparat in fapt si in drept, solicitand respingerea apelului ca nefondat.


Analizand hotararea atacata prin prisma motivelor invocate, Curtea retine ca toate criticile invocate de apelanta in motivarea apelului se subsumeaza sustinerii ca necompetenta generala a instantelor de judecata a fost gresit admisa prin raportare la temeiul juridic al cererii, temei care a fost eronat stabilit de instanta de fond ca fiind raspunderea contractuala, in realitate fiind vorba de o raspundere civila delictuala. Ca urmare, Curtea va raspunde acestor critici prin urmatoarele considerente comune:


Astfel, este fara putinta de tagada ca, prin actiunea introductiva de instanta apelanta-reclamanta a invocat ca si temei de drept raspunderea civila contractuala, indicand dispozitiile art.969-970 Cod civil.


Ulterior, prin raspunsul la intampinare depus la dosar pentru termenul din 13.10.2011, apelanta-reclamanta si-a completat temeiul de drept al actiunii, invocand si raspunderea civila delictuala alaturi de raspunderea civila contractuala.


Desi apelanta invoca aceasta precizare a temeiului juridic in motivarea apelului, sustinand ca unicul temei de drept invocat a fost raspunderea civila delictuala, Curtea constata din cuprinsul inscrisului ca sustinerile apelantei sunt nereale. Astfel, este fara putinta de tagada ca apelanta-reclamanta a aratat ca izvorul obligational invocat "pe langa raspunderea contractuala este si raspunderea civila delictuala" (pagina 1 alin. ultim din raspunsul la intampinare). Aceeasi precizare in sensul invocarii ambelor tipuri de raspundere civila o regasim si in pagina a doua a inscrisului invocat, alin.1: "Dupa cum in mod corect a constatat parata temeiul actiunii noastre il constituie atat dispozitiile referitoare la raspunderea contractuala, cat si raspunderea civila delictuala intemeiata pe dispozitiile art.998 Cod civil."


Asadar, pozitia apelantei-reclamante a fost una echivoca, aceasta invocand ca temei al cererii sale atat raspunderea civila contractuala, cat si raspunderea civila delictuala.


Fata de aceasta situatie, nu se poate retine o incalcare de catre instanta de fond a principiului disponibilitatii si nici a principiului rolului activ, caci potrivit doctrinei si jurisprudentei cele doua forme de raspundere nu se pot cumula, raspunderea contractuala avand caracter special, derogator si, in consecinta, este aplicata cu intaietate atunci cand sunt invocate ambele tipuri de raspundere .


Instanta de fond nu a schimbat temeiul juridic al cererii si nu a incalcat dispozitiile art.112 alin.5 Cod procedura civila, apelanta-reclamanta fiind cea care a combinat raspunderea contractuala cu raspunderea delictuala ca temei de drept al actiunii. In baza rolului activ tribunalul doar a acordat intaietate raspunderii civile contractuale, conform doctrinei si jurisprudentei, cunoscut fiind ca un asemenea cumul nu poate fi acceptat, iar caracterul derogator al raspunderii civile contractuale de la dreptul comun reprezentat de raspunderea delictuala duce la aplicarea regulilor responsabilitatii contractuale.


Sustinerile din apel referitoare la existenta unui singur temei juridic al cererii, respectiv raspunderea civila delictuala, nu pot fi primite deoarece acestea sunt contrazise de sustinerile partii facute in fata instantei de fond, iar a accepta aceasta precizare in fata instantei de apel ar reprezenta o incalcare a dispozitiilor art.294 Cod procedura civila, caci ar fi o modificare a cauzei actiunii, ceea ce nu este permis in aceasta faza procesuala.


Prin urmare, toate criticile apelantei sunt nefondate.


Avand in vedere aceste considerente din care rezulta stabilirea corecta de catre instanta de fond a temeiului de drept prioritar (fata de pozitia procesuala echivoca a apelantei), tinand cont si de dispozitiile art.18.6 din contractul de leasing incheiat de parti prin care acestea au ales jurisdictia instantei din Munster/Westfalia, Curtea constata ca tribunalul in mod corect a facut aplicarea dispozitiilor art.154 coroborat cu art.151 si art.157 din Legea nr.105/1992 si a admis exceptia necompetentei generale a instantelor romane.


In consecinta, in baza art.296 Cod procedura civila Curtea a respins apelul ca nefondat, mentinand hotararea atacata ca fiind legala si temeinica.



Pronuntata de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizie nr.125 din data 13.03.2012


Citeşte mai multe despre:    Curtea de Apel Bucuresti    Tribunalul Bucuresti    Legea 105/1992    Contract de leasing financiar    Drept prioritar    OG 9/2000    Exceptia necompetentei generale a instantelor    Locator    Tribunalul German Munster    Raspundere civila contractuala    Raspundere civila delictuala



Comentează: Contract de leasing financiar. Exceptia necompetentei generale a instantelor romane
Alte Speţe

Decizia nr. 417/2019 - conflict juridic constitutional intre Parlament si ICCJ
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 388/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea 115/1996 si din Legea 176/2010
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 282/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 22 alin. (3) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

ICCJ: Situatia in care hotararea redactata de unul dintre membrii completului de recurs semnata pentru ceilalti membri de presedintele completului/instantei nu constituie motiv de contestatie in anulare
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Rejudecarea cauzei. Lipsa motivarii hotararii judecatoresti
Pronuntaţă de: ICCJ, Decizia nr. 124 din 23 ianuarie 2019

Depasirea termenului contractual de predare a bunului imobil. Actiune in raspundere civila contractuala
Pronuntaţă de: ICCJ, Sectia a II-a civila, Decizia nr. 5143 din 29 noiembrie 2018

Decizia C.C.R. nr. 317/2019 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea privind organizarea si functionarea politiei judiciare
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 362/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 alin. (7) fraza finala din Legea cetateniei romane nr. 21/1991
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 223/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. din Legea nr. 61/1993
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia ICCJ nr. 12/2019 - RIL admis privind procedura insolventei
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie



Articole Juridice

Aplicarea unui spor obligatoriu la pedeapsa principala a inchisorii pedeapsa echitabila sau asuprire neconstitutionala
Sursa: Irina Maria Diculescu

Egalitatea in drepturi la acordarea pensiei sociale minime garantate
Sursa: EuroAvocatura.ro

Limitele principiului retroactivitatii efectelor nulitatii deciziei de concediere. Neretroactivitatea deciziei de reintegrare a salariatului
Sursa: Irina Maria Diculescu

Evaluarea imobilelor restituite in natura sau prin echivalent in temeiul Legii 165/2013. Aspecte de constitutionalitate.
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea contenciosului administrativ: atacarea ordonantelor declarate neconstitutionale intre disciplinarea justitiabililor si incalcarea principiului neretroactivitatii legii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Consiliul National Tripartit pentru Dialog Social intre arbitru si factor de interventie arbitrara
Sursa: Irina Maria Diculescu

Data incetarii de drept a contractului individual de munca atunci cand salariatul nu solicita reintegrarea aspecte de constitutionalitate si echitate
Sursa: Irina Maria Diculescu