din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2481 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Delapidare. Recurs. Individualizare pedepse

Delapidare. Recurs. Individualizare pedepse

  Publicat: 27 Nov 2012       9242 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Prin Sentinta penala nr.290/F din data de 20 aprilie 2011, pronuntata in Dosarul nr.7123/300/2011, astfel cum a fost indreptata, sub aspectul erorilor materiale, prin incheierea din Camera de Consiliu de la data de 27 octombrie 2011, Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti a hotarat astfel:

Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Infractiune cpnstand in fapta unei persoane incadrate in munca sau care indeplineste o insarcinare in serviciul unei organizatii sau institutii de a insusi, folosi sau trafica, in interesul sau ori pentru altul, bani,
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Forma a participatiei penale ce consta in fapta unei persoane care, cu intentie, inlesneste sau ajuta in orice mod la savarsirea unei fapte prevazute in legea penala,
Infractiune cpnstand in fapta unei persoane incadrate in munca sau care indeplineste o insarcinare in serviciul unei organizatii sau institutii de a insusi, folosi sau trafica, in interesul sau ori pentru altul, bani,
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Denumire data monedei unice europene.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Asezate in cap. IV, t. V, C. proc. pen., aprtea generala,
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Denumire data monedei unice europene.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Giurgiu Adrian - membru al Parlamentului Romaniei.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Denumire data monedei unice europene.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Denumire data monedei unice europene.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Parti componente ale infractiunii.
Infractiune cpnstand in fapta unei persoane incadrate in munca sau care indeplineste o insarcinare in serviciul unei organizatii sau institutii de a insusi, folosi sau trafica, in interesul sau ori pentru altul, bani,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Reglementata in cap. V, t. III, art. 72, C. pen., partea generala, unul dintre principiile (institutiile) de baza ale dreptului penal.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Imprejurare sau situatie de natura sa puna in lumina pericolul social mai redus al unei fapte ilicite
Conform art.1853 Cod Civil, \"actele ce exercitam asupra unui lucru al altuia, sub nume precar, adica in calitate de locatari, depozitari etc.,
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Denumire data monedei unice europene.
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Realizarea veniturilor bugetare si folosirea lor pentru acoperirea cheltuielilor aprobate de buget.
Institutie judecatoreasca avand competenta de a solutiona (in prima sau in ultima instanta) anumite pricini prevazute de lege; cladire unde se afla sediul acestei instante.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Denumire data monedei unice europene.
Reglementeaza in cap. I, t. I, C. proc. pen., partea speciala; sunt procurorul si organele de cercetare penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Participant la savarsirea unei infractiuni,
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Condamnari anterioare suferite de o persoana,
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Consta in obtinerea competentelor specifice unei alte ocupatii sau profesii, diferita de cele dobandite anterior.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).


In temeiul art. 2151 alin. 1 si 2 din Codul penal cu aplic. art. 3201 alin. 7 din Codul de procedura penala si art. 74 alin. 1 lit.a rap. la art. 76 alin.1 lit. b din Codul penal, a condamnat pe inculpata B.E.N. (fiica lui R. si I., nascuta la data de .. in Bucuresti, CNP 2...) la pedeapsa de 4 ani inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de delapidare.


In temeiul art. 71 din Codul penal, a interzis inculpatei drepturile prevazute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a si lit b din Codul penal, pe durata executarii pedepsei inchisorii.


In temeiul art. 861 din Codul penal, a dispus suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei inchisorii pe un termen de incercare de 7 ani, stabilit conform art.862 din Codul penal.


A incredintat supravegherea inculpatei Serviciului de Probatiune de pe langa Tribunalul Bucuresti.


In temeiul art. 863 alin. 1 si 3 din Codul penal, a impus inculpatei sa respecte urmatoarele obligatii: sa se prezinte la sediul Serviciului de Probatiune, la datele fixate; sa anunte, in prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea; sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele sale de existenta; sa urmeze o activitate stabilita de Serviciul de Probatiune, conform programului intocmit de acelasi serviciu .


In temeiul art. 359 din Codul de procedura penala, a atras atentia inculpatei asupra dispozitiilor art. 864 din Codul penal.


In temeiul art. 71 alin. 5 din Codul penal, a constatat ca, pe durata suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei inchisorii, se suspenda si executarea pedepsei accesorii.


In temeiul art. 350 alin. 3 lit. b din Codul de procedura penala, a dispus punerea de indata in libertate a inculpatei, daca nu este arestata in alta cauza.


In temeiul art.88 din Codul penal, a dedus din pedeapsa aplicata acesteia durata retinerii de 24 de ore din data de 19 ianuarie 2011, incepand cu ora 1200 si perioada arestarii preventive, incepand cu data de 03 februarie 2011 si pana la data punerii in libertate.


In temeiul art. 26 rap. la art. 2151 alin. 1 si 2 din Codul penal cu aplic. art. 3201 alin.7 din Codul de procedura penala si art. 74 alin. 1 lit.a rap. la art.76 alin.1 lit. b din Codul penal, a condamnat pe inculpata A. E. C. (fiica lui P.si L., nascuta la data de .. in Bucuresti, CNP 2..) la pedeapsa de 3 ani inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de complicitate la delapidare.


In temeiul art. 71 din Codul penal, a interzis inculpatei drepturile prevazute de art.64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b din Codul penal, pe durata executarii pedepsei inchisorii.


In temeiul art. 861 din Codul penal, a dispus suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei inchisorii pe un termen de incercare de 6 ani, stabilit conform art. 862 din Codul penal.


A incredintat supravegherea inculpatei Serviciului de Probatiune de pe langa Tribunalul Bucuresti.


In temeiul art. 863 alin. 1 si 3 din Codul penal, a impus inculpatei sa respecte urmatoarele obligatii: sa se prezinte la sediul Serviciului de Probatiune, la datele fixate; sa anunte, in prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea; sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele sale de existenta; sa urmeze o activitate stabilita de Serviciul de Probatiune, conform programului intocmit de acelasi serviciu .


In temeiul art. 359 din Codul de procedura penala, a atras atentia inculpatei asupra dispozitiilor art. 864 din Codul penal.


In temeiul art. 71 alin. 5 din Codul penal, a constatat ca, pe durata suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei inchisorii, se suspenda si executarea pedepsei accesorii.


In temeiul art. 88 din Codul penal, a dedus din pedeapsa aplicata inculpatei durata retinerii de 24 de ore din data de 19 ianuarie 2011, incepand cu ora 1200.


In temeiul art. 346 alin.1 rap. la art. 14 si art. 15 din Codul de procedura penala, a admis actiunea civila formulata de partea civila R.N B. si a obligat pe inculpate, in solidar, la plata catre aceasta a sumelor de 312.750,35 RON, 80.600 EURO si 2.000 USD, cu titlu de despagubiri materiale.


In temeiul art. 357 alin. 2 lit. c din Codul de procedura penala, a mentinut masura sechestrului asigurator, instituita conform art.163-166 din Codul de procedura penala prin ordonanta din data de 16 decembrie 2010, emisa in Dosarul nr.16733/P/2010 al Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti.


In temeiul art. 191 alin. 2 din Codul de procedura penala, a obligat pe inculpate la plata sumei de cate 2.600 lei fiecare, cheltuieli judiciare catre stat .


Pentru a pronunta aceasta sentinta, Judecatoria a constatat ca, prin Rechizitoriul nr. 16733/P/2010 din data de 28 februarie 2011 al Parchetului de pe langa instanta respectiva, s-a dispus trimiterea in judecata, in stare de arest preventiv, a inculpatei B. E. N., pentru savarsirea infractiunii prevazute de art.2151 alin.1 si 2 din Codul penal si, in stare de libertate, a inculpatei A. E. C., pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 26 rap. la art. 2151 alin. 1 si 2 din Codul penal.


In fapt, prin actul de sesizare s-a retinut ca, la data de 17 octombrie 2010, in urma insistentelor si presiunilor exercitate de inculpatul M. C., inculpata B. E.N. si-a insusit din patrimoniul R. B., Agentia V., unde era angajata pe post de casiera, sumele de 312.750,35 RON, 80.600 EURO si 40.000 USD. Initial, inculpata B. E. N. si-a insusit din tezaurul bancii sumele de 20.000 RON si 40.000 USD, pe care le-a remis inculpatei A. E. C., care urma sa le pastreze pana cand era contactata de prima inculpata, iar, in caz contrar, trebuia sa le remita familiei acesteia. Dupa cateva ore de la primul act de insusire, in momentul terminarii programului de lucru, inculpata B. E. N. si-a insusit sumele de 292.750 RON si 80.600 EURO, s-a intalnit cu inculpatul M. C., cu care avea o intelegere anterioara in sensul de a parasi impreuna tara, ambii deplasandu-se in directia Giurgiu . Inculpata A. E. C., impreuna cu inculpatul G. C. G., au cheltuit o parte din sumele primite de la inculpata B. E. N., desi cunosteau ca acestea provin din savarsirea unei infractiuni, fapt pe care nu l-au sesizat organelor de cercetare penala.


Inainte de inceperea cercetarii judecatoresti, inculpatele au solicitat aplicarea dispozitiilor art. 3201 din Codul de procedura penala, declarand ca recunosc savarsirea faptelor, astfel cum au fost mentionate in actul de sesizare si ca isi insusesc in intregime probatoriul administrat in faza de urmarire penala, prezentand numai inscrisuri noi, in circumstantiere.


In aceste conditii, analizand probatoriul anterior mentionat, Judecatoria a stabilit urmatoarea situatie de fapt:


La data de 17 octombrie 2010, ca urmare a insistentelor si presiunilor exercitate de inculpatul M. C. (concubinul sau), inculpata B. E. N., angajata a R. B., Agentia V., in functia de casiera, si-a insusit din tezaurul acesteia sumele de 312.750,35 RON, 80.600 EURO si 40.000 USD. Astfel, initial, in jurul orei 1300, inculpata BERNART ELENA NICOLETA si-a insusit sumele de 20.000 RON si 40.000 USD, pe care le-a remis, in incinta unei toalete din Complexul Comercial Cora Pantelimon, inculpatei A. E. C., care urma sa le pastreze pana cand era contactata de prima inculpata, iar, in caz contrar, urma sa le remita familiei acesteia. In momentul inchiderii programului cu publicul, la ora 1900, inculpata B. E. N. si-a insusit din tezaurul bancii si sumele de 292.750 RON si 80.600 EURO, dupa care s-a intalnit cu inculpatul M. C., impreuna cu care, potrivit unei intelegeri anterioare, urma sa paraseasca tara, prin Vama Giurgiu, cu intentia de a ajunge initial pe teritoriul Greciei. Inainte de a se deplasa catre municipiul Giurgiu, inculpata B. E. N. i-a remis inculpatului M. C. sumele de bani sustrase, cu exceptia a 30.000 EURO, care au fost introduse in torpedoul autoturismului acestuia, marca AUDI A8, ce se afla parcat in zona Strazii 11 Iunie din Bucuresti. Dupa acest moment, inculpatii s-au deplasat catre municipiul Giurgiu cu o autoutilitara condusa de o persoana pe care inculpata B. E. N. nu o cunostea, iar, pe drum, la solicitarea inculpatului M. C., i-a remis acestuia suma de 30.000 EURO. Ulterior, pe fondul unor discutii in contradictoriu si fiind amenintata, inculpata B. E. N. a fost abandonata intr-o statie de alimentare cu combustibil, iar inculpatul M. C. a parasit teritoriul Romaniei. Ulterior, inculpata B. E. N. s-a inapoiat in Bucuresti, intre timp luand legatura telefonic cu inculpata A. E. C., cu care a stabilit sa se intalneasca in zona Strazii Luica. Inculpata A. E. C. a venit la locul de intalnire insotita de martorul G. C. G., iar, cu autoturismul acestuia din urma, cele doua inculpate s-au deplasat in zona Ferentari, unde inculpata B. E. N. s-a intalnit cu o cunostinta si, ulterior, in zona Unirii, de unde aceeasi inculpata a luat un taxi cu care s-a deplasat spre Giurgiu, parasind Romania. Inculpata A. E. C. si martorul G. C. G. au cheltuit o parte din sumele remise de inculpata B. E. N., desi cunosteau ca acestea provin din savarsirea unei infractiuni, restituind totusi partii civile R. B. suma de 38.000 USD.


In drept, Judecatoria a constatat ca fapta inculpatei B. E. N. intruneste elementele constitutive ale infractiunii de delapidare cu consecinte deosebit de grave, prevazuta de art. 2151 alin. 1 si 2 din Codul penal, iar fapta inculpatei A. E. C. intruneste elementele constitutive ale complicitatii la aceeasi infractiune, prevazuta de art. 26 rap. la art. 2151 alin.1 si 2 din Codul penal.


La individualizarea pedepselor aplicate inculpatelor, Judecatoria a avut in vedere dispozitiile art. 3201 alin. 7 din Codul de procedura penala (privind reducerea cu o treime a limitelor speciale de pedeapsa), precum si celelalte criterii prevazute de art. 72 din Codul penal si scopurile reglementate de art.52 din Codul penal, retinand in acest sens gradul ridicat de pericol social al faptelor savarsite, modul premeditat de actiune, dar si lipsa antecedentelor penale (valorificata drept circumstanta atenuanta judiciara, conform art. 74 alin. 1 lit. a din Codul penal) si atitudinea procesuala sincera.


De asemenea, Judecatoria a constatat ca sunt intrunite cumulativ toate conditiile legale pentru dispunerea suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei aplicate fiecarei inculpate, avand in vedere lipsa antecedentelor penale, dar si aprecierea ca scopul acelei pedepse poate fi atins si fara executarea ei efectiva, in regim de detentie .


Pe latura civila, Judecatoria a constatat ca partea vatamata R. B. s-a constituit parte civila cu sumele de 312.750,35 RON, 80.600 EURO si 2.000 USD, reprezentand cuantumul prejudiciul material suferit si a apreciat ca, in cauza, sunt indeplinite cumulativ toate conditiile, prevazute de art.998-999 din Codul civil, pentru angajarea, in solidar, a raspunderii civile delictuale a celor doua inculpate, pe care le-a obligat astfel la plata sumelor anterior mentionate, mentinand masura sechestrului asigurator instituita in faza de urmarire penala asupra bunurilor acestora.


Impotriva acestei sentinte, a declarat recurs in termenul legal (la data de 21 aprilie 2011) Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti, care, prin motivele scrise (filele 4-7, d.r.), a criticat hotararea instantei de fond pentru netemeinicie, sub aspectul individualizarii pedepselor aplicate inculpatelor, atat in ceea ce priveste durata acestora, cat si in ceea ce priveste modalitatea de executare .


Recursul astfel declarat a fost inaintat de Judecatorie si inregistrat pe rolul acestei Curti la data de 24 mai 2011.


Cu ocazia judecarii recursului, la cererea intimatelor inculpate, a fost administrata, pentru fiecare, proba cu inscrisuri, in cadrul careia acestea au depus la dosar acte privind demersurile efectuate in vederea repararii partiale a prejudiciului cauzat, precum si acte in circumstantiere.


In dezbaterile de la termenul de astazi, reprezentantul Parchetului a sustinut oral, pe langa motivul scris de recurs (anterior mentionat), si un motiv suplimentar, prin care a criticat sentinta penala recurata pentru nelegalitate, sub aspectul omisiunii impunerii pentru inculpate, pe durata termenului de incercare, a masurii cu caracter imperativ prevazute de temeiul art. 863 alin. 1 lit. c din Codul penal.


Analizand sentinta penala atacata, in raport cu actele si lucrarile dosarului, cu motivele sustinute de Parchet, precum si din oficiu, potrivit art.3856 alin.3 din Codul de procedura penala, sub toate aspectele de fapt si de drept ale cauzei deduse judecatii, Curtea constata ca recursul cu care a fost sesizata este fondat, in limitele si pentru considerentele care se vor arata in cele ce urmeaza:


Instanta de fond a stabilit o situatie de fapt conforma probatoriului administrat in faza de urmarire penala, pe care l-a evaluat in mod just, inclusiv prin raportare la declaratiile celor doua inculpate, care au recunoscut-o intocmai, optand pentru desfasurarea judecatii potrivit procedurii simplificate, bazata pe recunoasterea vinovatiei, in conditiile reglementate de art. 3201 din Codul de procedura penala.


Astfel, s-a retinut in mod corect ca, la data de 17 octombrie 2010, inculpata B. E. N., angajata drept casiera in cadrul R. B., Agentia V., si-a insusit din patrimoniul acesteia sumele de 312.750,35 RON, 80.600 EURO si 40.000 USD, beneficiind de complicitatea inculpatei A. E. C., careia i-a incredintat o parte din sumele astfel insusite, respectiv 20.000 RON si 40.000 USD, din care organele de urmarire penala au recuperat si restituit imediat bancii pagubite suma de 38.000 USD.


De asemenea, avand in vedere situatia de fapt anterior mentionata (necontestata), instanta de fond a stabilit o incadrare juridica legala, in raport cu norma de incriminare incidenta (art. 2151 alin. 1 si 2 din Codul penal) si cu forma de participatie retinuta cu privire la fiecare inculpata (autorat, in cazul inculpatei B. E. N. si respectiv complicitate, prevazuta de art.26 din Codul penal, in cazul inculpatei A. E. C.).


Referitor la pedepsele aplicate inculpatelor, diferentiate intre autor si complice, Curtea constata, contrar criticii principale formulate de Parchet, ca acestea au fost in mod corect individualizate, atat sub aspectul duratei, cat si al modalitatii de executare, printr-o evaluare corespunzatoare a tuturor criteriilor prevazute de art.72 din Codul penal si tinandu-se seama de scopul urmarit prin stabilirea acelor pedepse, potrivit art.52 din Codul penal.


In acest sens, Curtea retine ca pedepsele respective (4 ani inchisoare, in cazul inculpatei B. E. N. si 3 ani inchisoare, in cazul inculpatei A. E. C.) sunt proportionale cu gravitatea faptei savarsite de fiecare dintre ele si, in acelasi timp, juste in raport cu datele personale favorabile acestora, remarcand ca ambele inculpate nu sunt cunoscute cu antecedente penale si, inca din faza de urmarire penala, au inteles sa adopte o conduita procesuala sincera si cooperanta, manifestata ca atare si in cursul judecatii, cand au intreprins si primele demersuri voluntare in vederea recuperarii partiale a prejudiciului cauzat.


Sub acest ultim aspect, Curtea constata, pe baza inscrisurilor prezentate in recurs (filele 32-41, d.r.), ca, imediat dupa punerea sa in libertate, la data de 20 aprilie 2011, inculpata B. E. N. s-a adresat bancii pagubite, care i-a comunicat contul in care poate efectua plati pentru acoperirea prejudiciului, iar, in perioada 12 mai - 18 noiembrie 2011, aceasta a realizat opt asemenea plati, achitand astfel catre banca respectiva suma totala de 2.200 RON. Totodata, conform inscrisurilor prezentate in recurs (filele 42-71, d.r.), dupa eliberarea sa din arest preventiv, aceeasi inculpata a urmat programe de recalificare profesionala, si-a gasit doua locuri simultane de munca, incheind contracte cu societatile angajatoare si s-a inscris la o scoala postliceala, dovedind astfel, in mod credibil, disponibilitatea sa de a se indrepta si de a continua repararea prejudiciului din venituri obtinute pe cai oneste.


Curtea mai constata, pe baza inscrisurilor care i-au fost prezentate (filele 72-80, d.r.), ca inculpata A. E. C., la randul sau, a formulat o cerere similara catre banca pagubita, achitand deja, la data de 28 octombrie 2011, in contul indicat de aceasta, suma de 200 RON si, in pofida unor probleme de sanatate, s-a angajat in munca, beneficiind de referinte pozitive din partea angajatorului, dovedind astfel si ea posibilitati reale de recuperare sociala si intentii serioase de a continua repararea prejudiciului la producerea caruia a contribuit prin fapta sa.


Raportat la toate aceste imprejurari faptice obiective, Curtea constata ca aplicarea pentru inculpate a unor pedepse care sa fie supuse executarii efective, in regim de detentie, este excesiva, constituind o masura represiva disproportionata si injusta si, totodata, lipsind partea prejudiciata de posibilitatea recuperarii pagubei suferite.


In schimb, insusindu-si critica sustinuta in subsidiar de Parchet, Curtea constata ca, in mod nelegal, instanta de fond a omis sa impuna inculpatelor, pe durata termenelor de incercare stabilite ca urmare a suspendarii sub supraveghere a executarii pedepselor aplicate, masura cu caracter imperativ prevazuta de art. 863 alin. 1 lit. c din Codul penal (sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca, in conditiile alin. 2 al aceluiasi articol, catre Serviciul de Probatiune), astfel ca se impune reformarea sentintei penale recurate, sub acest unic aspect.


Fata de toate aceste considerente, Curtea, in temeiul art. 38515 pct. 2 lit. d din Codul de procedura penala, va admite recursul declarat de Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti, va casa, in parte, sentinta penala atacata, in limita precizata si, rejudecand cauza in fond, va hotari in sensul anterior mentionat.


In temeiul art. 38517 alin. 4 din Codul de procedura penala, se va constata ca inculpata B. E. N. a fost retinuta la data de 19/20 ianuarie 2011 si arestata preventiv in perioada 03 februarie 2011 - 20 aprilie 2011, iar inculpata A. E. C. a fost retinuta la data de 19/20 ianuarie 2011.


Vor fi mentinute celelalte dispozitii ale sentintei penale recurate, in privinta carora nu se constata, nici din oficiu, motive de casare.


In temeiul art. 92 alin. 3 din Codul de procedura penala, cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea recursului vor ramane in sarcina statului.






Pronuntata de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizie nr. 2359 din data 28.11.2011


Citeşte mai multe despre:    Curtea de Apel Bucuresti    Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti    Delapidare    Tribunalul Bucuresti    Complicitate la delapidare    Detentie    Sechestru asigurator    Raspundere civila delictuala    Prejudiciu material    Arestare preventiva
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Principiul non bis in idem in ceea ce priveste sanctiunile disciplinare
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Restituirea sumelor incasate de salariat ca urmare a interpretarii eronate a prevederilor legale privind salarizarea
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Negocierea si includerea clauzei de confidentialitate in contractul individual de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti

Temeinicia concedierii care in aparenta nu are la baza motive care tin de persoana salariatului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti

Acordarea nejustificata a calificativului nesatisfacator. Metoda de hartuire la locul de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti

Dreptul utilizatorului de a dispune incetarea contractului individual de munca a salariatului temporar pentru motive disciplinare
Pronuntaţă de: Curtea de apel Bucuresti

Anulare Hotarare CNSSU privind instituirea carantinei si interzicerea de participare doar la evenimente religioase
Pronuntaţă de: CURTEA DE APEL SUCEAVA SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL Sedinta publica din 24 mai 2021 Dosar nr. 479/32/2020

Restituirea, cu titlu de plata nedatorata, a drepturilor salariale incasate fara temei legal
Pronuntaţă de: Decizia civila nr.410/14.06.2018 a Curtii de Apel Galati

Comunicarea publica a fonogramelor. Obligatia utilizatorului de a achita organismelor de gestiune colectiva remuneratiile cuvenite atat artistilor interpreti sau executanti cat si producatorilor de fonograme
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia I civila, decizia nr. 2516 din 24 noiembrie 2020

Pensionarii militari decorati cu ordinul �Meritul Militar�. Beneficiul semnului onorific se acorda in favoarea beneficiarului pensionar militar sub forma unui spor adaugat la cuantumul pensiei brute
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 304/16.07.2020



Articole Juridice

Inlaturarea inechitatilor salariale dintre functionarii publici. Anularea hotararilor Consiliilor Locale
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Necesitate sau absurditate? Formularea plangerii prealabile la autoritatea emintenta a actului administrativ de sanctionare disciplinara, inainte de sesizarea instantei competente
Sursa: avocat Gales Iulian | MCP Cabinet avocati

Motivarea decizie de concediere versus Oportunitatea acesteia. Solutii jurisprudentiale
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Forma si continutul contractului de munca la domiciliu, in cazul activitatii de telemunca
Sursa: MCP Cabinet avocati

Plata cheltuielilor de judecata. Aspecte practice. Netemeinicia solicitarii de cenzurare a cheltuielilor de judecata. Solutii jurisprudentiale
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu

Incidenta Deciziei CCR nr. 279/2015 asupra contractelor de munca suspendate la data pronuntarii. Neretroactivitate si neconstitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea contenciosului administrativ: atacarea ordonantelor declarate neconstitutionale � intre disciplinarea justitiabililor si incalcarea principiului neretroactivitatii legii
Sursa: Irina Maria Diculescu