Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Conflict de munca avand ca obiect constatare nulitate contract individual de munca si restituire drepturi salariale incasate

Conflict de munca avand ca obiect constatare nulitate contract individual de munca si restituire drepturi salariale incasate

  Publicat: 13 Mar 2013       5540 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Prin actiunea principala formulata de catre recurentul-reclamant, s-a solicitat constatarea nulitatii absolute a contractelor individuale de munca ale intimatilor-parati si obligarea acestora din urma sa restituie sumele primite cu titlu de salarii, avand in vedere faptul ca acestea au fost platite din fonduri europene cu regim special.

A fost promulgat la 11.09.1865
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Tranzactia este un contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce se poate naste (art. 1704 Cod Civil) prin concesii reciproce, .
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Care duce la inlaturarea efectelor unui act juridic (spre exemplu termen extinctiv).
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(al unitatii de protectie speciala). Gestionarea activitatilor si resurselor (materiale, umane, financiare) la nivelul unitatilor de protectie speciala, efectuata de conducerea unitatii, in baza prerogativelor legale.
Act adoptat de organele de stat,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
(al unitatii de protectie speciala). Gestionarea activitatilor si resurselor (materiale, umane, financiare) la nivelul unitatilor de protectie speciala, efectuata de conducerea unitatii, in baza prerogativelor legale.
Instrumente financiare prin care Uniunea Europeana actioneaza pentru eliminarea disparitatilor economice si sociale intre regiuni, in scopul realizarii coeziunii economice si sociale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(urmarea imediata). Este unul din elementele laturii obiective ale infractiunii si consta in rezultatul sau in schimbarea pe care o produce in lumea exterioara actiune sau inactiunea.
A fost promulgat la 11.09.1865
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
Aceasta sintagma se refera la finantarea unei activitati de doua ori, din doua surse diferite.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
A fost promulgat la 11.09.1865
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Tranzactia este un contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce se poate naste (art. 1704 Cod Civil) prin concesii reciproce, .
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Care duce la inlaturarea efectelor unui act juridic (spre exemplu termen extinctiv).
Contract incheiat intre un cumparator si un vanzator, prin care primul accepta sa cumpere, de la cel de-al doilea, o cantitate determinata dintr-un produs, la un pret dat, intr-o anumita perioada.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Constatare si declarare ca nevalabile a anumitor acte procedurale (ex. poprirea) sau a unor alegeri de membri in organele reprezentative ale statului sau ale agentilor economico-sociali (societati comerciale, asociatii etc.).
A fost promulgat la 11.09.1865
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
1. Datoria persoanei creditate.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
A fost promulgat la 11.09.1865
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
A fost promulgat la 11.09.1865
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(al unitatii de protectie speciala). Gestionarea activitatilor si resurselor (materiale, umane, financiare) la nivelul unitatilor de protectie speciala, efectuata de conducerea unitatii, in baza prerogativelor legale.
Act adoptat de organele de stat,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.

Asa cum corect a retinut si Tribunalul, la data la care s-a introdus cererea de chemare in judecata (13.08.2009 - data postei), toate contractele individuale de munca vizate prin solicitarea de constatare a nulitatii absolute, nu se mai aflau in fiinta si nu mai produceau nici un fel de consecinte juridice. Toate aceste contracte au incetat in conformitate cu prevederile art. 55 lit. c si art. 79 din Codul Muncii, respectiv prin demisia angajatului.

In conformitate cu dispozitiile art. 283 alineatul 1 lit. d din Legea nr. 53/2003, constatarea nulitatii unui contract individual de munca poate fi solicitata doar pe durata existentei respectivului contract .

Or, primul capat de cerere al actiunii principale a fost formulat in afara intervalului de timp stabilit in mod imperativ prin textul legal precitat, ceea ce conduce la concluzia ca este legala si temeinica dispozitia din sentinta recurata in sensul respingerii respectivei pretentii ca fiind prescrisa sub aspect extinctiv.

Prin sentinta civila nr.1260/08.02.2011, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale a admis exceptia prescriptiei extinctive a cererii de constatare a nulitatii contractelor individuale de munca ale paratilor A.G., C.L.A. si altii, si in consecinta, a respins cererea de constatare a nulitatii contractelor individuale de munca ale paratilor formulata de reclamantul MMFPS, ca prescrisa; a respins restul pretentiilor in contradictoriu cu paratii ca neintemeiate; a respins actiunea in contradictoriu cu paratii D.F., F.I.D., M.I.T, pentru existenta autoritatii de lucru judecat; a admis cererea reconventionala formulata de paratele-reclamante A.G., C.L.M., P.C.A.; a obligat pe reclamantul-parat MMFPS la plata salariilor corespunzatoare perioadei lucrate in martie si aprilie 2009 catre paratii-reclamanti de mai sus; a admis in parte cererea reconventionala formulata de paratii-reclamanti C.A.C., C.I.M.M. si altii, a obligat pe reclamantul-parat la plata salariilor corespunzatoare perioadei lucrate in martie si aprilie 2009 catre paratii-reclamanti de mai sus; a respins restul pretentiilor din cererea reconventionala formulata de paratii-reclamanti C.A.C., C.I.M.M. si altii ca neintemeiate; a obligat pe paratul-reclamant la plata cheltuielilor de judecata catre paratii-reclamanti, in suma de cate 600 lei pentru fiecare.

Reclamantul a declarat recurs, criticand sentinta precitata sub urmatoarele aspecte, in esenta:

1. Desi a cunoscut prevederile legale si a avut la dispozitie un volum considerabil de inscrisuri administrate in probatoriu, instanta nu a apreciat in mod corect nici circumstantele si nici situatia de fapt in cauza, pronuntand o hotarare cu aplicarea gresita a legii.

Instanta nu a avut o pozitie constanta in judecarea cauzei, neluand in considerare probe absolut evidente care dovedeau indubitabil disfunctionalitatile identificate in gestionarea fondurilor comunitare si neindeplinirea de catre parati a activitatilor prevazute in cadrul proiectelor finantate din Fondul Social European si derulate la nivelul ANES: 1.Reteaua de Centre Pilot pentru Femei - Esthia", 2."Femei si barbati - aceleasi sanse pe piata muncii " si 3. "Antreprenoriat si egalitatea de sanse. Un model inter-regional de scoala antreprenoriala pentru femei".

De asemenea, la pronuntarea solutiei nu s-a tinut seama de sustinerile reclamantului si de faptul ca de fiecare data s-a subliniat importanta acestei cauze determinata de materia speciala careia i se circumscrie prezenta cauza, respectiv materia neregulilor definita de prevederile OG nr. 79/2003 privind controlul si recuperarea fondurilor comunitare.

De asemenea, a fost ignorat caracterul evident al constatarilor cuprinse in Procesele Verbale de constatare AMPOSDRU cu numerele: El 134/16.02.2010. E 1136/16.02.2010 si E 1138/16.02.2010.

Mai mult decat atat, avand in vedere domeniul specific al implementarii proiectelor finantate din Fondul Social European consideram ca instanta s-a substituit Autoritatii de Management pentru Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, pronuntand o hotarare cu incalcarea prevederilor art. 304 pct. 4.

Implementarea proiectelor finantate din Fondul Social European se realizeaza cu respectarea stricta a legislatiei nationale si comunitare relevante in domeniul gestionarii fondurilor structurale.

Totodata, in derularea proiectelor FSE, beneficiarii sunt obligati sa respecte dispozitiile legislative cu privire la managementul financiar, achizitii publice, ajutor de stat, cheltuieli eligibile, protectia mediului, egalitate de sanse, procesarea datelor personale etc.

Orice incalcare a acestor prevederi in implementarea proiectelor atrage responsabilitatea beneficiarului cu privire la utilizarea fondurilor comunitare, inclusiv returnarea sumelor utilizate necorespunzator dupa caz. HGR nr. 457/2008 privind cadrul institutional de coordonare si de gestionare a instrumentelor structurale, cu modificarile si completarile ulterioare, defineste rolul si atributiile autoritatilor de management.

Pentru spetele care au ca obiect fonduri structurale este necesara o specializare a instantelor pentru a putea fi intelese toate aspectele legate de managementul proiectelor si de implementarea efectiva a acestora.

Este gresita opinia instantei potrivit careia "fisele postului paratilor contin sarcini si responsabilitati formulate in termeni generali, fara a determina etapele necesare realizarii obiectivelor din proiecte". Instanta face confuzie intre Cererea de finantare (fisa proiectului)si fisele postului. Fisele postului contin atributii specifice fiecarui specialist din cadrul echipelor de proiect, acestea fiind corelate cu obiectivele proiectelor. Cererea de finantare este cea care prezinta proiectul detaliat pe obiective, etape de implementare si activitati aferente fiecarei etape. in mod evident, fisele postului nu pot prelua volumul de date cuprins in fisa proiectului, rezumand activitatile specifice care contribuie la realizarea proiectului.

Mai mult decat atat, prin propria sa motivare, instanta recunoaste faptul ca s-a raportat aproape exclusiv la contractul de munca sau fisa postului, insa, la dosar existau probe numeroase si in mod evident, era necesara analizarea tuturor inscrisurilor si corelarea acestora pentru a rezulta: "strategia de atingere a obiectivului, cu enumerarea etapelor, termenelor si atributiilor precise cec reveneau fiecarui salariat implicat in proiect".

Aceasta motivare probeaza faptul ca instanta nu a avut o dimensiune corecta si o reprezentare clara a aspectelor deduse judecatii; instanta a pronuntat solutia fara a face o analiza aprofundata a materialului probatoriu administrat, ci doar "o pipaire" a fondului cauzei.

Analizand dosarul in cauza se poate observa faptul ca exista indicii temeinice privind neindeplinirea activitatilor, dovedite in anumite situatii prin indicarea sursei originare a materialelor pretinse a fi realizate de catre parati. Insa, instanta se dovedeste a fi inca o data partinitoare in raport de partea adversa, justificand in mod ilogic faptul ca toate disfunctionalitatile invocate nu ar avea termen concret sau termen de realizare.

Insa, indubitabil, termenele concrete sau termenele de realizare rezulta din: cererile de finantare a proiectelor, documente elaborate ulterior de catre echipele de proiect, Rapoartele de activitate elaborate de catre parati si de catre partenerii existenti in cadrul proiectelor si Procesele Verbale de constatare AMPOSDRU cu numerele: El 134/16.02.2010. E 1136/16.02.2010 si E 1138/16.02.2010.

Totodata, motivarea instantei potrivit careia "toate contractele de munca au incetat anterior expirarii termenelor stabilite pentru finalizarea proiectului", are un caracter superfluu, deoarece, in mod evident, ceea ce s-a sustinut a fost nerealizarea in mod corespunzator a activitatilor raportat la lunile in care paratii au lucrat in cadrul proiectelor. Nerealizarea corespunzatoare a unor activitati aferente etapei de incepere a derularii proiectului nu poate avea nicio legatura cu orizontul finalizarii proiectelor.

Instanta motiveaza ca paratii au depus la dosar inscrisuri care justifica activitatea din cadrul proiectului, retinand in mod absolut eronat faptul ca reclamantul ar fi sustinut ca activitatea este necorespunzatoare prin prisma faptului ca, in final, proiectul nu a fost realizat

De altfel, instanta nu argumenteaza decat in mod formal concluziile rezultate, raportandu-se repetitiv la momentul finalizarii proiectului. Pentru a clarifica acest aspect, se impune a se reitera faptul ca fondul cauzei se refera la luna decembrie 2008 si la lunile ianuarie-aprilie 2009. iar acestea coincid cu inceperea proiectelor.

Nu poate fi retinuta motivarea instantei in sensul ca obligatia asumata de salariat este una de mijloace si ca obiectul muncii ar fi prestarea muncii si nu rezultatul ei. Acreditarea acestei teze este incorecta si nu face altceva decat sa legitimeze desfasurarea necorespunzatoare a activitatii salariatilor .

Intr-o alta ordine de idei, in cauza nu exista probe relevante care sa dovedeasca faptul ca salariatii au depus diligentele necesare sau ca au manifestat stradania pe care o reclama urmarirea unui anumit scop sau obtinerea unui anumit rezultat.

Asa cum s-a retinut in doctrina juridica, interesul clasificarii naturii obligatiei priveste solutionarea problemei vinovatiei.

La obligatiile de mijloace, nerealizarea rezultatului nu este prin ea insasi o dovada a culpei debitorului, deci creditorul trebuie sa probeze ca debitorul nu si-a indeplinit obligatia de mijloace si din aceasta cauza nu s-a obtinut rezultatul .

In acest sens, in speta reclamantul a probat neindeplinirea corespunzatoare a activitatilor de catre parati.

In acelasi sens, trebuie sa se tina seama de prevederile art. 154 (1) din Codul muncii potrivit carora salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual ce munca .

De asemenea, alin.(2) al aceluiasi articol prevede ca salariatul are dreptul la un salariu exprimat in bani pentru munca prestata.

In interpretare teleologica, reclamantii nu puteau primi salarii in absenta unei contraprestatii in munca, care ar fi trebuit sa fie dovedita prin elaborarea si prezentarea materialelor realizate ca si contributie proprie, in conformitate cu fisele postului.

In continuarea motivarii sale, instanta invoca in mod nejustificat o asa-zisa culpa a angajatorului privind "organizarea si functionarea unitatii", in sensul ca "nu a luat masuri de stabilire a unor repere in functie de care sa se desfasoare activitatea aferenta indeplinirii proiectelor si nu a efectuat nici un fel de verificari" ale activitatii salariatilor.

De fapt, instanta pierde din vedere faptul ca exista repere foarte clare, respectiv salariatii aveau obligatia de a cunoaste toate elementele legate de existenta proiectelor (cererea de finantare; contractul de finantare, activitatile care trebuie derulate, etc.) si de a-si desfasura activitatea in conformitate cu CIM pe perioada determinata si cu fisa postului.

De asemenea, contrar opiniei instantei, salariatilor le-au fost solicitate rapoarte de activitate zilnice si lunare care reprezinta instrumente de verificare si certificare a activitatii depuse si au fost efectuate misiuni de verificare de catre AMPOSDRU. Astfel, rezulta ca au fost exercitate atributele controlului iar in prezenta cauza s-a facut dovada existentei cumulative a conditiilor cerute de art.270 din Codul Muncii pentru angajarea raspunderii patrimoniale a salariatilor. Pe cale de consecinta, reclamantul este indreptatit sa solicite plata despagubirii echivalente cu salariile incasate in cursul derularii contractelor individuale de munca pe perioada determinata ale paratilor, aferente celor trei proiecte derulate cu finantare FSE.

De asemenea se remarca cateva erori de continut: instanta se refera la o perioada de aproape doi ani de desfasurare a relatiilor de munca bazate pe contracte de munca pe perioada determinata, fata de cele 4 luni in care s-a desfasurat efectiv activitatea, salariatilor, si foloseste termenul "proiect" la singular, desi obiectul cauzei face trimitere la un nr. de trei proiecte finantate din FSE.

2. Cu privire la solutia pronuntata de catre Tribunalul Bihor prin Sentinta civila nr.61 l/LM/2010, probele prezentate au fost diferite fata de cele prezentate in dosarele in cauza, iar acestea nu au fost analizate si interpretate in mod corect in raport cu activitatile care trebuiau sa fie realizate potrivit cererilor de finantare aferente proiectelor : "Reteaua de centre pilot pentru Femei Esthia "si "Femei si barbati - aceleasi sanse pe piata muncii". Prin urmare, este gresita admiterea exceptiei autoritatii de lucru judecat.

3. In ceea ce priveste cererile reconventionale se remarca faptul ca, desi s-a staruit in clarificarea naturii si identificarea surselor inscrisurilor depuse de catre partea adversa, detaliind aceste elemente in inscrisul denumit "Obiectiuni", depus la termenul din data de 28.01.2011, instanta nu a luat in considerare aceste probe.

Art. 163 alin.(1) invocat de catre instanta reglementeaza dovada platii salariului, insa, asa cum s-a invederat, in prezenta cauza sunt incidente dispozitiile art. 154 (1) si (2) din Codul muncii si, prin urmare, data fiind materia speciala a proiectelor finantate din fonduri structurale, reclamantul nu putea manifesta o atitudine pasiva fata de plata salariilor, care ar fi condus la majorarea debitului rezultat din constatarea neregulilor.

Mai mult decat atat, in pofida dovezilor clare care atesta ca salariatii nu si-au executat obligatia de prestare a muncii, instanta a retinut contrariul, concluzionand ca acestia si-ar fi indeplinit aceasta obligatie si "ca astfel sunt indreptatiti la plata salariilor corespunzatoare pe lunile martie si aprilie 2009".

Invocarea art. 40 alin. (2) lit. c si f din Codul muncii nu este oportuna in situatia data, deoarece in mod natural, exista si obligatii corelative drepturilor prevazute in CIM, pe care salariatii nu si le-au indeplinit.

De asemenea, in raport de solutia instantei, in virtutea responsabilitatii pe care reclamantul o are in egala masura in gestionarea si utilizarea fondurilor comunitare, nu pot fi efectuate plati avand ca sursa tocmai fondurile comunitare, fara a se putea dovedi necesitatea si utilitatea acestora, in paralel cu dovada realizarii activitatilor prevazute in mod expres in cadrul cererilor de finantare .

Prin intampinarea formulata de catre intimatele-parate D.F. si M.I.T., s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

La termenul din 12.01.2012, intimatele-parate A.G., C.L.A. si P.C.A., reprezentate prin avocat, au pus concluzii in sensul respingerii recursului, cu cheltuieli de judecata .

Nu s-au propus noi dovezi in cauza.

Curtea, vazand prevederile art. 312 alineatul 1 teza a II-a Cod Procedura Civila si apreciind ca in raport de pretentiile deduse judecatii, de probatoriul administrat si de normele juridice relevante, solutia primei instante este legala si temeinica, va respinge recursul ca nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse in continuare.

Criticile exprimate in cadrul primului motiv de recurs nu pot fi primite.

Prin actiunea principala formulata de catre recurentul-reclamant, s-a solicitat constatarea nulitatii absolute a contractelor individuale de munca ale intimatilor-parati si obligarea acestora din urma sa restituie sumele primite cu titlu de salarii, avand in vedere faptul ca acestea au fost platite din fonduri europene cu regim special.

Asa cum corect a retinut si Tribunalul, la data la care s-a introdus cererea de chemare in judecata (13.08.2009 - data postei), toate contractele individuale de munca vizate prin solicitarea de constatare a nulitatii absolute, nu se mai aflau in fiinta si nu mai produceau nici un fel de consecinte juridice. Toate aceste contracte au incetat in conformitate cu prevederile art. 55 lit. c si art. 79 din Codul Muncii, respectiv prin demisia angajatului.

In conformitate cu dispozitiile art. 283 alineatul 1 lit. d din Legea nr. 53/2003, constatarea nulitatii unui contract individual de munca poate fi solicitata doar pe durata existentei respectivului contract .

Or, primul capat de cerere al actiunii principale a fost formulat in afara intervalului de timp stabilit in mod imperativ prin textul legal precitat, ceea ce conduce la concluzia ca este legala si temeinica dispozitia din sentinta recurata in sensul respingerii respectivei pretentii ca fiind prescrisa sub aspect extinctiv.

De aici deriva o alta consecinta: anume aceea ca trebuiau pastrate toate efectele juridice produse de contractele individuale de munca in privinta carora s-a cerut constatarea nulitatii absolute, inclusiv cele privitoare la plata drepturilor salariale cuvenite angajatilor in temeiul acestor contracte .

Este firesc sa fie asa cata vreme in privinta respectivelor contracte nu a intervenit nicio cauza de invalidare sau desfiintare, raporturile juridice de munca create intre partile in proces trebuind considerate ca s-au derulat in mod valabil pe intreaga durata a existentei lor.

In acest context, nu poate fi omis faptul ca potrivit art. 39 alineatul 1 lit. a din Codul Muncii, angajatul are dreptul la salarizare pentru munca depusa, iar in conformitate cu prevederile art. 40 alineatul 2 lit. c din acelasi cod, angajatorului ii revine obligatia principala sa acorde salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca aplicabil si din contractele individuale de munca . Privind din aceasta perspectiva, se poate afirma ca recurentul-reclamant nu avea nici un temei pentru a solicita ca fostii sai angajati sa-i restituie drepturile salariale pe care acestia le incasasera deja in cursul desfasurarii raporturilor de munca .

Recurentul sustine ca intimatii-parati nu ar fi fost indreptatiti sa primeasca sume de bani cu titlu de salarii (sume ce proveneau din fonduri europene), ca urmare a neindeplinirii de catre acestia a activitatilor prevazute in cadrul proiectelor finantate din Fondul Social European si derulate la nivelul ANES: 1.Reteaua de Centre Pilot pentru Femei - Esthia", 2."Femei si barbati - aceleasi sanse pe piata muncii " si 3. "Antreprenoriat si egalitatea de sanse. Un model inter-regional de scoala antreprenoriala pentru femei". In sprijinul acestei teze, recurentul a invocat "caracterul evident al constatarilor cuprinse in Procesele Verbale de constatare AMPOSDRU cu numerele: El 134/16.02.2010. E 1136/16.02.2010 si E 1138/16.02.2010".

Cu alte cuvinte, recurentul-reclamant afirma ca fostii sai angajati nu si-ar fi indeplinit corect atributiile si obligatiile de serviciu, prestand o activitate necorespunzatoare in timpul cat s-au aflat in executarea contractelor lor individuale de munca . Aceasta ar fi determinat in final neimplementarea suscitatelor proiecte finantate din fonduri europene si stabilirea prin procesele verbale de constatare AMPOSDRU a unui debit in suma totala de 127.718 lei, ce se urmarea a fi recuperat de la cei chemati in judecata .

Asadar, in opinia MMPS, date fiind prevederile art. 154 din Codul Muncii, intimatii-parati "nu puteau primi salarii in absenta unei contraprestatii in munca, care ar fi trebuit sa fie dovedita prin elaborarea si prezentarea materialelor realizate ca si contributie proprie, in conformitate cu fisele postului."

Curtea retine faptul ca potrivit art. 270 alineatul 1 din Codul Muncii, "salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor."

Acesta este singurul text legal de care se poate prevala un angajator pentru a obtine despagubiri de la un salariat . Nu exista nicio alta norma in cuprinsul Codului Muncii si, in general, al legislatiei muncii, care sa poata fi invocata de catre angajatori pentru a solicita restituirea salariilor deja achitate, cu motivarea ca activitatea prestata de salariat ar fi fost necorespunzatoare. In nici un caz, nu constituie un astfel de temei art. 154 din Codul Muncii, caci acesta instituie dreptul salariatului de a fi remunerat pentru munca depusa in temeiul contractului individual de munca . Or, un text care instituie un drept al salariatului nu poate fi interpretat in defavoarea acestuia si in folosul angajatorului, cu atat mai mult cu cat el trebuie privit in coroborare cu prevederile art. 39 alineatul 1 lit. a si art. 40 alineatul 2 lit. c din Legea nr. 53/2003, redate anterior.

Revenind la prevederile art. 270 alineatul 1 din Codul Muncii, Curtea subliniaza ca acestea fac trimitere la normele raspunderii civile contractuale, adica la prevederile art. 1073-1089 Cod Civil, si la principiile ce decurg din interpretarea acestora.

Asa cum in mod constant s-a aratat in doctrina si s-a statuat in jurisprudenta, printre conditiile pentru angajarea raspunderii civile contractuale se afla si cea privitoare la existenta vinovatiei debitorului cat priveste neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a obligatiilor ce-i reveneau, in speta a atributiilor si sarcinilor de serviciu .

Nu se poate vorbi despre vina debitorului in cazul in care neexecutarea obligatiei s-a datorat fortei majore, cazului fortuit sau culpei creditorului, respectiv angajatorului. Vina creditorului este asimilata in acest caz unei cauze de neraspundere.

Or, aceasta este situatia din pricina de fata.

Art. 40 alineatul 1 din Codul Muncii prevede drepturile ce revin angajatorului, stipuland urmatoarele:

"1) Angajatorul are, in principal, urmatoarele drepturi:

a) sa stabileasca organizarea si functionarea unitatii;

b) sa stabileasca atributiile corespunzatoare pentru fiecare salariat, in conditiile legii si/sau in conditiile contractului colectiv de munca aplicabil, incheiat la nivel national, la nivel de ramura de activitate sau de grup de unitati;

c) sa dea dispozitii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalitatii lor;

d) sa exercite controlul asupra modului de indeplinire a sarcinilor de serviciu;

e) sa constate savarsirea abaterilor disciplinare si sa aplice sanctiunile corespunzatoare, potrivit legii, contractului colectiv de munca aplicabil si regulamentului intern."

Totodata, art. 40 alineatul 2 lit. b din acelasi cod prevede ca angajatorului ii revine obligatia "sa asigure permanent conditiile tehnice si organizatorice avute in vedere la elaborarea normelor de munca si conditiile corespunzatoare de munca".

Prin modul concret in care a exercitat aceste drepturi si a indeplinit obligatiile ce-i reveneau, recurentul-reclamant este cel in culpa pentru faptul ca nu au fost implementate proiectele finantate din fonduri europene la care face referire si, in final, el este cel responsabil pentru producerea prejudiciului pe care afirma ca l-ar fi inregistrat.

Astfel, cat priveste stabilirea atributiilor corespunzatoare pentru fiecare salariat, fisele postului pe care le-a conceput recurentul nu au fost puse in acord cu elementele necesare pentru implementarea proiectului in concordanta cu prevederile acestuia, cu cele ale legislatiei comunitare si nationale si cu instructiunile emise de AMPOSDRU. Aceste fise nu contin termene precise, conditii stricte sau obiective fixe si concrete ce trebuiau indeplinite sau realizate de catre angajati.

Relativ la exercitarea controlului asupra modului de indeplinire a sarcinilor de serviciu, trebuie aratat ca un asemenea control nu a fost efectuat pe parcursul derularii raporturilor juridice de munca dintre partile in proces, ci ulterior, asa cum rezulta din procesele-verbale intocmite de AMPOSDRU.

In aceste conditii, este evident ca recurentul-reclamant nu si-a indeplinit obligatia legala ce-i revenea cu privire la "asigurarea permanenta a conditiilor tehnice si organizatorice avute in vedere la elaborarea normelor de munca si conditiile corespunzatoare de munca".

De altfel, din examinarea continutului proceselor verbale de constatare AMPOSDRU nr.1136/16.02.2010 si AMPOSDRU nr.1134/16.02.2010, reiese, printre altele, ca beneficiarul trebuia sa asigure managementul si implementarea proiectului in concordanta cu prevederile acestui contract, al legislatiei comunitare si nationale si cu instructiunile emise de AMPOSDRU, cu maxim de profesionalism, eficienta si cele mai bune practici in domeniu, obligatie pe care nu si-a indeplinit-o. Cu alte cuvinte, cel aflat in culpa sub acest aspect este beneficiarul, adica Agentia Nationala pentru Egalitate de Sanse (ANES) din cadrul MMPS, iar nu intimatii-parati.

In plus, recurentul-reclamant nu si-a exercitat in mod corespunzator nici prerogativa disciplinara, singura modalitate ce poate fi folosita in mod legal si eficient de catre un angajator pentru a pune capat raporturilor juridice de munca cu salariati despre care se afirma ca nu au avut o activitate corespunzatoare in cursul executarii contractului individual de munca, ipoteza in care angajatorul nu ar mai fi avut nici obligatia de plata a drepturilor salariale.

Curtea releva si imprejurarea ca neplata sau diminuarea drepturilor salariale cuvenite angajatilor in temeiul unor contracte individuale de munca legal perfectate sau solicitarea restituirii celor deja achitate se poate face strict in cazurile si conditiile prevazute de Codul Muncii. Acestea sunt situatii de exceptie (textele de lege care le instituie fiind de stricta interpretare si aplicare), insa niciuna dintre ele nu se regaseste in speta.

Tinand seama de toate cele ce preced, dar si de faptul ca contractele individuale de munca dintre partile in proces nu au fost afectate de vreo cauza de nevalabilitate, concluzia care se impune este aceea a netemeiniciei primului motiv de recurs.

Se mai impune o precizarea in legatura cu afirmatia recurentului conform careia "instanta s-a substituit Autoritatii de Management pentru Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, pronuntand o hotarare cu incalcarea prevederilor art. 304 pct. 4." Nu se poate vorbi despre o depasire a atributiilor puterii judecatoresti, intrucat prima instanta a fost sesizata cu solutionarea unui conflict de munca in sensul art. 248 din Codul Muncii, conflict asupra careia era competenta material si teritorial sa se pronunte, in acord cu dispozitiile art. 2 lit. c Cod Procedura Civila si art. 284 din Codul Muncii.

Cel de-al doilea motiv va fi si el inlaturat, Tribunalul retinand in mod corect existenta autoritatii de lucru judecat cat priveste pretentiile formulate in contradictoriu cu paratii D.F., F.I.D. si M.I.T.

Potrivit art. 1201 Cod Civil, "este lucru judecat atunci cand a doua cerere in judecata are acelasi obiect, este intemeiata pe aceeasi cauza si este intre aceleasi parti, facuta de ele si in contra lor in aceeasi calitate .

Tripla identitate de elemente la care face referire acest text (parti, obiect si cauza) exista intre procesul finalizat prin sentinta civila nr. 611/2010 pronuntata de Tribunalul Bihor si cel ce face obiectul prezentei pricini, cat priveste capetele de cerere promovate in contradictoriu cu intimatele-parate.

Acesta este singurul aspect relevant, iar nu imprejurarea afirmata de recurent, anume aceea ca probele prezentate ar fi fost diferite fata de cele prezentate in dosarele in cauza, iar acestea nu au fost analizate si interpretate in mod corect.

Argumentele care au justificat respingerea primului motiv de recurs, demonstreaza netemeinicia si a ultimului motiv de recurs. Aceasta cu atat mai mult cu cat sunt incidente in cauza si prevederile art. 157 din Codul Muncii - "salariile se platesc inaintea oricaror alte obligatii banesti ale angajatorilor" - dar si cele ale art. 163 alineatul 1 din Legea nr. 53/2003 - "plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata, precum si prin orice alte documente justificative care demonstreaza efectuarea platii catre salariatul indreptatit."

Sarcina probei achitarii drepturilor salariale revine angajatorului potrivit art. 287 din Codul Muncii, dar ea nu a fost indeplinita in mod corespunzator. Mai mult, autorul actiunii a recunoscut ca nu a platit salariile cuvenite intimatilor-parati pentru intreaga perioada in care intre parti au existat raporturi juridice de munca .

In baza art. 316 Cod Procedura Civila, Curtea va face aplicatiunea corespunzatoare in recurs a dispozitiilor art. 274 Cod Procedura Civila si va obliga recurentul la cate 1874,88 lei cheltuieli de judecata catre fiecare dintre intimatii-parati, suma reprezentand contravaloarea onorariului achitat aparatorului ales conform documentelor (facturi) de la filele 53-55 dosar recurs.



Pronuntata de: CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A VII-A CIVILA SI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALA, DECIZIA NR. 166 din 12.01.2012


Citeşte mai multe despre:    Tribunalul Bucuresti    Salariu



Comentează: Conflict de munca avand ca obiect constatare nulitate contract individual de munca si restituire drepturi salariale incasate
Alte Speţe

Decizia nr. 362/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 alin. (7) fraza finala din Legea cetateniei romane nr. 21/1991
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 202/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 906 alin. (2)-(4) din Codul de procedura civila
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 630/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor prevederi din Codul de procedura civila
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Hotararea in Cauza R.I. si altii impotriva Romaniei, din 04.12.2018
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Decizia nr. 382/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a unor prevederi din Legea nr. 359/2004
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 205/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor prevederi din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania.
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 82/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor prevederi din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 749/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Codul de Procedura Civila precum si ale unor dispozitii din OUG 80/2013
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 3/2019 privind solutionarea sesizarilor formulate prin care se solicita pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia C.C.R. nr. 250/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 386 alin. (1) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei



Articole Juridice

Respectarea principiului contributivitatii in sistemul public de pensii si aplicarea in timp a legii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Egalitatea in drepturi la acordarea pensiei sociale minime garantate
Sursa: EuroAvocatura.ro

Instanta competenta in cererile privind drepturile salariale ale magistratilor
Sursa: Irina Maria Diculescu

Drepturile parintelui salariat la intoarcerea din concediul de crestere a copilului
Sursa: Irina Maria Diculescu

Limitele principiului retroactivitatii efectelor nulitatii deciziei de concediere. Neretroactivitatea deciziei de reintegrare a salariatului
Sursa: Irina Maria Diculescu

Evaluarea imobilelor restituite in natura sau prin echivalent in temeiul Legii 165/2013. Aspecte de constitutionalitate.
Sursa: Irina Maria Diculescu

Data incetarii de drept a contractului individual de munca atunci cand salariatul nu solicita reintegrarea aspecte de constitutionalitate si echitate
Sursa: Irina Maria Diculescu