Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Cerere de primire in profesie cu scutire de examen

Cerere de primire in profesie cu scutire de examen

  Publicat: 29 Jul 2013       6273 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Prin Decizia nr. 2010/2011 pronuntata in dosar nr. 11352/107/2010 la data de 22 Iunie 2011, Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal a Curtii de apel Alba Iulia a admis recursul declarat de paratul Baroul A. impotriva sentintei nr. 573/CAF/2011 pronuntata la data de 14.03.2011 de Tribunalul Alba - Sectia Comerciala si de Contencios Administrativ, a modificat sentinta atacata in sensul respingerii actiunii in contencios administrativ formulata de reclamanta C.G.P. impotriva paratului Baroul A.


Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Dovada scrisa prin care
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Dovada scrisa prin care
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Legea contenciosului administrativ
Activitatea de solutionare, de catre instantele de contencios administrativ competente potrivit legii, a litigiilor in care cel putin una dintre parti este o autoritate publica,
Constituţia României - Intrare in vigoare: 31/10/2003
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Numarul minim de membri prevazut de lege pentru intrunirea valabila a unui organ colegial
(quorum) Minimul de membri necesar pentru ca o adunare sa fie legal constituita
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Act adoptat de organele de stat,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
(Acting in concert) Atunci cand doi sau mai multi investitori actioneaza in baza unei intelegeri cu scopul atingerii unui obiectiv comun - de exemplu, obtinerea unei pozitii de control sau majoritare intr-o companie detinuta public prin cumpararea actiunilor companiei respective de pe piata secundara.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Presupunere facuta de legiuitor sau judecator prin considerarea unui fapt ca existent, dedus din existenta altui fapt, vecin si conex.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Viciu al unei hotarari,
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Posibilitatea de a pretinde o anumita conduita, in considerarea realizarii unui drept subiectiv viitor si previzibil, prefigurat.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat sau al unitatii administrativ-teritoriale care actioneaza in regim de putere publica pentru satisfacerea unui interes public.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Moment al procesului, care marcheaza terminarea discutiilor contradictorii ale partilor, intrucat constituie un moment de referinta
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
A fost promulgat la 11.09.1865
Aceasta este un tratat international deschis spre semnare numai statelor membre ale Consiliului Europei.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Acoperire in natura sau prin echivalent banesc a prejudiciului cauzat unei persoane
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.

S-a retinut ca prin actiunea inregistrata pe rolul Tribunalului Alba sub nr. 101352/107/16.11.2010 reclamanta C.G., in contradictoriu cu paratul Baroul A.- Consiliul Baroului A., a solicitat instantei ca prin hotararea ce va pronunta:

1) sa constate ca cererea acesteia de primire in profesie cu scutire de examen inregistrata la Baroul A. sub nr. 563/24.08.2010 nu a fost solutionata in termenul prevazut de lege.

2) sa constate ca indeplineste conditiile legale, generale si speciale prevazute de art. 11, art. 13, art. 16 alin. 2 lit. b), art. 19 alin. 2 din Legea nr. 51/1995 si i se recunoasca dreptul de a fi primita in profesia de avocat cu scutire de examen in calitate de avocat definitiv.

3) sa oblige paratul in temeiul art. 18 alin. 1 din Legea nr.554/2004 la emiterea unei decizii de primire a acesteia in profesia de avocat cu scutire de examen, in calitate de avocat definitiv.

In motivarea actiunii reclamanta a sustinut ca, la data 24.08.2010, a inregistrat la Baroul A., sub nr. 563/24.08.2010, o cerere privind primirea in profesia de avocat cu scutire de examen anexand totodata acesteia acte doveditoare indeplinirii conditiilor generale (art.11) si speciale (art. 16. al.2 lit. b) prevazute de Legea nr.51/1995.

In data de 08.10.2010, mai arata reclamanta, i s-a comunicat telefonic de catre Baroul A. ca s-a depus raportul consilierului raportor si ca dosarul trebuie completat cu o adeverinta medicala eliberata de catre un medic psihiatru.

Desi, apreciaza reclamanta, legislatia nu prevede necesitatea depunerii unui astfel de document si dosarul depus continea o adeverinta medicala prin care se atesta ca este clinic sanatoasa, a raspuns solicitarii Baroului, depunand actul solicitat. Si de la aceasta data, invedereaza reclamanta, au trecut mai bine de 30 de zile fara ca cererea depusa sa fie solutionata.

Mentioneaza reclamanta ca, in nenumarate randuri, a solicitat Baroului A. informatii privind dosarul depus.

In concluzie, solicita admiterea capatului 1 al cererii, avand in vedere faptul ca de la data depunerii cererii de primire in profesie la Baroul A. au trecut mai mult de 30 de zile si cererea inregistrata sub nr. 563/24.08.2010 nu a fost solutionata (la data sesizarii instantei).

In ceea ce priveste capatul doi de cerere, solicita sa se constate ca intruneste atat cerintele generale pentru a profesa avocatura, cat si conditiile speciale impuse de art.16 alin. 2 lit. b) din Legea nr.51/1995 si pe cale de consecinta sa i recunoasca dreptul de a fi primita in profesia de avocat cu scutire de examen in calitate de avocat definitiv.

Mentioneaza reclamanta ca marea majoritate a practicii judiciare si, in special, cea recenta, a dat art. 16. al 2 interpretarea potrivit careia acest text legal stabileste un drept conferit de lege fata de persoanele care indeplinesc conditiile de primire in avocatura si nu o posibilitate sau o facultate, iar acestui drept ii corespunde o obligatie corelativa ce ii revine baroului - consiliului baroului - de admitere a cererii de primire in profesie. Ratiunea avuta in vedere prin aceasta prevedere, sustine reclamanta, rezida in existenta prezumtiei ca o persoana care a exercitat timp de 10 ani una din profesiile enumerate in text a dobandit cunostintele necesare exercitarii profesiei de avocat. Conditia privind termenul de exercitare a acestei profesii, respectiv 10 ani, constituie fundamentul scutirii de examen pentru intrarea in profesie, termenul de 10 ani fiind un termen destul de mare si suficient pentru dobandirea cunostintelor juridice necesare exercitarii profesiei de avocat. Caracterul liber al profesiei de avocat presupune respectarea cadrului legal, respectiv disp. art.16 alin. 2 din Legea nr.51/1995, instanta de judecata fiind abilitata sa constate ca, in masura in care dreptul recunoscut de lege exista, el trebuie recunoscut si de catre autoritatea publica, care nu poate refuza cererea de primire in profesia de avocat pe alte criterii decat cele consacrate prin textul legii.

In drept, reclamanta a invocat: art.1 al. 1, art. 2 al.2, art. 11, art.13, art.16 al.2 lit. b, art. 19 al.2, art. 23 al.1, art. 53 al.2, lit. c) si e) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat cu modificarile si completarile ulterioare, art. 1.1, art. 2 al. 1 lit. a) si lit. h), art. 8 al. 1, art.18 alin. 1 din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ cu modificarile si completarile ulterioare, art. 52 si art. 53 din Constitutia Romaniei.

Paratul a depus intampinare, prin care a sustinut urmatoarele:

In ceea ce priveste primul capat de cerere, Legea nr.51/1995 nu reglementeaza nici un termen in care trebuie solutionata o astfel de cerere iar pe de alta parte, din perspectiva termenului general invocat, cel de 30 de zile, reglementat de Legea nr.554/2004, acesta nu a putut fi respectat, fiind insuficient unei asemenea proceduri de primire in profesie cu scutire de examen.

Termenul de 30 zile fost depasit din motive obiective, fortuite, care au impiedicat Consiliul Baroului sa solutioneze cererea petentei (ca si a celorlalti aflati in aceeasi situatie) intr-un asemenea interval

Pentru solutionarea unor asemenea cereri Baroul A. a uzitat pentru toti cei aflati in aceasta situatie de procedura verificarii cunostintelor solicitantului cu privire la organizarea si exercitarea profesiei de avocat - procedura reglementata de art. 21 din Statutul profesiei de avocat (publicat in Monitorul oficial nr. 45/2005);

In scopul mentionat, data fiind practica neunitara pe tara, s-a solicitat de catre mai multe barouri din tara adoptarea de catre organul ierarhic superior - Consiliul Uniunii Nationale a Barourilor din Romania - elaborarea unei proceduri unitare privind solutionarea cererilor de primire in profesia de avocat cu scutire de examen;

Consiliul UNBR a emis, la data de 11.09.2010, Hotararea nr.902/2010 privind adoptarea ``Ghidului de buna practica privind procedura solutionarii transparente a cererilor de primire in profesia de avocat cu scutire de examen``.

Potrivit hotararii mentionate, cererea de primire in profesia de avocat se solutioneaza de catre consiliul baroului prin parcurgerea mai multor proceduri si etape, care presupun timp mai indelungat.

In ceea ce o priveste pe reclamanta, de la momentul inregistrarii cererii de primire in profesie s-au parcurs etapele de completare a dosarului depus de petenta, anuntarea publica a cererii prin afisare, a inregistrarii opozitiilor si a solutionarii acestora, urmand etapa verificarii cunostintelor, a ascultarii solicitantului si solutionarea pe fond a cererii.

Invedereaza ca dosarul reclamantei a fost incomplet, lipsind fisa medicala, sens in care, potrivit raportului consilierului desemnat s-a procedat la incunostintarea reclamantei si completarea actelor necesare prin depunerea de catre petenta a adeverintei medicale.

De la acest moment consiliul Baroului ca organ colegial de conducere al Baroului, sustine paratul, nu s-a mai intrunit in sedinta in cvorumul solicitat de Legea nr.51/1995 niciodata pana la data de 17 decembrie 2010.

Consiliul Baroului A. s-a intrunit in cvorum legal, in sedinta din 17 decembrie cand au fost analizate dosarele solicitantilor si s-a stabilit procedura si data ascultarii solicitantilor si verificarea cunostintelor potrivit art. 21 alin. 2 din Statutul profesiei de avocat, pentru data de 28 ianuarie 2011, inclusiv pentru reclamanta.

Procedura administrativa fiind in plina desfasurare, paratul considera cererea dedusa judecatii ca prematur introdusa si neintemeiata pentru considerentele mentionate.

In ceea ce priveste capatul doi de cerere, paratul invedereaza ca s-a constatat ca reclamanta indeplineste conditia de vechime pentru primire in profesie fara examen, aratand ca aceasta este doar o conditie de forma, prealabila parcurgerii etapelor de ascultare si verificare a cunostintelor privind legislatia specifica profesiei de avocat.

In ceea ce priveste capatul trei al cererii, paratul arata ca reclamanta, vrea sa ``sara`` peste una din conditiile necesare si prealabile ale primirii in profesie fara examen, anume cea a verificarii cunostintelor privind legislatia specifica profesiei de avocat.

Consiliul Baroului A. ca organ administrativ in vederea aplicarii disp. art. 161 din Legea nr.51/1995, pe langa analiza conditiilor de forma pentru intrarea in profesie cu scutire de examen, procedeaza in mod transparent, conform dispozitiilor Statutului profesiei (art. 21 alin. 2) si ale hotararilor obligatorii ale organelor profesiei, ierarhic superioare (Hot. 902/2010 a Consiliului UNBR) la analiza si a conditiei de fond privind evaluarea cunostintelor solicitantilor referitoare la subiecte specifice organizarii si exercitarii profesiei de avocat, verificare ce urma a se desfasura la data de 28.01.2011.

Aceasta este si practica instantelor de judecata in materie, sustine paratul, potrivit carora instantele de contencios cenzureaza legalitatea si oportunitatea primirii in profesia de avocat cu scutire de examen prin verificarea tuturor conditiilor de forma si de fond incidente, si numai dupa parcurgerea tuturor etapelor mentionate mai sus.

Fata de faptul ca la momentul introducerii cererii de chemare in judecata, procedura administrativa a verificarii cunostintelor privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat nu a fost parcursa de catre reclamanta, considera paratul ca nu se poate dispune obligarea la primirea in profesia de avocat cu scutire de examen fara verificarea indeplinirii acestei conditii de catre organul abilitat sa emita hotararea .

Prin Sentinta nr. 573/CAF/2011 pronuntata la data de 14.03.2011 de Tribunalul Alba Sectia Comerciala si de Contencios Administrativ a fost respinsa exceptia prematuritatii, admisa actiunea reclamantei, s-a constatat ca cererea reclamantei de primire in profesia de avocat cu scutire de examen nu a fost solutionata de catre parat in termenul legal, ca reclamanta indeplineste conditiile legale pentru a fi primita in profesia de avocat cu scutire de examen si a fost obligat paratul sa emita o hotarare de primire a reclamantei in profesia de avocat cu scutire de examen, in calitate de avocat definitiv.

Pentru a pronunta aceasta solutie instanta de fond a retinut in esenta ca actiunea nu este prematura intrucat Legea nr.51/1995 este lege speciala in raport cu Legea nr.554/2004, astfel ca, in masura in care nu prevede un termen special pentru solutionarea cererilor formulate in baza acesteia, urmeaza a fi aplicate prevederile legii generale. In consecinta, termenul in care paratul avea obligatia de a raspunde cererii formulate de reclamanta la data de 24.08.2010 era cel prevazut de art. 2 alin. 1 lit. h) din Legea nr.554/2004 si anume de 30 de zile de la inregistrarea cererii.

Reclamanta s-a adresat instantei de contencios administrativ la data de 13.12.2010, respectiv dupa expirarea termenului de 30 de zile in care paratul trebuia sa raspunda, astfel incat actiunea nu poate fi considerata prematur introdusa.

Faptul ca prin Hotararea nr.902/2010 a UNBR au fost stabilite mai multe proceduri si etape care presupuneau un timp mai indelungat, trebuia sa fie adus efectiv la cunostinta reclamantei, pentru a-i da posibilitatea de a le contesta sau de a se conforma, insa in conditiile in care paratul a manifestat o pasivitate totala, nu i se poate imputa reclamantei faptul ca s-a considerat vatamata si s-a adresat instantei de contencios administrativ.

Pe fondul cauzei s-a retinut ca prin cererea inregistrata la Baroul A. sub nr. 563/24.08.2010, reclamanta a solicitat, in temeiul disp. art. 16 alin. 2 lit. b) din Legea nr. 51/1995, sa se dispuna primirea acesteia in profesia de avocat cu scutire de examen, ca avocat definitiv. La cerere reclamanta a anexat acte doveditoare pentru indeplinirea conditiilor prevazute de art. 11 si art. 16 alin. 2 lit. b) din Legea nr.51/1995, respectiv: ca este cetatean roman si are exercitiul drepturilor civile si politice, ca este licentiata a unei facultati de drept, ca nu se gaseste in vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevazute de art. 13 din lege; ca este apta din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei si ca a indeplinit functia consilier juridic timp de cel putin 10 ani.

Intrucat paratul nu a raspuns cererii reclamantei in termenul de 30 de zile prevazut de art. 2 alin. 1 lit. h) din Legea nr.554/2004, la data de 13.12.2010 aceasta s-a adresat instantei de contencios administrativ, formuland prezenta actiune .

Tribunalul a retinut ca, la data de depunerii cererii la parat, reclamanta indeplinea toate conditiile prevazute de Legea nr.51/1995 pentru primirea in profesia de avocat cu scutire de examen, respectiv atat conditiile generale prevazute de art. 11 si art. 13 cat si conditia speciala de vechime prevazuta de art. 16 alin. 2 lit. b), aceasta indeplinind functia de consilier juridic mai mult de 10 ani.

Din modul in care legiuitorul a inteles sa reglementeze, prin intermediul prevederilor art. 16 alin. 2 lit. b din in Legea nr.51/1995, varianta aplicabila prezentei spete, modalitatea de exceptie a primirii in profesia de avocat cu scutire de examen, rezulta fara echivoc ca a inteles sa puna la dispozitia anumitor categorii de profesionisti ai dreptului un drept neconditionat de promovarea vreunui examen sau a vreunei alte forme de verificare a cunostintelor de orice fel.

Legiuitorul a inteles sa acorde, anumitor categorii de profesionisti ai dreptului, intre care si consilierilor juridici precum reclamanta, o prezumtie absoluta, in ceea ce priveste posesia unor cunostinte juridice compatibile cu exercitarea profesiei de avocat, bazata exclusiv pe indeplinirea conditiei de a avea 10 ani vechime intr-o functie juridica.

In acest context, independent de faptul ca, printr-un act juridic normativ inferior legii, precum este Hotararea nr.902/11.09.2010 adoptata de UNBR privind ``Ghidul de buna practica privind procedura solutionarii transparente a cererilor de primire in profesia de avocat cu scutire de examen``, s-au instituit unele conditii suplimentare celor statuate de lege, instanta, vazand si prevederile art. 18 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ coroborate cu cele ale art. 52 alin. 2 lit. e si art. 54 din Legea nr.51/1995, a admis actiunea asa cum a fost formulata.

Impotriva acestei sentinte a declarat recurs paratul criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

In expunerea motivelor se arata ca se impune, in principal, casarea cu trimitere a cauzei spre rejudecare in vederea respectarii dreptului la aparare, justificat de imprejurarea ca judecatorul fondului a incalcat principiile fundamentale ale procesului civil prin faptul ca nu i-a permis reprezentantului recurentului sa puna concluzii, in conditiile in care acesta s-a prezentat in fata instantei la o ora rezonabila, chiar daca partea adversa a fost prezenta mai devreme iar dezbaterile cu privire la aceasta cauza au fost finalizate. In acelasi sens se invoca si faptul ca in mod total nelegal instanta de fond nu a acordat nici termen de pronuntare pentru a putea depune concluzii scrise.

In subsidiar se arata ca se impune modificarea sentintei in sensul respingerii actiunii ca lipsita de obiect si de interes . Se sustine ca folosul practic urmarit prin prezenta actiune il reprezenta emiterea actului administrativ prin care paratul trebuia sa se pronunte asupra cererii reclamantei, or acest fapt s-a realizat prin emiterea Hotararii nr.36/28.01.2011 a Consiliului Baroului A.

Actiunea nu mai are nici obiect intrucat reclamanta a solicitat obligarea paratei la emiterea deciziei iar aceasta a emis Hotararea nr.36/28.01.2011, astfel ca la acest moment nu mai exista o vatamare, in sensul legii contenciosului administrativ, cauzata prin nesolutionarea in termen a actiunii.

Reclamanta intimata a depus intampinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat. Sustine ca nu exista motive pentru ca sentinta sa fie casata cu trimitere spre rejudecare atata timp cat judecatorul fondului a respectat dispozitiile procedurale iar culpa pentru imposibilitatea de a pune concluzii orale ii revine reprezentantului paratei. Acesta desi avea termen in cunostinta nu s-a prezenta la momentul apelarii, la ordine a cauzei, astfel ca este singurul culpabil de aceasta situatie.

Cu privire la solicitarea subsidiara, de modificare a sentintei, apreciaza ca aceasta nu se impune, fiind indeplinite atat cerinta existentei interesului procesual cat si cea a existentei obiectului actiunii.

Cu privire la interesul sau apreciaza ca acesta s-a nascut la momentul promovarii actiunii si persista si in prezent intrucat prin nesolutionarea in termen a cererii este indreptatita sa obtina recunoasterea dreptului pretins, potrivit art.52 din Constitutie . Folosul practic urmarit este actual intrucat dreptul sau de a fi primita in profesia de avocat cu scutire de examen nu a fost recunoscut nici in prezent.

Obiectul actiunii subzista atata timp cat, instanta fondului odata investita, era obligata, in cazul in care constata indeplinirea conditiilor legale, sa determine autoritatea publica sa recunoasca dreptul pretins.

Analizand recursul formulat prin prisma motivelor invocate dar si al dispozitiilor art.304 indice 1 din Codul de procedura civila curtea constata urmatoarele:

In ce priveste criticile relative la nerespectarea principiilor fundamentale ale procesului civil, motive de casare a sentintei, acestea nu pot fi primite.

Asa cum rezulta din actele dosarului de fond, paratul a fost prezent prin mandatar la termenul de judecata din 13.01.2011 primind astfel termen in cunostinta. Potrivit art.153 Cod procedura civila, partea care a fost prezenta in instanta si a luat cunostinta de termenul de judecata, precum si partea care a formulat cererea personal sau prin reprezentat si a luat cunostinta de termen, nu va mai fi citata in tot cursul judecatii la acea instanta, prezumandu-se ca ea cunoaste termenele de judecata ulterioare. Ca atare, paratul a avut cunostinta de data si ora cand va avea loc urmatoarea dezbatere, respectiv 14.03.2011, ora 9,00.

La acest termen cauza a fost inregistrata pe lista de sedinte, la numarul 2 iar apelarea s-a facut la ordine, constatandu-se prezenta in sala doar a reclamantei. Din analiza dosarului nu rezulta ca reprezentantul paratului ar fi fost impiedicat de o imprejurare obiectiva sa se prezinte si nici nu a instiintat in vreun fel completul de judecata despre motivul lipsei sale.

Ca atare nu exista nici unul din cazurile prevazute de art. 104 alin. 12 si 13 din Regulamentul de Ordine Interioara al instantelor judecatoresti aprobat prin HCSM 387/2005 si nici un motiv ca, fata de dispozitiile art.152 din Codul de procedura civila, instanta sa nu procedeze la judecarea cauzei, in lipsa reprezentantului paratului care absenta nemotivat. O solutie contrara ar fi fost in detrimentul partii prezente si diligente, care si-a respectat intocmai obligatiile procesuale.

Prezenta reprezentantului paratului, dupa inchiderea dezbaterilor asupra cauzei si in lipsa partii reclamante, nu putea justifica permisiunea de a depune alte inscrisuri intrucat s-ar fi incalcat atat dispozitiile art.167 alin. 2 din Codul de procedura civila, conform caruia dovezile pot fi administrate numai inainte de inceperea dezbaterilor asupra fondului cat si principiile fundamentale ale procesului civil, contradictorialitatii, publicitatii si oralitatii, dar mai ales cel al dreptului la aparare, recunoscut si pentru reclamanta si garantat atat de legea fundamentala cat si de art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

Nici neacordarea unui termen de pronuntare nu poate fi imputata instantei de fond atata timp cat acesta este lasat la aprecierea sa de art. 146 din Codul de procedura civila iar situatia reglementata de art. 156 din Codul de procedura civila nu se regaseste in cauza.

Dealtfel, recurenta nu a putut indica, in afara orgoliului profesional, o vatamare efectiva atata timp cat, in cuprinsul sentintei, judecatorul fondului a luat in considerare pozitia din concluziile scrise.

Fata de aceste aspecte, curtea retine ca prima instanta a aplicat in mod riguros dispozitiile procedurale, culpa pentru imposibilitatea formularii de concluzii orale revenindu-i, in mod exclusiv, paratului.

Cu privire la celelalte critici, curtea retine ca acestea sunt intemeiate.

Analiza actiunii reclamantei trebuie pornita de la obiectul acesteia. Astfel, prezenta actiune, asa cum a fost formulata, este o actiune in constatarea tacerii administratiei, respectiv o actiune prin care se tinde la sanctionarea conduitei culpabile a administratiei de a nu raspunde la solicitarea particularului in termenul legal.

Spre deosebire de actul administrativ unilateral tipic, astfel cum este definit in art. 2 alin. 1 lit. c teza I din Legea nr.554/2004, in cazul caruia contenciosul subiectiv tipic are ca obiect anularea actului, recunoasterea dreptului sau interesului legitim si repararea pagubei, in ipoteza reglementata de art. 2 alin. 2 teza II din Legea nr.554/2004, respectiv a actului administrativ unilateral asimilat sub forma nesolutionarii in termenul legal a cererii (tacerea administratiei), actiunea ce poate fi exercitata poate avea ca obiect doar obligarea autoritatii de a emite actul respectiv si, eventual, repararea pagubei cauzata prin neemiterea la timp a actului respectiv.

Distinctia aceasta rezulta si din analiza dispozitiilor art. 8 alin.1 si art. 18 alin. 1 din Legea nr.554/2004 si este importanta pentru ca, in cazul celei de-a doua actiuni, instanta nu se poate substitui administratiei pentru a analiza pe fond temeinicia pretentiei ci poate impune acesteia doar emiterea actului procedural prin care va pronunta o solutie favorabila sau nefavorabila particularului.

Aplicand in speta dedusa judecatii aceasta teorie, curtea retine ca cererea reclamantei de primire in profesia de avocat, cu scutire de examen, trebuie sa fie solutionata de autoritatea competenta, in speta de Baroul A. prin emiterea unei decizii de catre Consiliul baroului.

Insa verificarea indeplinirii conditiilor prevazute de lege ii revine Consiliului Baroului A., autoritate legal investita prin cererea formulata in acord cu dispozitiile art. 16 alin. 2 lit. b) din Legea nr.51/1995.

Dreptul ce i-a fost vatamat reclamantei prin nesolutionarea in termen a cererii nu este cel de primire in profesie cu scutire de examen ci cel de a-i fi solutionata cererea in termenul legal, respectiv de a-i fi emisa hotararea .

Ca atare, reclamanta si instanta de fond se afla in eroare atunci cand apreciaza ca, sanctionand tacerea administratiei, se impune ca autoritatea competenta sa emita hotararea cu un anumit continut, respectiv sa-i recunoasca reclamantei dreptul de a fi primita in profesie fara examen. Verificarea de catre instanta de fond a indeplinirii conditiilor de catre reclamanta, in acest cadru procesual, are caracter prematur si reprezinta o ingerinta in atributiile administratiei intrucat, practic, se ajunge ca sentinta sa tina loc de decizie, aspect inadmisibil.

O atare cenzura, respectiv a respectarii conditiilor de fond, s-ar putea realiza doar in cadrul unui proces de contencios administrativ tipic, atunci cand se contesta, cu respectarea procedurii prealabile prevazuta de lege, actul administrativ unilateral tipic, respectiv Hotararea nr.36/28.01.2011 a Consiliului Baroului A. Un astfel de litigiu, in care se solicita anularea actului, cu consecinta obligarii la emiterea unei decizii de admitere in profesie permite cenzurarea legalitatii masurii dispuse, intrucat instanta verifica modul de aplicare a legii de catre administratie, potrivit atributiilor sale jurisdictionale.

Or, atata timp cat acest lucru nu s-a realizat (inainte de emiterea deciziei autoritatea nu a avut aceasta oportunitate) instanta nu poate proceda la o verificare ci realizeaza o aplicare directa, in locul administratiei, a dispozitiilor legale incidente, aspect incompatibil cu principiul separatie puterilor in stat si cu scopul functiei jurisdictionale.

Fata de aceste considerente urmeaza a se retine ca petitul privind constatarea ca cererea de primire in profesie cu scutire de examen inregistrata la Baroul A. sub nr. 563/24.08.2010 nu a fost solutionata in termenul prevazut de lege, a devenit lipsit de interes in conditiile in care, la 28.01.2011, a fost emisa Hotararea nr. 36/2011 de catre Consiliul Baroului A.

In acelasi timp, cererea reclamantei privind constatarea ca indeplineste conditiile legale, generale si speciale prevazute de art. 11, art.13, art. 16 alin. 2 lit. b), art. 19 alin. 2 din Legea nr.51/1995 si sa i se recunoasca dreptul de a fi primita in profesia de avocat cu scutire de examen in calitate de avocat definitiv cat si cea privind obligarea paratului, in temeiul art. 18 alin. 1 din Legea nr.554/2004, la emiterea unei decizii de primire a acesteia in profesia de avocat cu scutire de examen, in calitate de avocat definitiv sunt premature, atata timp cat nu a contestat, in conditiile legii, actul administrativ prin care autoritatea competenta s-a pronuntat asupra acestei cereri.

Asa cum s-a aratat, singura cerere admisibila, intemeiata pe dispozitiile art. 18 alin. 1 din Legea nr.554/2004, era cea de obligare a paratului la emiterea unei decizii de solutionare a cererii, care insa ar fi ramas fara obiect in momentul in care paratul a emis Hotararea nr.36/2011.

Fata de cele ce preced urmeaza a se constata ca instanta de fond a realizat o gresita interpretare si aplicare a dispozitiilor legale, motiv pentru care, potrivit art. 312 alin. 3 raportat la art. 304 pct. 9 din Codul de procedura civila recursul promovat urmeaza a fi admis ca intemeiat cu consecinta modificarii sentintei in sensul respingerii actiunii.




Pronuntata de: Curtea de Apel Alba Iulia, Sectia de contencios administrativ si fiscal – Decizia nr. 2010 din 22.06.2011


Citeşte mai multe despre:    Avocat    Primire in profesie    Legea 51/1995    Legea 554/2004    Scutire de examen    Exceptia prematuritatii    Curtea de Apel Alba Iulia
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Carantina nelegala. Ordonanta presedintiala privind incetarea de indata a masurii carantinarii institutionalizate
Pronuntaţă de: Judecatoria BAIA MARE - SENTINTA CIVILA NR. 3787- Sedinta publica din 18 iunie 2020

Dezbaterile in fata completului de divergenta pot avea ca obiect exclusiv chestiunea cu privire la care instanta a constatat ivirea divergentei
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJSectia I civila, decizia nr. 1626 din 3 octombrie 2019

Remiterea materiala a unei sume de bani nu este suficienta pentru a proba perfectarea unui contract de imprumut
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJSectia a II-a civila, Decizia nr. 1868 din 22 octombrie 2019

Restituirea cauzei la parchet in ipoteza excluderii probelor administrate in cursul urmaririi penale
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia penala, completul de 2 judecatori de camera preliminara, incheierea nr. 90 din 6 februarie 2020

Hotarare care cuprinde considerente contradictorii si nu prezinta – aplicat si coerent – argumentele pe care si-a intemeiat solutia
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal Decizia nr. 784/2020

Concedierea pe durata in care femeia salariata este gravida
Pronuntaţă de: Decizia Curtii Constitutionale nr. 1/2020

Dreptul de deducere a TVA este conditionat de completarea in facturi a elementelor obligatorii prevazute de lege si-sau cu alte documente justificative anexate acestor facturi
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal Decizia nr. 2718/2019

Revendicare imobiliara a unui bun proprietate comuna pe cote-parti (coproprietate). Exceptie de la opozabilitatea hotararii judecatoresti
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

ICCJ: Contractul privind serviciile financiare incheiat la distanta constituie titlu executoriu in lipsa semnaturii olografe sau a semnaturii electronice extinse
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

ICCJ: Cu privire la rezolvarea aspectelor accesorii divortului, instanta de judecata poate consfinti acordul de mediere avand acest obiect.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ



Articole Juridice

OPINIE privind directiva europeana prin care se consolideaza drepturile lucratorilor detasati
Sursa: EuroAvocatura.ro

Instantele Uniunii Europene nu sunt competente sa judece actiuni in despagubire formulate impotriva Eurogrupului
Sursa: EuroAvocatura.ro

Sinteze curs de dreptul muncii. Ghidul salariatului si Ghidul angajatorului
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Raspunderea operatorului de date cu caracter personal in cazul unui incident de securitate
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu | MCP Cabinet avocati

Raspunderea si sarcinile Responsabilului cu Protectia Datelor
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu | MCP Cabinet avocati

Despagubirile acordate pentru exproprierea pentru cauza de utilitate publica
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Exercitarea autoritatii parintesti exclusiv de catre unul dintre parinti in contextul divortului
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati