Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Decizia ICCJ nr. 34/2016. Decizia de concediere individuala poate fi comunicata si prin email

Decizia ICCJ nr. 34/2016. Decizia de concediere individuala poate fi comunicata si prin email

  Publicat: 26 Dec 2016       1506 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
A fost promulgat la 11.09.1865
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Decizia ICCJ nr. 34/2016. Decizia de concediere individuala emisa potrivit art. 76 din Codul muncii se poate comunica prin posta electronica. Completul pt. dezlegarea unor chestiuni de drept .

Publicata in Monitorul Oficial nr. 18 din 09 ianuarie 2017

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Reglementate in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea generala,
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Prevazut in cap. I, t. II, C. proc.en., partea speciala, colectiv de judecatori constituit pentru solutionarea cauzelor care i s-au repartizat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act adoptat de organele de stat,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
A fost promulgat la 11.09.1865
Serviciu auxiliar alaturi de registratura, arhiva si biblioteca,
Imprimat care se completeaza in vederea intocmirii unui act sau a unui tabel.
Prevazute in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala, mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Reprezinta date in forma electronica care sunt atasate sau logic asociate cu alte date in forma electronica si care servesc ca metoda de identificare.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
A fost promulgat la 11.09.1865
Unirea a doua sau mai multe cauze aflate in curs de cercetare si urmarire penala,
A fost promulgat la 11.09.1865
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
A fost promulgat la 11.09.1865
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Prevazuta in cap.IV, t, C. proc. pen., partea speciala, procedeu jurisdictional de solutionare a plangeriloe indreptate impotriva actelor de executare dintr-o hotarare penala.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
A fost promulgat la 11.09.1865
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei, ci se pronunta asupra diverselor cereri, probleme sau exceptii ori masuri procesuale (ex. arestarea preventiva etc.) care se ivesc in timpul judecatii.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Aceasta este un tratat international deschis spre semnare numai statelor membre ale Consiliului Europei.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblul normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale de munca ale muncitorilor si functionarilor, precum si alte raporturi sociale derivate din raporturile sociale de munca.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Imprimat care se completeaza in vederea intocmirii unui act sau a unui tabel.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
A fost promulgat la 11.09.1865
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Hotararea unei persoane de a savarsi un act sau un fapt producator de efecte juridice.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Bilet la ordin andosat in alb, emis de catre unitatile economice mari.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
A fost promulgat la 11.09.1865
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Dovada pe care o poate face cel chemat sa raspunda pentru insulta sau calomnie, in scopul de a stabili adevarul afirmatiei sau imputarii facute si a inlatura astfel caracterul penal al faptei.
Reprezinta date in forma electronica care sunt atasate sau logic asociate cu alte date in forma electronica si care servesc ca metoda de identificare.
Reprezinta date in forma electronica care sunt atasate sau logic asociate cu alte date in forma electronica si care servesc ca metoda de identificare.
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
A fost promulgat la 11.09.1865
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Reprezinta date in forma electronica care sunt atasate sau logic asociate cu alte date in forma electronica si care servesc ca metoda de identificare.
Reprezinta date in forma electronica care sunt atasate sau logic asociate cu alte date in forma electronica si care servesc ca metoda de identificare.
Reprezinta date in forma electronica care sunt atasate sau logic asociate cu alte date in forma electronica si care servesc ca metoda de identificare.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
Serviciu auxiliar alaturi de registratura, arhiva si biblioteca,
Imprimat care se completeaza in vederea intocmirii unui act sau a unui tabel.
A fost promulgat la 11.09.1865
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Raporturi juridice cu caracter patrimonial ce se stabilesc intre soti ca urmare a casatoriei, cu privire la:
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
A fost promulgat la 11.09.1865
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Reprezinta date in forma electronica care sunt atasate sau logic asociate cu alte date in forma electronica si care servesc ca metoda de identificare.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Reprezinta date in forma electronica care sunt atasate sau logic asociate cu alte date in forma electronica si care servesc ca metoda de identificare.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Prevazut in cap. I, t. II, C. proc.en., partea speciala, colectiv de judecatori constituit pentru solutionarea cauzelor care i s-au repartizat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act adoptat de organele de stat,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(in prima instanta). Reglementat in cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala, s elimiteaza la fapta si persoana (persoanele) aratata in actul de sesizare a instantei, chiar si in cazul de extindere a procesului penal.
Prevazut in cap. I, t. II, C. proc.en., partea speciala, colectiv de judecatori constituit pentru solutionarea cauzelor care i s-au repartizat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Document politic de referinta aprobat de catre Consiliul Informal al Ministrilor responsabili cu amenajarea teritoriului din UE, la Potsdam in 1999.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
A fost promulgat la 11.09.1865
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
A fost promulgat la 11.09.1865
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
A fost promulgat la 11.09.1865
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Orice forma de comunicare destinata sa promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei profesii liberale;
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Serviciu auxiliar alaturi de registratura, arhiva si biblioteca,
Imprimat care se completeaza in vederea intocmirii unui act sau a unui tabel.
Prevazute in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala, mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
A fost promulgat la 11.09.1865
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
A fost promulgat la 11.09.1865
Imprimat care se completeaza in vederea intocmirii unui act sau a unui tabel.
Ansamblul normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale de munca ale muncitorilor si functionarilor, precum si alte raporturi sociale derivate din raporturile sociale de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Orice forma de comunicare destinata sa promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei profesii liberale;
Exceptie de la dispozitiile unui act normativ,
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
A fost promulgat la 11.09.1865
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Presupunere facuta de legiuitor sau judecator prin considerarea unui fapt ca existent, dedus din existenta altui fapt, vecin si conex.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
A fost promulgat la 11.09.1865
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
A fost promulgat la 11.09.1865
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Reprezinta date in forma electronica care sunt atasate sau logic asociate cu alte date in forma electronica si care servesc ca metoda de identificare.
Reprezinta date in forma electronica care sunt atasate sau logic asociate cu alte date in forma electronica si care servesc ca metoda de identificare.
Reprezinta date in forma electronica care sunt atasate sau logic asociate cu alte date in forma electronica si care servesc ca metoda de identificare.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Reprezinta date in forma electronica care sunt atasate sau logic asociate cu alte date in forma electronica si care servesc ca metoda de identificare.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
A fost promulgat la 11.09.1865
Presupunere facuta de legiuitor sau judecator prin considerarea unui fapt ca existent, dedus din existenta altui fapt, vecin si conex.
Calitate a unui act juridic de a intruni toate conditiile si de a produce toate efectele prevazute de lege.
Calitate a unui act juridic de a intruni toate conditiile si de a produce toate efectele prevazute de lege.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
A fost promulgat la 11.09.1865
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Orice forma de comunicare destinata sa promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei profesii liberale;
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
A fost promulgat la 11.09.1865
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.

INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE


COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT


DECIZIA Nr. 34 din 24 octombrie 2016 | Dosar nr. 2.436/2016


Inalta Curte de Casatie si Justitie a€” Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat in examinare sesizarea formulata de Curtea de Apel lasi a€” Sectia litigii de munca si asigurari sociale in Dosarul nr. 6.975/99/2014 in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la urmatoarea problema de drept: ``in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 77 din Codul muncii cu referire la art. 278 alin. (1) din Codul muncii si art. 1.326 din Codul civil, comunicarea, prin posta electronica, de catre angajator a deciziei de concediere individuala emise potrivit art. 76 din Codul muncii reprezinta o modalitate de comunicare apta din punct de vedere procesual sa declanseze curgerea termenului de contestare jurisdictionala a deciziei, potrivit art. 211 lit. a) din Legea nr. 62/2011 combinat cu art. 216 din Legea nr. 62/2011 cu referire la art. 184 alin. (1) din Codul de procedura civila, fiind aplicabile ca norma generala prevederile art. 154 alin. (6) din Codul de procedura civila?


in conditiile unui raspuns afirmativ la prima intrebare, decizia comunicata prin posta electronica trebuie sa respecte cerintele formale impuse de Legea nr. 455/2001, referitoare la inscrisul in forma electronica, sau este suficienta transmiterea deciziei in format accesibil electronic (in speta document pdf)?"


Dupa prezentarea referatului cauzei, constatand ca nu sunt chestiuni prealabile de discutat sau exceptii de invocat, presedintele completului, doamna judecator lulia Cristina Tarcea, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a declarat dezbaterile inchise, iar completul de judecata a ramas in pronuntare asupra sesizarii privind pronuntarea unei hotarari prealabile.


INALTA CURTE, deliberand asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizata, constata urmatoarele:


I. Titularul si obiectul sesizarii


1. Prin incheierea de sedinta din 31 mai 2016, pronuntata in Dosarul nr. 6.975/99/2014, Curtea de Apel lasi a€” Sectia litigii de munca si asigurari sociale a dispus sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in baza art. 519 din Codul de procedura civila, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la modul de interpretare si aplicare a dispozitiilor art. 77 din Codul muncii cu referire la art. 278 alin. (1) din Codul muncii si art. 1.326 din Codul civil, respectiv daca trimiterea, prin posta electronica, de catre angajator a deciziei de concediere individuala emise potrivit art. 76 din Codul muncii reprezinta o modalitate de comunicare apta din punct de vedere procesual sa declanseze curgerea termenului de contestare jurisdictionala a deciziei, potrivit art. 211 lit. a) din Legea nr. 62/2011 combinat cu art. 216 din Legea nr. 62/2011 cu referire la art. 184 alin. (1) din Codul de procedura civila, fiind aplicabile ca norma generala prevederile art. 154 alin. (6) din Codul de procedura civila, si daca, in conditiile unui raspuns afirmativ la prima intrebare, decizia comunicata prin posta electronica trebuie sa respecte cerintele formale impuse de Legea nr. 455/2001, referitoare la inscrisul in forma electronica, sau este suficienta transmiterea deciziei in format accesibil electronic (in speta document pdf).


2. Cererea de pronuntare a hotararii prealabile a fost inregistrata pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie la data de 28 iunie 2016 cu nr. 2.436/1/2016.


II. Temeiul juridic al sesizarii


3. Art. 519 din Codul de procedura civila stipuleaza urmatoarele: ``Daca, in cursul judecatii, un complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului, investit cu solutionarea cauzei in ultima instanta, constatand ca o chestiune de drept, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei respective, este noua si asupra acesteia Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat si nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, va putea solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa pronunte o hotarare prin care sa dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizata.``


III. Normele de drept intern care formeaza obiectul sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu privire la pronuntarea unei hotarari prealabile


4. Legea nr. 53/2003 a€” Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, denumita in continuare Codul muncii:


Art. 76. a€” Decizia de concediere se comunica salariatului in scris si trebuie sa contina in mod obligatoriu:


a) motivele care determina concedierea;


b) durata preavizului;


c) criteriile de stabilire a ordinii de prioritati, conform art. 69 alin. (2) lit. d), numai in cazul concedierilor colective;


d) lista tuturor locurilor de munca disponibile in unitate si termenul in care salariatii urmeaza sa opteze pentru a ocupa un loc de munca vacant, in conditiile art. 64.


Art. 77. a€” Decizia de concediere produce efecte de la data comunicarii ei salariatului.


Art. 252. alin. (3): Decizia de sanctionare se comunica salariatului in cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii si produce efecte de la data comunicarii.


(4) Comunicarea se preda personal salariatului, cu semnatura de primire, ori, in caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandata, la domiciliul sau resedinta comunicata de acesta.


Art. 278 alin. (1): Dispozitiile prezentului cod se intregesc cu celelalte dispozitii cuprinse in legislatia muncii si, in masura in care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de munca prevazute de prezentul cod, cu dispozitiile legislatiei civile.


5. Codul civil:


Art. 1.326. a€”Actele unilaterale supuse comunicarii


(1) Actul unilateral este supus comunicarii atunci cand constituie, modifica sau stinge un drept al destinatarului si ori de cate ori informarea destinatarului este necesara potrivit naturii actului.


(2) Daca prin lege nu se prevede altfel, comunicarea se poate face in orice modalitate adecvata, dupa imprejurari.


(3) Actul unilateral produce efecte din momentul in care comunicarea ajunge la destinatar, chiar daca acesta nu a luat cunostinta de aceasta din motive care nu ii sunt imputabile.


6. Legea dialogului social nr. 62/2011, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, denumita in continuare Legea nr. 62/2011:


Art. 211: Cererile pot fi formulate de cei ale caror drepturi au fost incalcate dupa cum urmeaza:


a) masurile unilaterale de executare, modificare, suspendare sau incetare a contractului individual de munca, inclusiv angajamentele de plata a unor sume de bani, pot fi contestate in termen de 45 de zile calendaristice de la data la care cel interesat a luat cunostinta de masura dispusa;


Art. 216: Dispozitiile prezentei legi referitoare la procedura de solutionare a conflictelor individuale de munca se completeaza in mod corespunzator cu prevederile Codului de procedura civila.


7. Codul de procedura civila:


Art. 154 alin. (6): Comunicarea citatiilor si a altor acte de procedura se poate face de grefa instantei si prin telefax, posta electronica sau prin alte mijloace ce asigura transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia, daca partea a indicat instantei datele corespunzatoare in acest scop. In vederea confirmarii, instanta, odata cu actul de procedura, va comunica un formular care va contine: denumirea instantei, data comunicarii, numele grefierului care asigura comunicarea si indicarea actelor comunicate; formularul va fi completat de catre destinatar cu data primirii, numele in clar si semnatura persoanei insarcinate cu primirea corespondentei si va fi expediat instantei prin telefax, posta electronica sau prin alte mijloace .


Art. 184 alin. (1): Termenele incep sa curga de la data comunicarii actelor de procedura, daca legea nu dispune altfel.


8. Legea nr. 455/2001 privind semnatura electronica, republicata, denumita in continuare Legea nr. 455/2001:


Art. 4: in intelesul prezentei legi:


1. date in forma electronica sunt reprezentari ale informatiei intr-o forma conventionala adecvata crearii, prelucrarii, trimiterii, primirii sau stocarii acesteia prin mijloace electronice;


2. inscris in forma electronica reprezinta o colectie de date in forma electronica intre care exista relatii logice si functionale si care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificatie inteligibila, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar;


3. semnatura electronica reprezinta date in forma electronica, care sunt atasate sau logic asociate cu alte date in forma electronica si care servesc ca metoda de identificare;


9. Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice, cu modificarile si completarile ulterioare, denumita in continuare Legea nr. 506/2004:


Art. 1. a€” Prezenta lege stabileste conditiile specifice de garantare a dreptului la protectia vietii private in privinta prelucrarii datelor cu caracter personal in sectorul comunicatiilor electronice.


Art. 2 alin. (1) lit. g): Posta electronica a€” serviciul care consta in transmiterea printr-o retea publica de comunicatii electronice a unor mesaje in format text, voce, sunet sau imagine, care pot fi stocate in retea sau in echipamentul terminal al destinatarului pana la receptionarea de catre destinatar.


IV. Expunerea succinta a procesului


10. Contestatorul Dumitru Alexandru, prin actiunea inregistrata la Tribunalul lasi cu nr. 6.975/99/2014, a solicitat obligarea angajatorului parat S.C. Lukoil Lubricants East Europe a€” S.R.L. sa isi respecte obligatiile din Contractul individual de munca nr. 172/11.01.2013, in sensul de a-i permite sa isi desfasoare activitatea pentru care a fost angajat si de a-i achita drepturile salariale cuvenite incepand cu luna februarie 2014 si pana la solutionarea litigiului.


11. Prin incheierea de sedinta din data de 8 aprilie 2015, pronuntata in Dosarul nr. 6.975/99/2014, s-a admis exceptia conexitatii, conform art. 139 din Codul de procedura civila, si s-a dispus conexarea Dosarului nr. 9.760/99/2014 la Dosarul nr. 6.975/99/2014, iar, in temeiul dispozitiilor art. 139 alin. (3) din Codul de procedura civila, s-a inaintat dosarul conexat la completul initial investit al Tribunalului lasi.


12. Acelasi contestator, prin actiunea inregistrata cu nr. 9.760/99/2014 (dosarul conexat), a formulat contestatie impotriva Deciziei de concediere nr. FD 11 din data de 22 ianuarie 2014, in contradictoriu cu intimata S.C. Lukoil Lubricants East Europe a€” S.R.L., solicitand anularea acestei decizii, repunerea in situatia anterioara, prin reintegrarea in functie si obligarea intimatei la plata unei despagubiri, corespunzatoare drepturilor salariale indexate si majorate si oricaror altor drepturi materiale de care a fost privat fara drept, din momentul desfacerii contractului individul de munca pana la reintegrarea efectiva in functie.


13. Tribunalul lasi, prin Sentinta civila nr. 1.218 din 18 mai 2015, pronuntata in Dosarul nr. 6.975/99/2014, a respins ca tardiva contestatia formulata de contestatorul Dumitru Alexandru in contradictoriu cu parata, S.C. Lukoil Lubricants East Europe a€” S.R.L. Impotriva Deciziei de concediere nr. FD 11 din 22 ianuarie 2014, emisa de catre parata, si a respins cererea reclamantului privind obligarea angajatorului sa isi respecte obligatiile din Contractul individual de munca nr. 172 din 11 ianuarie 2013, in sensul de a permite contestatorului sa isi desfasoare activitatea si sa ii plateasca drepturile salariale incepand cu data de i februarie 2014.


14. In motivare, prima instanta a retinut regularitatea corespondentei in forma electronica intre partile din prezenta cauza si faptul ca nu au existat alte inadvertente anterioare sau ulterioare datei de 22 ianuarie 2014 cu privire la receptionarea acestei corespondente sau imposibilitatea citirii ei. Referitor la continutul e-mailului prin care i s-a comunicat decizia de concediere, contestatorul nu a formulat un raspuns imediat in care sa reclame deficiente de receptionare, apararile sale cu privire la deficientele de comunicare a deciziei de concediere fiind formulate in raspunsul la intampinare depus la 25 februarie 2015 in Dosarul nr. 9.760/99/2014.


15. Asadar, s-a retinut ca, in lipsa reclamarii vreunei deficiente in ceea ce priveste receptarea e-mailului ce continea decizia de concediere contestata, intimata nu a avut niciun motiv pentru care sa repete comunicarea acestei decizii prin vreun alt mod de transmitere, indicat de contestator.


16. Potrivit art. 76 alin. (1) si art. 77 din Codul muncii, decizia de concediere se comunica salariatului in scris si produce efecte de la data comunicarii, putand fi contestata in termen de 30 de zile de la data comunicarii, potrivit art. 268 alin. (1) lit. a) din Codul muncii, sau 45 de zile de la data luarii la cunostinta, potrivit art. 211 lit. a) din Legea nr. 62/2011.


17. Primirea fara rezerve si obiectiuni din partea contestatorului a e-mailului din data de 22 ianuarie 2014 reprezinta o comunicare in forma scrisa a deciziei de concediere atasate acestui e-mail, fiind respectate astfel exigentele art. 76 alin. (1) din Codul muncii.


18. Raportand data promovarii contestatiei la Decizia nr. FD11 din 22 ianuarie 2014a€”11 decembrie 2014, la data retinuta ca data a comunicariia€”23 ianuarie 2014, s-a constatat ca promovarea contestatiei la aceasta decizie s-a facut cu depasirea termenului de 45 de zile prevazut de art. 211 lit. a) din Legea nr. 62/2011 si, pe cale de consecinta, s-a respins ca tardiva contestatia .


19. Impotriva acestei solutii contestatorul a formulat apel, solicitand admiterea acestuia, anularea sentintei instantei de fond si trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului lasi.


V. Motivele retinute de titularul sesizarii care sustin admisibilitatea procedurii


20. Curtea de Apel lasi a constatat admisibilitatea sesizarii, in conformitate cu prevederile art. 519 din Codul de procedura civila, motivat de faptul ca:


21. De lamurirea modului de interpretare/aplicare a dispozitiilor art. 77 din Codul muncii cu referire la art. 278 alin. (1) din Codul muncii si art. 1.326 din Codul civil, cu referire la art. 211 lit. a) din Legea nr. 62/2011 combinat cu art. 216 din Legea nr. 62/2011 cu referire la art. 184 alin. (1) din Codul de procedura civila si art. 154 alin. (6) din acelasi act normativ, depinde solutionarea pe fond a cauzei, intrucat apelul exercitat vizeaza in principal determinarea validitatii juridice a modalitatii de comunicare a deciziei de incetare a contractului de munca, efectuata prin mijloace electronice de comunicare la distanta, si tinand cont de caracterul devolutiv integral al apelului, solutionarea caii de atac, aflate in competenta acestei instante, de ultim grad, depinde de dezlegarea ce se va da chestiunii de drept supuse procedurii hotararii prealabile.


22. Problema de drept enuntata este noua, deoarece, prin consultarea jurisprudentei, s-a constatat ca asupra acestei probleme Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat printr-o alta hotarare, astfel cum rezulta din studierea site-ului www.scj.ro.


23. Prioritar s-a aratat ca aspectele ce fac obiectul prezentei sesizari sunt, in sensul art. 519 din Codul de procedura civila, chestiuni de drept, solicitandu-se Inaltei Curti de Casatie si Justitie statuarea asupra modalitatii de interpretare si aplicare a dispozitiilor art. 77, dar si asupra dispozitiilor art. 211 lit. a) din Legea nr. 62/2011 si art. 154 alin. (6) din Codul de procedura civila.


24. Din studierea jurisprudentei rezulta ca instanta suprema nu a statuat asupra chestiunii care formeaza obiectul sesizarii.


25. Desi aspecte privitoare la regimul juridic al inscrisurilor in forma electronica reglementate de Legea nr. 455/2001 au facut obiectul analizei in cadrul recursului in interesul legii, solutionat prin Decizia nr. 6/2015 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 199 din 25 martie 2015, dezlegarile date au forta juridica obligatorie, in temeiul art. 517 alin. (4) din Codul de procedura civila, doar in materia contraventionala si nu acopera problematica sesizata prin prezenta incheiere .


26. La nivel national nu s-a identificat o practica in aceasta materie, obiectul sesizarii nefiind o problema analizata prin studii de specialitate publicate, fiind necesar, avand in vedere importanta problematicii prin raportare la sfera larga de aplicabilitate a prevederilor art. 77 din Codul muncii, dar si in raport cu destinatarii normei, ca Inalta Curte de Casatie si Justitie sa statueze asupra chestiunii sesizate, pentru a elimina orice riscuri decurgand din interpretarea normei, prin raportare si la noile tendinte de extindere a sistemelor informatice la nivelul intregii societati. Din aceasta perspectiva este indubitabil ca mijloacele de comunicare la distanta fac parte din realitatile sociale actuale, iar legislatia tinde sa reglementeze noile realitati, fara insa a se putea corela intotdeauna cu evolutia sociala.^


27. In acest sens, fata de prevederile art. 5 din Codul de procedura civila, judecatorul este tinut sa solutioneze raporturile litigioase chiar daca legea nu prevede, este neclara sau incompleta, iar solutia a priori exclusiva a unei noi modalitati de comunicare la distanta nu poate avea ca ratiune insasi inexistenta reglementarii legale, intrucat accesul la instanta nu poate avea caracter iluzoriu, potrivit interpretarii constante a Curtii Europene a Drepturilor Omului, in materia art. 6 paragraful 1 din Conventia europeana a drepturilor omului.


28. Problema de drept nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, conform evidentelor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, consultate la data de 31 mai 2015.


29. Din studiul jurisprudentei Inaltei Curti de Casatie si Justitie a rezultat ca nu exista pe rol o sesizare cu privire la pronuntarea unui recurs in interesul legii in aceasta materie.


VI. Punctul de vedere al completului de judecata


30. Dispozitiile substantiale a€” art. 76 si art. 77 din Codul muncii a€” reglementeaza decizia de concediere ca act juridic unilateral al angajatorului, stabilind patru elemente formale obligatorii, precum si conditionarea imperativa a producerii efectelor specifice de necesitatea comunicarii acesteia.


31. Prevederile substantiale de dreptul muncii nu reglementeaza integral nici conditiile formale obligatorii (exempli gratia nu este impusa conditia semnaturii olografe, conditie stabilita insa de prevederile art. 272 din Codul de procedura civila), nici modalitatea de comunicare, devenind astfel incidente dispozitiile art. 278 din Codul muncii cu privire la necesitatea complinirii legislatiei muncii cu legislatia civila, in masura in care aceasta nu contravine specificului raporturilor de munca . Contrar unor opinii exprimate in jurisprudenta si in studiile de specialitate, Curtea de Apel lasi a apreciat ca dispozitiile art. 77 din Codul muncii nu pot fi complinite cu prevederile art. 252 alin. (2) si (3) din Codul muncii, care reprezinta prevederi speciale, de stricta aplicare in materia raspunderii disciplinare a salariatului.


32. In consecinta, se apreciaza ca norma inscrisa in art. 77 din Codul muncii se completeaza cu dispozitiile legii generale, civile si procesual civile, in temeiul art. 278 din Codul muncii, respectiv art. 216 din Legea nr. 62/2011. In acest context trebuie subliniat ca, prin Decizia nr. 18 din 13 iunie 2016, pronuntata in Dosarul nr. 1.362/1/2016, Inalta Curte de Casatie si Justitie a€” Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit ca dispozitiile art. 1.324,1.325 si 1.326 din Codul civil pot fi aplicate in intregirea dispozitiilor Codului muncii, fiind compatibile cu specificul raporturilor de munca .


33. In consecinta, ca act juridic unilateral, decizia de concediere, emisa in temeiul prevederilor art. 76 din Codul muncii, este supusa dispozitiilor art. 1.326 din Codul civil, potrivit carora comunicarea se poate face in orice modalitate adecvata, dupa imprejurari [art. 1.326 alin. (2)].


34. In raport cu generalitatea regulii este indubitabil ca transmisiunea electronica la distanta, in speta prin posta electronica, in sensul art. 2 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 506/2004, reprezinta o modalitate apta de a asigura transmiterea actului, insa nu si suficienta, din punctul de vedere al prezentei instante, de a realiza ``comunicarea actului``, in sens legal, catre destinatar si de a valora ``luare la cunostinta`` in sensul art. 211 lit. a) din Legea nr. 62/2011, text care, ca norma speciala, se aplica prioritar, in detrimentul reglementarii prevazute de art. 1.326 alin. (3) din Codul civil.


35. In acest sens, in lipsa unui acord al partilor raportului de munca privind alegerea explicita sau implicita a acestei modalitati de comunicare, identitatea utilizatorului care foloseste un sistem electronic de comunicare la distanta are caracter exclusiv privat, fiind supusa regulilor speciale de protectie, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 506/2004. In consecinta, transmiterea unei corespondente electronice presupune obtinerea prealabila, intr-o modalitate legala, a adresei de corespondenta a destinatarului.


36. Mai mult, simpla trimitere a unei corespondente electronice nu este prin ea insasi suficienta pentru indeplinirea cerintei legale de comunicare efectiva catre destinatar. In acest sens, legea procesuala civila romana a conditionat realizarea procedurilor de comunicare prin posta electronica de un raspuns al destinatarului (prin completarea unui formular care sa cuprinda data primirii, numele in clar si semnatura persoanei insarcinate cu primirea corespondentei) care, la randul sau, va fi expediat transmitatorului prin posta electronica sau prin alte mijloace [art. 154 alin. (6) din Codul de procedura civila].


37. Or, plecand de la teza initiala, potrivit careia dispozitiile art. 77 din Codul muncii se completeaza cu prevederile generale ale legislatiei civile si procesual civile, comunicarea deciziei de concediere prin posta electronica nu poate fi decat subsumata conditiilor exprese din art. 154 alin. (6) din Codul de procedura civila. Este real, asa cum sustine si aparatorul intimatei, ca ``luarea la cunostinta`` este un aspect de fapt, insa dispozitiile legale trebuie interpretate coroborat si unitar, iar comunicarea unui act juridic, determinand curgerea termenului de contestare a acestuia, dar si toate efectele de drept substantial, este indubitabil o institutie juridica si, in consecinta, supusa reglementarii legale, fie speciale, fie generale. Or, legea procesual civila romana in vigoare conditioneaza indeplinirea procedurii de comunicare prin posta electronica de existenta unui raspuns cert al destinatarului, regula care, in temeiul caracterului general al normei procesual civile, trebuie sa guverneze toate materiile speciale ce nu au primit o reglementare distincta.


38. In consecinta, opinia instantei de sesizare este in sensul ca, in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 77 din Codul muncii cu referire la art. 278 alin. (1) din Codul muncii si art. 1.326 din Codul civil, comunicarea, prin posta electronica, de catre angajator a deciziei de concediere individuala emise potrivit art. 76 din Codul muncii determina curgerea termenului de contestare jurisdictionala a deciziei, potrivit art. 211 lit. a) din Legea nr. 62/2011 combinat cu art. 216 din acelasi act normativ, numai in conditiile confirmarii exprese de catre salariatul-contestator a primirii acestei corespondente.


39. In ceea ce priveste cel de-al doilea aspect al intrebarii, daca decizia comunicata prin posta electronica trebuie sa respecte cerintele formale impuse de Legea nr. 455/2001, referitoare la inscrisul in forma electronica, in argumentatia solutiei trebuie avute in vedere considerentele Deciziei nr. 6/2015 pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 199 din 25 martie 2015, in care s-a retinut ``Doctrina a relevat faptul ca elementul de diferentiere a actului juridic in forma electronica de actul juridic in forma scrisa este modul diferit de acces la manifestarea de vointa . Asadar, un act juridic, inteles atat ca negotium, cat si ca instrumentum, poate sa intre in sfera de aplicare a Legii nr. 455/2001 doar atunci cand manifestarea de vointa a celui de la care actul emana imbraca forma electronica si, de asemenea, ajunge la destinatarul transmiterii in aceeasi forma, prin intermediul unor mijloace de transmitere a datelor in format electronic. Aceasta specificitate distinge inscrisurile electronice de inscrisurile A«clasiceA», pe suport hartie . In situatia in care manifestarea de vointa a emitentului actului ajunge la destinatarul sau pe suport hartie, inscrisul astfel transmis nu mai este in forma electronica.``


40. Or, in raport cu dispozitiile art. 76 din Codul muncii, care impun emiterea deciziei in forma scrisa, si de dispozitiile art. 77 din Codul muncii, care se refera la comunicarea insasi a deciziei de concediere, si nu a masurii concedierii (niciun alt inscris neputand inlocui decizia de concediere), avand in vedere si considerentele Deciziei nr. 6/2015 pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie, opinia Curtii de Apel lasi este ca doar daca insasi manifestarea de vointa a angajatorului este in format electronic, comunicarea prin posta electronica satisface exigentele art. 76 si 77 din Codul muncii, numai in aceasta ipoteza fiind aplicabile si prevederile art. 282, 283 si 284 din Codul de procedura civila, nu si pentru un document de tip PDF a€” portable document format, care reprezinta doar o copie a unui alt tip de document (emis in forma clasica/pe suport hartie).


VIL Punctul de vedere al partilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept


41. Contestatorul nu a formulat niciun punct de vedere cu privire la problema de drept dedusa judecatii.


42. Intimata a sustinut, relativ la chestiunile puse in discutie, urmatoarele:


Legea nu limiteaza modalitatea prin care trebuie efectuata comunicarea deciziei de concediere pentru necorespundere profesionala (si nu una disciplinara), ci lasa libertate sub acest aspect a€” comunicarea se poate face in orice modalitate adecvata, dupa imprejurari, iar unde legea nu distinge, nici judecatorul nu poate distinge. Comunicarea deciziei este o situatie de fapt ce poate fi dovedita prin orice mijloc de proba . Obiectul probei este comunicarea prin posta electronica, iar mijlocul de proba il constituie datele redate pe suportul informatic reprezentat de serverul de e-mail, prin care se deruleaza transmiterea si stocarea mesajelor.


43. In cazul transmiterilor electronice, acestea nu pot fi limitate la cerintele formale ale actelor sub semnatura electronica, deoarece exista atat acte cu semnatura electronica extinsa, cat si acte cu semnatura electronica simpla (fara certificat calificat), iar respingerea acestora din urma ca proba in justitie, fara o analiza temeinica, nu este legala.


44. Decizia de concediere reprezinta un act juridic unilateral, fiind conform art. 1.324 din Codul civil, o manifestare de vointa a autorului sau, care produce efecte de la data comunicarii prin orice modalitate adecvata, dupa imprejurari, potrivit art. 1.326 din Codul civil. Este consacrata de catre legiuitor teoria receptiei [in sensul teoriei receptiei este doctrina, conform comentariilor din Noul Cod Civil. Comentariu pe articole, Editura CH Beck, lucrare coordonata de profesor F.A. Baias, art. 1.326 alin. (3)] pentru a stabili momentul de la care un asemenea act unilateral produce efecte juridice. Aceasta decizie ii este opozabila salariatului, nefiind necesar, potrivit legii, ca, pentru producerea efectelor, destinatarul sa fi transmis vreo confirmare. Actul primirii/comunicarii nu poate fi conditionat de vreo manifestare de vointa subiectiva a salariatului (luarea la cunostinta), ci efectele deciziei se produc in momentul comunicarii ei catre salariat .


45. Inserarea in Codul de procedura civila a prevederilor art. 282, 283 si 284 denota interesul si necesitatea luarii in considerare si a noilor mijloace de proba, proprii societatii contemporane, caracterizata printr-o prezenta ubicua a tehnologiei informatiei, precum si necesitatea asigurarii unei securitati a raporturilor juridice/comunicarilor electronice in acest context nou.


46. Legea nr. 455/2001 distinge intre semnatura electronica extinsa si semnatura electronica simpla. Semnatura electronica simpla desemneaza o colectie de date atasate sau continute de un inscris (de exemplu, adresa de e-mail a expeditorului atasata la e-mail). Un refuz sumar de recunoastere a acestor raporturi juridice pentru lipsa semnaturii electronice extinse ar goli de continut toate prevederile legale procedurale privind inscrisurile pe suport electronic, privind posibilitatea comunicarii prin telex, fax sau posta electronica, dar si prevederile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 455/2001, care stipuleaza ca, in cazul in care una din parti contesta inscrisul sau semnatura, instanta va dispune intotdeauna ca verificarea sa se faca prin expertiza tehnica de specialitate.


47. Inscrierea pe suportul informatic (inregistrarea criptata a transmiterii comunicarii electronice) este chiar actul comunicarii deciziei, iar comunicarea si inscrierea acesteia pe suportul informatic s-au facut de catre tertul profesionist, care este detinatorul cu drepturi exclusive si administratorul serverului de e-mail.


VIII. Jurisprudenta instantelor nationale in materie si punctul de vedere al Ministerului Public a€” Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie


48. Ministerul Public a€” Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin Adresa nr. 958/C/2.693/111-5/2016 din 16 august 2016, a comunicat ca, la nivelul Sectiei judiciare a€” Serviciul judiciar civil, nu s-a verificat si nu se verifica practica judiciara in problema de drept care formeaza obiectul sesizarii Curtii de Apel lasi.


49. Curtile de apel Alba lulia, Bacau, Constanta, Ploiesti, Pitesti, Suceava si Timisoara au invederat ca nu au fost identificate hotarari judecatoresti pronuntate cu privire la aceasta chestiune de drept si nu au exprimat niciun punct de vedere in sensul celor solicitate de Inalta Curte de Casatie si Justitie.


50. Magistratii din cadrul Curtii de Apel Galati si instantelor din raza sa de competenta au apreciat ca, in conformitate cu dispozitiile art. 154 alin. (6) din Codul de procedura civila, ``comunicarea citatiilor si a altor acte de procedura se poate face de grefa instantei si prin telefax, posta electronica sau prin alte mijloace ce asigura transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia, daca partea a indicat instantei datele corespunzatoare in acest scop. In vederea confirmarii, instanta, odata cu actul de procedura, va comunica un formular care va contine: denumirea instantei, data comunicarii, numele grefierului care asigura comunicarea si indicarea actelor comunicate; formularul va fi completat de catre destinatar cu data primirii, numele in clar si semnatura persoanei insarcinate cu primirea corespondentei si va fi expediat instantei prin telefax, posta electronica sau prin alte mijloace``.


in temeiul dispozitiilor art. 77 din Codul muncii, decizia de concediere produce efecte de la data comunicarii ei catre salariat .


Pentru buna desfasurare a relatiilor de munca, participantii la aceste raporturi se vor informa si se vor consulta reciproc, in conditiile legii, relatiile de munca fiind bazate pe principiul consensualitatii si al bunei-credinte (art. 8 din Codul muncii).


Ca urmare, atat la incheierea contractului individual de munca, cat si pe parcursul derularii raporturilor de munca, angajatul are obligatia de a informa angajatorul in legatura cu datele de identificare, adresa, domiciliu, adresa de e-mail, fax, telefon in vederea bunei desfasurari a acestor raporturi .


Cata vreme angajatul a pus la dispozitia angajatorului o adresa electronica in vederea comunicarii actelor care emana de la acesta si sunt obligatorii a fi aduse la cunostinta salariatului, comunicarea unei decizii de concediere in aceasta modalitate este valabila, fiind suficienta transmiterea in document PDF. Decizia mentionata reprezinta un act unilateral al angajatorului in sensul dispozitiilor art. 1.326 alin. (1) din Codul civil, potrivit caruia ``actul unilateral este supus comunicarii atunci cand constituie, modifica sau stinge un drept al destinatarului si ori de cate ori informarea destinatarului este necesara potrivit naturii actului``.



in raport cu dispozitiile art. 154 alin. (5) din Codul de procedura civila, daca se realizeaza o comunicare valabila a deciziilor, hotararilor judecatoresti ce sunt supuse cailor de atac ce trebuie exercitate intr-un anumit termen procedural prin posta electronica, cu respectarea dispozitiilor legale in acest sens, si pentru decizia de concediere individuala emisa potrivit art. 76 din Codul muncii, aceasta reprezinta o modalitate de comunicare apta din punct de vedere procesual sa declanseze curgerea termenului de contestare jurisdictionala.


51. Curtea de Apel Brasov, in exprimarea unui punct de vedere teoretic, apreciaza ca aceasta modalitate de comunicare nu raspunde cerintelor instituite de dispozitiile art. 74 din Codul muncii, neputandu-se aprecia momentul de la care partea a receptat actul comunicarii.


La nivelul Tribunalului Brasov a€” Sectia I civila s-a opinat ca trebuie respectata procedura de comunicare reglementata de legea speciala, respectiv Legea nr. 455/2001, daca este vorba de semnatura electronica, sau, in caz contrar, trebuie respectate dispozitiile din Codul muncii referitoare la comunicarea deciziei de concediere .


52. Curtea de Apel Craiova a invederat ca opinia judecatorilor din cadrul Tribunalului Olt care participa in componenta completelor specializate in conflicte de munca si asigurari sociale a fost in sensul ca decizia de concediere nu poate fi comunicata prin posta electronica, ce nu reprezinta o modalitate de comunicare apta din punct de vedere procesual care sa declanseze curgerea termenului de contestare jurisdictionala a acesteia.


Opinia judecatorilor de la Sectia conflicte de munca si asigurari sociale din cadrul Tribunalului Dolj este in sensul ca o astfel de comunicare este apta din punct de vedere procesual sa declanseze curgerea termenului de contestare jurisdictionala a deciziei.


Art. 77 din Codul muncii si art. 268 alin. (1) lit. a) din acelasi act normativ folosesc sintagma ``de la data comunicarii", respectiv ``de la data la care a fost comunicata``, fara sa faca vreo distinctie cu privire la forma comunicarii. Doar in situatia reglementata de art. 252 alin. (4) din Codul muncii se reglementeaza expres modalitatea de comunicare a deciziei de sanctionare disciplinara ``Comunicarea se preda personal salariatului, cu semnatura de primire ori, in caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandata, la domiciliul sau resedinta comunicata de acesta``.


Decizia comunicata prin posta electronica trebuie sa respecte cerintele formale impuse de Legea nr. 455/2001 referitoare la inscrisul in forma electronica.


53. Opinia judecatorilor instantelor din circumscriptia Curtii de Apel Oradea este in sensul ca decizia de concediere poate fi comunicata doar in conditiile prevazute de art. 252 alin. (3) si (4) din Codul muncii, respectiv in scris, prin predare personala salariatului cu semnatura de primire ori, in caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandata, la domiciliul sau resedinta comunicata de acesta. Comunicarea prin posta electronica nu constituie o modalitate de comunicare printre cele prevazute de lege in materia dreptului muncii.


54. Curtea de Apel Bucuresti a aratat ca, in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 77 din Codul muncii, cu referire la art. 278 alin. (1) din Codul muncii si art. 1.326 din Codul civil, comunicarea prin posta electronica de catre angajator a deciziei de concediere individuala, emisa potrivit art. 76 din Codul muncii, reprezinta o modalitate de comunicare apta sa declanseze curgerea termenului de contestare a respectivei decizii, iar decizia comunicata prin posta electronica, in format PDF, trebuie sa respecte cerintele formale impuse de art. 76 din Codul muncii, nu si pe cele impuse de Legea nr. 445/2001.


55. Curtea de Apel Targu Mures a invederat ca opinia judecatorilor Sectiei civile a Tribunalului Mures este in sensul potrivit caruia comunicarea prin posta electronica, de catre angajator a deciziei de concediere individuala, potrivit art. 76 din Codul muncii, reprezinta o modalitate legala de comunicare a deciziilor de concediere, altele decat cele de sanctionare, prin care se poate lua la cunostinta de continutul deciziei, a motivelor de fapt si de drept retinute in cuprinsul deciziei, insa decizia de concediere, nefiind un inscris in forma electronica, nu trebuie sa respecte cerintele formale ale Legii nr. 455/2001 de a avea semnatura electronica.


IX. Jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie si a Curtii Constitutionale


56. La nivelul Inaltei Curti de Casatie si Justitie nu a fost identificata jurisprudenta relevanta asupra problemei de drept in cauza.


57. Prin Decizia nr. 297 din 12 mai 2016 a Curtii Constitutionale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 509 din 6 iulie 2016 s-a respins, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Tudor Andrei Raneti in dosarele nr. 39.360/3/2014 si nr. 39.471/3/2014 ale Tribunalului Bucuresti a€” Sectia a V-a civila si s-a constatat ca dispozitiile art. 14 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila, art. 33 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru si ale Legii nr. 455/2001 privind semnatura electronica sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.


58. Curtea Constitutionala a Romaniei, prin Decizia nr. 666 din 18 mai 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 398 din 16 iunie 2010, a respins exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 lit. a) si h) si art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor si a respins, ca fiind inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice.


X. Raportul asupra chestiunilor de drept


59. Prin raportul intocmit in cauza, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedura civila, s-a aratat ca sunt indeplinite cumulativ conditiile de admisibilitate pentru pronuntarea unei hotarari prealabile de dezlegare a unor chestiuni de drept, iar, pe fondul cauzei, s-a apreciat ca, in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 77 din Codul muncii, cu referire la art. 278 alin. (1) din Codul muncii si la art. 1.326 din Codul civil, decizia de concediere individuala emisa potrivit art. 76 din Codul muncii se poate comunica prin posta electronica, aceasta reprezentand o modalitate de comunicare apta din punct de vedere procesual sa declanseze curgerea termenului de contestare jurisdictionala a deciziei, potrivit art. 211 lit. a) din Legea nr. 62/2011 raportat la art. 216 din Legea nr. 62/2011, cu referire la art. 184 alin. (1) din Codul de procedura civila, in conditiile in care salariatul a comunicat angajatorului aceste date de contact si exista o uzanta a acestei forme de comunicare intre parti.


Decizia astfel comunicata prin posta electronica, in format PDF accesibil electronic, trebuie sa respecte doar cerintele formale impuse de art. 76 din Codul muncii si nu si pe cele impuse de Legea nr. 445/2001, referitor la inscrisul in forma electronica.


XI. Inalta curte de Casatie si Justitie


60. Prealabil analizei in fond a problemei de drept supuse dezbaterii, Inalta Curte de Casatie si Justitie a€” Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept are a analiza daca sunt indeplinite cumulativ conditiile de admisibilitate in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile, fata de prevederile art. 519 din Codul de procedura civila.


61. Potrivit dispozitiilor precizate, ``daca, in cursul judecatii, un complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului, investit cu solutionarea cauzei in ultima instanta, constatand ca o chestiune de drept, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei respective, este noua si asupra acesteia Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat si nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, va putea solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa pronunte o hotarare prin care sa dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizata``.


62. Din cuprinsul prevederilor legale enuntate se desprind conditiile de admisibilitate pentru declansarea procedurii de sesizare in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile, conditii care trebuie sa fie intrunite in mod cumulativ; in doctrina, ele au fost identificate dupa cum urmeaza:


1. existenta unei cauze aflate in curs de judecata;


2. instanta care sesizeaza Inalta Curte de Casatie si Justitie sa judece cauza in ultima instanta;


3. cauza care face obiectul judecatii sa se afle in competenta legala a unui complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului investit sa solutioneze cauza;


4. solutionarea pe fond a cauzei in curs de judecata sa depinda de chestiunea de drept a carei lamurire se cere;


5. chestiunea de drept a carei lamurire se cere sa fie noua;


6. chestiunea de drept sa nu fi facut obiectul statuarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie si nici obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.


63. Procedand la analiza asupra admisibilitatii sesizarii, se constata ca primele trei conditii sunt indeplinite, intrucat Curtea de Apel lasi este legal investita cu solutionarea unei cereri de apel, litigiul are natura unui conflict de munca, ceea ce confera competenta exclusiva, in prima instanta, tribunalului, conform art. 208 din Legea nr. 62/2011, iar hotararile pronuntate de tribunal sunt supuse numai apelului conform art. 214 din Legea nr. 62/2011.


64. Instanta suprema a fost sesizata de un complet din cadrul Curtii de Apel lasi, investit cu solutionarea cauzei in ultima instanta potrivit dispozitiilor art. 208 raportat la art. 214 din Legea nr. 62/2011, art. 96 pct. 2 si art. 483 alin. (2) din Codul de procedura civila.


65. De asemenea este indeplinita si cerinta noutatii chestiunii de drept supuse interpretarii care, potrivit art. 519 din Codul de procedura civila, reprezinta o conditie distincta de admisibilitate. Astfel, in doctrina, s-a exprimat opinia potrivit careia sesizarea instantei supreme ar fi justificata sub aspectul indeplinirii elementului de noutate atunci cand problema de drept nu a mai fost analizata a€” In interpretarea unui act normativ mai vechi a€” ori decurge dintr-un act normativ intrat in vigoare recent sau relativ recent prin raportare la momentul sesizarii. De asemenea, problema de drept poate fi considerata noua prin faptul ca nu a mai fost dedusa judecatii anterior. Caracterul de noutate se pierde pe masura ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instantelor, in urma unei interpretari adecvate, concretizate intr-o practica judiciara consacrata.


66. Examenul jurisprudential efectuat a relevat ca nu s-a cristalizat o jurisprudenta in legatura cu chestiunea de drept a carei lamurire se solicita, situatie care justifica interesul in formularea unei cereri pentru pronuntarea unei hotarari prealabile in scopul prevenirii aparitiei unei practici neunitare, iar analiza punctelor de vedere ofera indicii referitoare la posibilitatea aparitiei unei practici neunitare din aceasta perspectiva . Asa fiind, conditia noutatii se verifica, devenind actuala cerinta interpretarii si aplicarii normei de drept respective.


67. Textul art. 519 din Codul de procedura civila mai prevede conditia ca Inalta Curte de Casatie si Justitie sa nu fi statuat asupra problemei de drept ce face obiectul sesizarii pentru pronuntarea unei hotarari prealabile sau ca aceasta problema sa nu faca obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.


in legatura cu chestiunea de drept adusa in dezbatere se retine ca Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a dezlegat in mod generic, cu efecte erga omnes, problema care constituie obiect al sesizarii.


68. Prin urmare, se constata ca sunt indeplinite toate conditiile de admisibilitate privind declansarea procedurii hotararii prealabile.


69. Pe fondul cauzei, examinand sesizarea in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile, raportul intocmit de judecatorii-raportori, precum si chestiunea de drept ce se solicita a fi dezlegata, s-au retinut urmatoarele:


70. Prima chestiune de drept cu care instanta de trimitere a sesizat Inalta Curte de Casatie si de Justitie pentru pronuntarea unei hotarari prealabile vizeaza modalitatea de interpretare si aplicare a dispozitiilor art. 77 din Codul muncii cu referire la art. 278 alin. (1) din Codul muncii si art. 1.326 din Codul civil, in sensul in care comunicarea, prin posta electronica, de catre angajator a deciziei de concediere individuale emise potrivit art. 76 din Codul muncii, reprezinta o modalitate de comunicare apta din punct de vedere procesual sa declanseze curgerea termenului de contestare jurisdictionala a deciziei, potrivit art. 211 lit. a) din Legea nr. 62/2011 cu referire la art. 184 alin. (1) din Codul de procedura civila, fiind aplicabile ca norma generala prevederile art. 154 alin. (6) din Codul de procedura civila.


71. Decizia de concediere este actul juridic unilateral al angajatorului prin care acesta dispune incetarea contractului individual de munca . Reglementarea legala a conditiilor de forma si fond ale acestui act are ca scop prevenirea unor eventuale abuzuri ale acestuia, precum si asigurarea unor elemente de verificare a legalitatii si temeiniciei masurii dispuse.


72. Conform art. 62 alin. (3) coroborat cu art. 76 si 79 din Codul muncii, decizia se emite in scris, sub sanctiunea nulitatii absolute. Forma scrisa a deciziei de concediere a salariatului reprezinta, deci, o conditie ad validitatem. Comunicarea trebuie sa vizeze insasi decizia de concediere, ca atare, nefiind admisa comunicarea concedierii prin intermediul altui act juridic al angajatorului.


73. Potrivit art. 76 din Codul muncii, decizia de concediere trebuie comunicata salariatului in scris. O comunicare verbala nu prezinta nicio relevanta, echivaland cu necomunicarea.


74. Actul comunicarii este extrem de important, cu consecinte juridice evidente, deoarece masura angajatorului isi produce efectele ``de la data comunicarii`` (art. 77 din Codul muncii) sau in exprimarea Legii nr. 62/2011 ``de la data luarii la cunostinta a masurii dispuse`` (art. 211). Aceasta inseamna ca incetarea raporturilor de munca are loc nu la data eventual mentionata de angajator in decizie, ci prin forta si in temeiul legii, la data comunicarii deciziei de concediere .


75. Dispozitiile art. 77 din Codul muncii, potrivit carora ``Decizia de concediere produce efecte de la data comunicarii ei salariatului``, se regasesc in sectiunea a 6-a din cap. V a€” Incetarea contractului individual de munca, titlul II a€” Contractul individual de munca .


76. In acelasi act normativ, in cadrul titlului XI a€” Raspunderea juridica, cap. II a€” Raspunderea disciplinara, sunt prevazute dispozitiile art. 252 alin. (3) si (4), conform carora: ``(3) Decizia de sanctionare se comunica salariatului in cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii si produce efecte de la data comunicarii. (4) Comunicarea se preda personal salariatului, cu semnatura de primire, or, in caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandata, la domiciliul sau resedinta comunicata de acesta.``


77. In doctrina s-a aratat ca in privinta termenului si a modalitatii de comunicare trebuie apelat la dispozitiile art. 252 alin. (3) si (4) din Codul muncii (care priveste decizia de sanctionare disciplinara).


78. S-ar putea sustine ca, de vreme ce decizia de sanctionare disciplinara se comunica personal salariatului, cu semnatura de primire, cu atat mai mult decizia de concediere, care produce efecte mult mai grave pentru salariat trebuie sa urmeze aceeasi procedura strict reglementata.


79. Insa, analizand in mod sistematic prevederile acestui act normativ a€” Codul muncii, se poate constata ca, acolo unde a considerat necesar, legiuitorul a stabilit, in mod expres, anumite reguli procedurale, ca, de exemplu, dispozitiile art. 275 si dispozitiile art. 278.


80. Asa fiind, se apreciaza ca aceasta modalitate de comunicare a deciziei de concediere poate fi utilizata de angajator, oferind maxima garantie a posibilitatii de a proba faptul comunicarii si continutul inscrisului comunicat, insa nu poate fi retinuta ca singura varianta procedurala de comunicare .


81. In acelasi sens, tot in doctrina s-a aratat ca ``modalitatile de comunicare a deciziei retinute in literatura juridica si in jurisprudenta raman valabile si in raport cu prevederile actualului cod al muncii: comunicarea deciziei prin condica de expeditie sub luare de semnatura, atestarea primirii deciziei pe un alt exemplar al acesteia sub luare de semnatura, comunicarea prin scrisoare recomandata, cu confirmare de primire sau prin modalitatile utilizate in cadrul procedurii de citare conform art. 92 din Codul de procedura civila din 1865``.


82. Din cele mentionate mai sus se poate retine ca dispozitiile art. 77 din Codul muncii nu pot fi complinite cu prevederile art. 252 alin. (2) si (3) din Codul muncii, care reprezinta prevederi speciale, de stricta aplicare in materia raspunderii disciplinare a salariatului, insa pot fi completate cu dispozitiile legii generale civile si procesual civile, in temeiul art. 278 din Codul muncii, respectiv art. 216 din Legea nr. 62/2011.


83. Potrivit dispozitiilor art. 154 alin. (6) din Codul de procedura civila, comunicarea citatiilor si a altor acte de procedura se poate face de grefa instantei si prin telefon, posta electronica sau prin alte mijloace ce asigura transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia daca partea a indicat instantei datele corespunzatoare in acest scop. In vederea confirmarii, instanta, odata cu actul de procedura, va comunica un formular care va contine: denumirea instantei, data comunicarii, numele grefierului care asigura comunicarea si indicarea actelor comunicate; formularul va fi completat de catre destinatar cu data primirii, numele in clar si semnatura persoanelor insarcinate cu primirea corespondentei si va fi expediat instantei prin telefax, posta electronica sau prin alte mijloace .


84. Prin asa-numitele mijloace moderne de comunicare se asigura transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia.


85. Recurgerea la comunicarea actelor de procedura prin intermediul acestor mijloace moderne poate avea loc numai cu acordul partii, din moment ce partea trebuie sa indice datele necesare in acest scop [art. 154 alin. (6) din Codul de procedura civila]. Indicarea datelor unor asemenea mijloace nu este obligatorie, insa mentionarea lor lasa a se presupune vointa partii de a-i fi comunicate actele de procedura in aceasta modalitate.


86. Totodata, ratiunea formularului fiind aceea de a confirma primirea actului comunicat, procedura de comunicare nu poate fi considerata indeplinita in absenta confirmarii primirii de catre destinatarul comunicarii.


87. Nici aceasta forma de comunicare nu ofera garantii absolute, intrucat partea poate refuza sau neglija restituirea formularului, asumandu-si angajarea raspunderii sale pentru neindeplinirea cu buna-credinta a obligatiilor procesuale [art. 12 alin. (3) din Codul de procedura civila].


88. Pe de alta parte, aceasta cerinta a completarii unui formular si a retransmiterii sale poate parea greoaie in raporturile de dreptul muncii dintre angajator si salariat .


89. Prin Decizia nr. 18 din 13 iunie 2016 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie a€” Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept pronuntata in Dosarul nr. 1.362/1/2016 s-a statuat ca, in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 278 alin. (1) din Codul muncii, dispozitiile art. 1.324, 1.325 si 1.326 din Codul civil, pot fi aplicate in interpretarea dispozitiilor Codului muncii, fiind compatibile cu specificul raporturilor de munca .


90. Conform prevederilor art. 1.326 din Codul civil, actul unilateral este supus comunicarii atunci cand constituie, modifica sau stinge un drept al destinatarului si ori de cate ori informarea destinatarului este necesara potrivit naturii actului. Daca, prin lege nu se prevede altfel, comunicarea se poate face in orice modalitate adecvata, dupa imprejurari. Actul unilateral produce efecte din momentul in care comunicarea ajunge la destinatar, chiar daca acesta din urma nu a luat cunostinta de comunicare .


91. In considerentele hotararii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, anterior citate, s-a retinut ca, in cazul deciziei de concediere a€” act juridic unilateral, nu exista o derogare expresa de la regimul de drept comun al acestor acte, printr-o alta norma reglementata de Codul muncii; dimpotriva dispozitiile art. 77 din Codul muncii deschid posibilitatea aplicarii art. 1.326 din Codul civil si in privinta deciziei de concediere fara insa ca aplicarea respectivului articol sa aduca modificari regimului juridic al acestei decizii, cum era reglementat deja in Codul muncii.


92. Asa fiind, decizia de concediere reprezinta un act juridic unilaterala€™, o manifestare de vointa a autorului sau, care produce efecte de la data comunicarii prin orice modalitate adecvata, dupa imprejurari, potrivit art. 1.326 din Codul civil.


93. Decizia de concediere ii este opozabila salariatului de la momentul comunicarii, nefiind necesar potrivit legii, ca, pentru producerea efectelor, destinatarul sa fi transmis vreo confirmare. Actul primirii/comunicarii nu poate fi conditionat de vreo manifestare de vointa subiectiva a salariatului, ci efectele deciziei se produc in momentul comunicarii ei catre salariat .


94. Simpla primire de catre angajat a deciziei de concediere expediate de catre angajator constituie o prezumtie relativa ca angajatul a luat cunostinta de decizie, in conformitate cu prevederile art. 211 lit. a) din Legea nr. 62/2011 coroborate cu dispozitiile art. 1.326 din Codul civil.


95. Relatiile de munca se bazeaza pe principiul consensualitatii si al bunei-credinte (art. 8 din Codul muncii). Prin urmare, participantii la raporturile de munca se informeaza si se consulta reciproc.


96. Atat la incheierea contractului individual de munca, cat si pe parcursul derularii raporturilor de munca, angajatul are obligatia de a informa angajatorul in legatura cu datele sale de identificare: adresa domiciliu, adresa de e-mail, telefon, in vederea bunei desfasurari a raporturilor de munca .


97. Cata vreme angajatul a pus la dispozitie angajatorului o adresa electronica in vederea comunicarii actelor ce emana de la acesta si sunt obligatorii a fi aduse la cunostinta salariatului, comunicarea deciziei de concediere in aceasta modalitate este valabila.


98. Mai mult decat atat, in conditiile unei dezvoltari accelerate a tehnologiei, a evolutiei raporturilor de munca ce se pot desfasura la distanta prin intermediul internetului, se apreciaza ca se poate realiza o comunicare intre angajator si salariat prin intermediul postei electronice, apta din punct de vedere procesual sa declanseze curgerea termenului de contestare jurisdictionala a deciziei de concediere in conditiile art. 211 lit. a) din Legea nr. 62/2011.


99. Pe de alta parte, mijloacele informatice de comunicare a textului asigura posibilitatea dovedirii imprejurarii ca salariatul a primit decizia de concediere, precum si a datei exacte a primirii.


100. Comunicarea prin posta electronica a deciziei poate fi chiar mai transparenta decat comunicarea prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, intrucat, la rubrica ``subiect`` din e-mailul transmis, se poate mentiona ``comunicare decizie de concediere".


101. In cazul comunicarii prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, prin mentiunile inserate pe acest document nu se poate dovedi care anume inscris s-a expediat in aceasta maniera. Utilizarea tehnologiei informatiei pentru transmiterea de date asigura dovezi mult mai puternice decat in cazul mijloacelor traditionale.


102. In concluzie, comunicarea prin posta electronica de catre angajator a deciziei de concediere individuala emise potrivit art. 76 din Codul muncii reprezinta o modalitate de comunicare apta din punct de vedere procesual sa declanseze curgerea termenului de contestare jurisdictionala a deciziei, potrivit art. 211 lit. a) din Legea nr. 62/2011, in conditiile in care salariatul a comunicat angajatorului aceste date de contact si exista o uzanta a acestei forme de comunicare intre parti, fara a fi necesara confirmarea expresa de catre salariatuFcontestator a primirii acestei corespondente.


103. In ceea ce priveste a doua intrebare, se apreciaza ca decizia comunicata prin posta electronica nu trebuie sa respecte cerintele formale impuse de Legea nr. 455/2001, referitoare la inscrisul in forma electronica, fiind suficienta transmiterea acestuia in format accesibil (document PDF).


104. Legea nr. 455/2001 distinge intre semnatura electronica extinsa si semnatura electronica simpla.


105. Semnatura electronica simpla desemneaza o colectie de date atasate sau continute intr-un inscris (de exemplu: adresa de e-mail a expeditorului atasata e-mail ului).


106. Chiar daca din raspunsurile curtilor de apel nu a rezultat o practica judecatoreasca semnificativa, nu inseamna ca, pana la formularea intrebarii, nu au existat raporturi juridice perfectate prin mijloace electronice, fara utilizarea semnaturii electronice extinse.


107. Refuzul recunoasterii acestor raporturi juridice pentru lipsa semnaturii electronice extinse ar goli de continut prevederile legale procedurale privind inscrisurile pe suport electronic, privind posibilitatea comunicarii prin telex, fax sau posta electronica, precum si prevederile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 455/2001, care instituie obligatia instantei de a dispune ca verificarea sa se faca prin expertiza tehnica de specialitate in cazul in care una dintre parti contesta inscrisul sau semnatura .


108. Contrar opiniei Curtii de Apel lasi a€” Sectia de litigii de munca si asigurari sociale, care a sesizat Inalta Curte de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii hotararii prealabile, situatia nu este similara celei avute in vedere la pronuntarea in interesul legii a Deciziei nr. 6/2015 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 199 din 25 martie 2015, intrucat intrebarea vizeaza comunicarea deciziei de concediere, act unilateral si nu se contesta emiterea acestuia de catre angajator, respectiv imprejurarea ca, in continutul sau, reprezinta manifestarea de vointa in sensul masurii concedierii.


109. Comunicarea, ca act distinct de decizia de concediere, reprezinta o situatie de fapt, ce poate fi dovedita prin orice mijloc de proba, inclusiv cu martori si prezumtii.


110. Prin urmare, comunicarea unui inscris pe suport informatic se bucura de eficienta juridica in conditiile art. 283 din Codul de procedura civila, care instituie o prezumtie de validitate in sensul ca exista garantii suficient de serioase daca inscrierea este efectuata de catre un profesionist.


111. In conditiile in care prezumtia legala de validitate instituita de art. 283 din Codul de procedura civila nu este rasturnata, documentul ce reproduce mesajul redat pe suportul informatic constituie instrument probator cu respectarea conditiilor impuse de art. 282 din Codul de procedura civila, respectiv sa fie inteligibil (sa poata fi citit, sa fie accesibil) si sa prezinte garantii suficient de serioase pentru a face deplina credinta in privinta continutului sau si a identitatii persoanei de la care emana.


112. Astfel, daca contestatorul caruia i-a fost comunicata decizia de concediere ar fi primit un alt document decat cel mentionat in e-mail sau daca documentul PDF nu ar fi putut fi deschis, acestuia ii revenea obligatia de diligenta de a reclama situatia in termen de 45 de zile de la comunicare .


113. Prin urmare, in raport cu dispozitiile art. 76 din Codul muncii, care impun emiterea deciziei in forma scrisa, si cu dispozitiile art. 77 din Codul muncii, care se refera la comunicarea insasi a deciziei de concediere si nu a masurii concedierii (in sensul ca niciun alt inscris nu poate inlocui decizia de concediere), se apreciaza ca, odata ce manifestarea de vointa a angajatorului nu este materializata in format electronic, ci in forma clasica (pe suport hartie) nu este necesara semnatura electronica, care trebuie sa respecte cerintele formale impuse de Legea nr. 455/2001, documentul PDF reprezentand doar o copie a documentului emis in forma clasica.


Pentru aceste considerente, in temeiul art. 521 cu referire la art. 519 din Codul de procedura civila,


INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
in numele legii
DECIDE:


Admite sesizarea formulata de Curtea de Apel lasi a€” Sectia litigii de munca si asigurari sociale in Dosarul nr. 6.975/99/2014 privind pronuntarea unei hotarari prealabile si, in consecinta, stabileste ca:


In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 77 din Codul muncii, cu referire la dispozitiile art. 278 alin. (1) din Codul muncii si la dispozitiile art. 1.326 din Codul civil, decizia de concediere individuala emisa potrivit dispozitiilor art. 76 din Codul muncii se poate comunica prin posta electronica, aceasta reprezentand o modalitate de comunicare apta din punct de vedere procesual sa declanseze curgerea termenului de contestare jurisdictionala a deciziei, potrivit dispozitiilor art. 211 lit. a) din Legea nr. 62/2011 raportat la dispozitiile art. 216 din acelasi act normativ, cu referire la dispozitiile art. 184 alin. (1) din Codul de procedura civila, in conditiile in care salariatul a comunicat angajatorului aceste date de contact si exista o uzanta a acestei forme de comunicare intre parti.


Decizia astfel comunicata prin posta electronica, in format PDF accesibil electronic, trebuie sa respecte doar cerintele formale impuse de dispozitiile art. 76 din Codul muncii, nu si pe cele impuse de Legea nr. 455/2001, referitor la inscrisul in forma electronica.


Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila.


Pronuntata in sedinta publica astazi, 24 octombrie 2016.



Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie: Decizia nr. 34/2016


Citeşte mai multe despre:    Decizia de concediere    Concediere    Comunicarea deciziei de concediere    Email



Comentează: Decizia ICCJ nr. 34/2016. Decizia de concediere individuala poate fi comunicata si prin email
Alte Speţe

Aprecierea utilitatii unui loc de munca in organigrama societatii revine factorilor de decizie ai angajatorului, ci nu instantei de judecata
Pronuntaţă de: Tribunalul Braila Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 103/2017, in sedinta publica din 27 februarie 2017

Simpla enuntare a celor imputate salariatului si a concluziilor comisiei de cercetare disciplinara nu echivaleaza cu descrierea faptei care constituie abatere disciplinara. Lipsa descrierii faptei nu poate fi acoperita prin alte inscrisuri
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Pitesti Sectia I CIvila, Decizia civila nr. 882/2017, in sedinta publica din 29 martie 2017

Codul muncii nu impune indicarea in convocator a faptelor in detaliu, ci doar a obiectului cercetarii disciplinare in termeni generici
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti Sectia Civila, Sentinta civila nr. 254/2017, in sedinta publica din 24 martie 2017

Concedierea pentru atingerea adusa dreptului la imagine al societatii angajatoare
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 1772/2017, in sedinta publica din 20 martie 2017

Contestatorul a raspuns la intrebari fara sa cunoasca faptul ca este cercetat disciplinar, fiind astfel in imposibilitatea de a se apara efectiv
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Suceava Sectia I Civila, Decizia civila nr. 171/2017, in sedinta publica din 9 martie 2017

Oportunitatea selectiei salariatilor nu poate face obiectul controlului judecatoresc, unui atare control fiind supusa doar legalitatea masurii de concediere
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Oradea Sectia I Civila, Decizia civila nr. 197/2016A, in sedinta publica din 16 martie 2017

Decizia de concediere a salariatului aflat in perioada de proba reprezinta o prerogativa discretionara a angajatorului, exigentele acestuia neputand fi cenzurate pe calea contestatiei
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova Sectia I Civila, Decizia civila nr. 681/2017, in sedinta publica din 9 martie 2017

Concediere asociat. Individualizare sanctiune disciplinara. Dreptul la concediu este garantat
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 1404/2017, in sedinta publica din 7 martie 2017

Analiza modului de individualizare a masurii disciplinare este de esenta controlului de legalitate, jurisdictia muncii neputand sa se rezume doar la aspectele formale
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 416/2017, in sedinta publica din 27 ianuarie 2017

Convocarea la cercetare disciplinara din cuprinsul careia nu se poate cunoaste in mod obiectiv obiectul cercetarii, atrage anularea deciziei de sanctionare
Pronuntaţă de: Tribunalul Prahova Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 428/2017, in sedinta publica din 6 februarie 2017



Articole Juridice

Limitele principiului retroactivitatii efectelor nulitatii deciziei de concediere. Neretroactivitatea deciziei de reintegrare a salariatului
Sursa: Irina Maria Diculescu

Formalitatile necesare transferului salariatilor de la un angajator (cedent) la altul (cesionar)
Sursa: Av. Iulian Gales

Data incetarii de drept a contractului individual de munca atunci cand salariatul nu solicita reintegrarea – aspecte de constitutionalitate si echitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Repunerea partilor in situatia anterioara prin anularea deciziei de concediere – echitate sau discriminare fata de angajator?
Sursa: Irina Maria Diculescu

Modul de calcul al indemnizatiilor de concediere si de reorientare profesionala ale unui salariat. Discriminare indirecta pe criterii de sex
Sursa: EuroAvocatura.ro

Faptele salariatului care pot constitui abateri disciplinare. Spete si doctrina relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

Concedierea salariatilor. Consecintele nerespectarii termenului de preaviz
Sursa: Avocat Andrei-Gheorghe Gherasim