Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Decizia C.C.R. nr. 36/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea nr. 77/2016 privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite, precum si a legii in ansamblul sau

Decizia C.C.R. nr. 36/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea nr. 77/2016 privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite, precum si a legii in ansamblul sau

  Publicat: 19 Jun 2019       134 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Publicata in Monitorul Oficial nr. 494 din 19.06.2019

Acel mijloc de stingere a obligatiilor care consta in acceptarea de catre creditor, la propunerea debitorului, de a primi o alta prestatie in locul celei pe care debitorul era obligat initial sa o execute.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
Unirea a doua sau mai multe cauze aflate in curs de cercetare si urmarire penala,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Unirea a doua sau mai multe cauze aflate in curs de cercetare si urmarire penala,
Unirea a doua sau mai multe cauze aflate in curs de cercetare si urmarire penala,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Acel mijloc de stingere a obligatiilor care consta in acceptarea de catre creditor, la propunerea debitorului, de a primi o alta prestatie in locul celei pe care debitorul era obligat initial sa o execute.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Acel mijloc de stingere a obligatiilor care consta in acceptarea de catre creditor, la propunerea debitorului, de a primi o alta prestatie in locul celei pe care debitorul era obligat initial sa o execute.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Acel mijloc de stingere a obligatiilor care consta in acceptarea de catre creditor, la propunerea debitorului, de a primi o alta prestatie in locul celei pe care debitorul era obligat initial sa o execute.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Denumire data monedei unice europene.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Persoana care, in baza unei cambii, isi asuma obligatia de a garanta indeplinirea prestatiei (efectuarea platii) de care este tinut trasul ca debitor cambial principal, putand fi urmarita,
Totalitatea normelor juridice care reglementeaza raporturi sociale ce iau nastere in procesul exercitarii puterii de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Tranzactia este un contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce se poate naste (art. 1704 Cod Civil) prin concesii reciproce, .
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Trecerea fortata in proprietatea publica, prin hotarare judecatoreasca, a unor imobile aflate in proprietatea privata, cu o dreapta si prealabila despagubire, pentru cauza de utilitate publica.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, reglementata in cap. V, t. II, art. 45, C. pen., partea generala.
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Acel mijloc de stingere a obligatiilor care consta in acceptarea de catre creditor, la propunerea debitorului, de a primi o alta prestatie in locul celei pe care debitorul era obligat initial sa o execute.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Acel mijloc de stingere a obligatiilor care consta in acceptarea de catre creditor, la propunerea debitorului, de a primi o alta prestatie in locul celei pe care debitorul era obligat initial sa o execute.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Exceptie de la dispozitiile unui act normativ,
A fost promulgat la 11.09.1865
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Acel mijloc de stingere a obligatiilor care consta in acceptarea de catre creditor, la propunerea debitorului, de a primi o alta prestatie in locul celei pe care debitorul era obligat initial sa o execute.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Desemneaza orice instrument bilateral sau multilateral in domeniul securitatii sociale care leaga sau va lega, in mod exclusiv, doua sau mai multe state,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
(BNR)Este banca centrala a statului roman si are drept obiectiv principal asigurarea stabilitatii monedei nationale, pentru a contribui la stabilitatea preturilor.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Act adoptat de organele de stat,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
Suma de bani sau alte valori care trebuie platite de catre un debitor unei alte persoane,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Ansamblul unitar de reglementari avand ca obiect o anumita activitate, drepturile si obligatiile
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Act adoptat de organele de stat,
Ansamblu de principii si norme juridice in baza carora se stabileste domeniul de aplicare a unor acte normative, atunci cand anumite raporturi, acte sau fapte au legatura cu doua sau mai multe legi din state diferite.
Aplicarea normelor juridice la fapte ori situatii concrete.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Paguba pe care o sufera una din partile contractante ca urmare a dezechilibrului grav de valoare care intervine intre prestatiile sale si contraprestatiile celeilalte parti, in cursul executarii contractului, determinat de fluctuatiile monetare,
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ceea ce este ingaduit de lege,
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Paguba pe care o sufera una din partile contractante ca urmare a dezechilibrului grav de valoare care intervine intre prestatiile sale si contraprestatiile celeilalte parti, in cursul executarii contractului, determinat de fluctuatiile monetare,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Acel mijloc de stingere a obligatiilor care consta in acceptarea de catre creditor, la propunerea debitorului, de a primi o alta prestatie in locul celei pe care debitorul era obligat initial sa o execute.
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Presupunere facuta de legiuitor sau judecator prin considerarea unui fapt ca existent, dedus din existenta altui fapt, vecin si conex.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Modalitate de plata des utilizata in decontarea platilor interne si internationale, intrucat ofera suficiente garantii, atat vanzatorului cat si cumparatorului:
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Principiu moral si juridic de importanta fundamentala, care impune egalitatea in drepturi si indatoriri a membrilor unei colectivitati umane,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Aplicarea normelor juridice la fapte ori situatii concrete.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Art. 1722 Cod civil - drept recunoscut unui creditor, decurgand din calitatea creantei sale de a fi preferat celorlalti creditori, chiar daca acestia sunt ipotecari
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Persoana fizica sau juridica care se imprumuta de la o alta persoana fizica sau juridica numita imprumutator.
(BNR)Este banca centrala a statului roman si are drept obiectiv principal asigurarea stabilitatii monedei nationale, pentru a contribui la stabilitatea preturilor.
Persoana fizica sau juridica care se imprumuta de la o alta persoana fizica sau juridica numita imprumutator.
Denumire data monedei unice europene.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Persoana fizica sau juridica care se imprumuta de la o alta persoana fizica sau juridica numita imprumutator.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Conform Legii locuintei 114/1996, o locuinta care, \"prin gradul de satisfacere a raportului dintre cerinta utilizatorului si caracteristicile locuintei, la un moment dat,
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere financiar, o actiune de inlocuire a unui titlu dintr-un portofoliu cu alt titlu pentru a obtine un randament mai mare sau un profit mai mare in perspectiva.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;

1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3, art. 4 alin. (1), art. 7, art. 10 si art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite, exceptie ridicata de Societatea G.B. - S.A. din Bucuresti si C.D.P. in Dosarul nr. XXXXX/245/2016 al Judecatoriei Iasi - Sectia civila si care constituie obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. XXXXD/2017.
2. La apelul nominal se constata lipsa partilor. Procedura de citare este legal indeplinita.
3. Presedintele dispune a se face apelul si in dosarele nr. ZZZZD/2017 si nr. YYYYD/2017, avand ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (1) lit. b) si c), art. 5 alin. (3), art. 6 alin. (1) si art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, exceptie ridicata de D.C.M. si N.B.C. in Dosarul nr. ZZZZ/4/2017 al Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti - Sectia civila, respectiv ale art. 4 alin. (1) lit. b) si c) din Legea nr. 77/2016, exceptie ridicata de N.I. in Dosarul nr. YYY/302/2017 al Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti - Sectia a II-a civila.
4. La apelul nominal se constata lipsa partilor. Procedura de citare este legal indeplinita.
5. Avand in vedere obiectul exceptiei de neconstitutionalitate in dosarele mai sus mentionate, Curtea, din oficiu, pune in discutie conexarea dosarelor nr. ZZZZD/2017 si nr. YYYYD/2017 la Dosarul nr. XXXXD/2017. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, in temeiul dispozitiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. ZZZZD/2017 si nr. YYYYD/2017 la Dosarul nr. XXXXD/2017, care a fost primul inregistrat.
6. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate,
avand in vedere jurisprudenta Curtii Constitutionale.


C U R T E A,


avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, constata urmatoarele:
7. Prin Sentinta civila nr. 6.384 din 10 mai 2017, pronuntata in Dosarul nr. XXXXX/245/2016, Judecatoria Iasi - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3, art. 4 alin. (1), art. 7, art. 10 si art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite, precum si ale art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 77/2016, exceptie ridicata de SocietateaG.B. - S.A. din Bucuresti si, respectiv, de C.D.P..
8. Prin Incheierea din 11 iulie 2017, pronuntata in Dosarul nr. ZZZZ/4/2017, Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. (3), art. 6 alin. (1) si art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016 privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite, precum si ale art. 4 alin. (1) lit. b) si c) din Legea nr. 77/2016, exceptie ridicata de D.C.M. si, respectiv, de N.B.C..
9. Prin Incheierea din 16 mai 2017, pronuntata in Dosarul nr. YYY/302/2017, Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti - Sectia a II-a civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (1) lit. b) si c) din Legea nr. 77/2016 privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite, exceptie ridicata de N.I..
10. Exceptia de neconstitutionalitate a fost invocata in cauze avand ca obiect solutionarea unor contestatii la notificarea de dare in plata, formulate conform Legii nr. 77/2016.
11. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca dispozitiile legale criticate discrimineaza consumatorii care au contractat un credit mai mare de 250.000 euro in raport cu consumatorii care au contractat un credit mai mic. Mai mult, un consumator care a contractat creditul in alt scop decat cel prevazut de dispozitiile art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 77/2016 si a garantat creditul cu un imobil cu o alta destinatie decat cea de locuinta nu va putea beneficia de tratamentul legii in discutie. De altfel, acest din urma text este lipsit de claritate, precizie si previzibilitate, intrucat nu defineste notiunea de locuinta si nu stabileste domeniul de aplicare prin utilizarea sintagmei "cu scopul de a achizitiona, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinatie de locuinta".
12. Se mai arata ca art. 5 alin. (3), art. 6 alin. (1) si art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016 incalca dreptul la un proces echitabil, intrucat reglementeaza suspendarea de drept a executarii silite pana la momentul solutionarii definitive a contestatiei formulate de creditor impotriva notificarii de dare in plata emise de debitor . Or, durata de solutionare a contestatiei poate fi influentata in mod decisiv de comportamentul procesual al debitorului. Intr-o atare situatie este vatamat dreptul constitutional al creditorului de a-si vedea solutionata cauza intr-un termen rezonabil, prin realizarea creantei din titlul executoriu.
13. Se mentioneaza ca prevederile legale criticate sunt neconstitutionale, pentru ca Legea nr. 77/2016 a fost adoptata ca o lege ordinara. De altfel, potrivit art. 73 alin. (3) lit. m) din Constitutie, stabilirea unui regim derogatoriu de la regimul general al proprietatii trebuie operata printr-o lege organica.
14. De asemenea se invoca faptul ca prevederile Legii nr. 77/2016 contravin art. 1 alin. (5) din Constitutie, deoarece la adoptarea Legii nr. 77/2016 nu a fost respectata tehnica elaborarii actelor normative prevazuta de Legea nr. 24/2000. Aditional, se mentioneaza ca, desi exista o fundamentare a proiectului actului normativ, aceasta nu este conforma cu regulile tehnicii legislative.
15. Cu privire la critica de neconstitutionalitate a prevederilor contestate in raport cu art. 15 alin. (2) din Constitutie se sustine ca, potrivit art. 11 din Legea nr. 77/2016, dispozitiile legii se aplica atat contractelor de credit aflate in derulare la momentul intrarii sale in vigoare, cat si contractelor incheiate dupa aceasta data . Astfel, prin aplicarea mecanismului de stingere a obligatiilor prin dare in plata contractelor de credit aflate in derulare la data intrarii in vigoare a legii noi se produc alte efecte decat cele avute in vedere de parti, pentru ca debitorului i se confera dreptul de a schimba obiectul creantei si de a stinge raportul juridic inainte de termenul stabilit in contract .
16. Se mai mentioneaza ca prevederile criticate din Legea nr. 77/2016 restrang disproportionat dreptul de proprietate si libertatea contractuala a creditorilor fara a exista vreuna din justificarile cuprinse la art. 53 din Constitutie . Atunci cand dreptul de creanta este inlocuit cu un alt bun impotriva vointei titularului dreptului are loc o ingerinta in dreptul de proprietate . Mai mult, atunci cand obiectul dreptului de creanta este inlocuit cu un obiect de valoare inferioara are loc o expropriere . Or, prin transmiterea fortata a bunului imobil in patrimoniul bancii se diminueaza obligatia de plata, pentru ca institutia de credit pierde dreptul de creanta avut impotriva imprumutatului, acesta fiind inlocuit cu un drept real in privinta unui imobil care are o valoare incerta. Suplimentar, pe langa pierderea dreptului de creanta, in patrimoniul bancii se nasc costuri generate de administrarea si conservarea bunului.
17. Cu privire la pretinsa incalcare a accesului liber la justitie se mentioneaza ca institutiei de credit ii este limitat in mod nejustificat dreptul de a contesta aspectele legate de starea curenta a bunului dat in plata, culpa debitorului in diminuarea valorii bunului ipotecat sau starea de necesitate invocata de debitor pentru parcurgerea procedurii de dare in plata .
18. Judecatoria Iasi - Sectia civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
19. Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti - Sectia civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
20. Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti - Sectia a II-a civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
21. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
22. Guvernul, in dosarele nr. ZZZZD/2017 si nr. XXXXD/2017, apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate privind art. 11 teza intai raportat la art. 3 teza a doua, art. 4, 7 si 8 din Legea nr. 77/2016, sintagma "precum si din devalorizarea bunurilor imobile" din art. 11 teza intai, precum si art. 11 teza a doua din Legea nr. 77/2016 este inadmisibila. De asemenea, exceptia de neconstitutionalitate privind art. 11 teza intai raportat la celelalte dispozitii din Legea nr. 77/2016 este neintemeiata.
23. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.


C U R T E A,


examinand actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
24. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
25. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulat, il reprezinta art. 3, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (3), art. 6 alin. (1), art. 7, art. 10 si art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite. Curtea retine ca, in cauza, notificarea privind darea in plata a unor imobile vizeaza contracte de credit incheiate sub imperiul Codului civil din 1864, astfel incat obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, in realitate, il constituie dispozitiile art. 4 alin. (1) lit. b) si c) din Legea nr. 77/2016, ale art. 11 teza intai raportate la art. 3 teza a doua, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (3), art. 6 alin. (1), art. 7 si art. 10 din Legea nr. 77/2016, precum si legea in ansamblul sau. Textele legale criticate in mod punctual au urmatorul cuprins:
- Art. 3: "Prin derogare de la dispozitiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare, consumatorul are dreptul de a i se stinge datoriile izvorate din contractele de credit cu tot cu accesorii, fara costuri suplimentare, prin darea in plata a imobilului ipotecat in favoarea creditorului, daca in termenul prevazut la art. 5 alin. (3) partile contractului de credit nu ajung la un alt acord .";
- Art. 4 alin. (1):
"(1) Pentru stingerea creantei izvorand dintr-un contract de credit si a accesoriilor sale prin dare in plata trebuie indeplinite, in mod cumulativ, urmatoarele conditii:
a) creditorul si consumatorul fac parte din categoriile prevazute la art. 1 alin. (1), astfel cum acestea sunt definite de legislatia speciala;
b) cuantumul sumei imprumutate, la momentul acordarii, nu depasea echivalentul in lei al 250.000 euro, suma calculata la cursul de schimb publicat de catre Banca Nationala a Romaniei in ziua incheierii contractului de credit;
c) creditul a fost contractat de consumator cu scopul de a achizitiona, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinatie de locuinta sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel putin un imobil avand destinatia de locuinta;
d) consumatorul sa nu fi fost condamnat printr-o hotarare definitiva pentru infractiuni in legatura cu creditul pentru care se solicita aplicarea prezentei legi.";
- Art. 5 alin. (3): "(3) Prima zi de convocare la notarul public nu poate fi stabilita la un termen mai scurt de 30 de zile libere, perioada in care se suspenda orice plata catre creditor, precum si orice procedura judiciara sau extrajudiciara demarata de creditor sau de persoane care se subroga in drepturile acestuia indreptata impotriva consumatorului sau a bunurilor acestuia.";
- Art. 6 alin. (1): "(1) De la data primirii notificarii prevazute la art. 5 se suspenda dreptul creditorului de a se indrepta impotriva codebitorilor, precum si impotriva garantilor personali sau ipotecari.";
- Art. 7:
"(1) In termen de 10 zile de la data comunicarii notificarii emise in conformitate cu dispozitiile art. 5, creditorul poate contesta indeplinirea conditiilor de admisibilitate a procedurii reglementate de prezenta lege.
(2) Cererea se judeca in procedura de urgenta, cu citarea partilor, de judecatoria in circumscriptia careia domiciliaza consumatorul.
(3) Apelul impotriva hotararii pronuntate in conformitate cu dispozitiile alin. (2) se depune de partea interesata in termen de 15 zile lucratoare de la comunicare si se judeca cu celeritate.
(4) Pana la solutionarea definitiva a contestatiei formulate de creditor se mentine suspendarea oricarei plati catre acesta, precum si a oricarei proceduri judiciare sau extrajudiciare demarate de creditor sau de persoanele care se subroga in drepturile acestuia impotriva debitorului.
(5) In situatia in care se admite contestatia formulata de creditor, partile vor fi puse in situatia anterioara indeplinirii demersurilor prevazute de prezenta lege.
(6) In termen de 10 zile de la data respingerii definitive a contestatiei, creditorul are obligatia sa se prezinte, in conformitate cu notificarea prealabila a debitorului, la notarul public indicat in cuprinsul acesteia. Dispozitiile art. 5 alin. (4) sunt aplicabile atat in vederea transmiterii informatiilor si a inscrisurilor, cat si in vederea stabilirii datei exacte a semnarii actului de dare in plata .";
- Art. 10:
"(1) La momentul incheierii contractului translativ de proprietate, respectiv de la data pronuntarii hotararii judecatoresti definitive, potrivit prevederilor art. 8 sau, dupa caz, ale art. 9, va fi stinsa orice datorie a debitorului fata de creditor, acesta din urma neputand solicita sume de bani suplimentare.
(2) De dispozitiile prezentului articol beneficiaza si codebitorul sau fideiusorul care a garantat obligatia debitorului principal.";
- Art. 11 teza intai: "In vederea echilibrarii riscurilor izvorand din contractul de credit, precum si din devalorizarea bunurilor imobile, prezenta lege se aplica atat contractelor de credit aflate in derulare la momentul intrarii sale in vigoare, cat si contractelor incheiate dupa aceasta data ."
26. In opinia autorilor exceptiei de neconstitutionalitate sunt incalcate prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (1) si (5) privind statul roman, respectiv calitatea legii, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 16 alin. (1) si (2) privind egalitatea in fata legii, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 44 alin. (2) privind dreptul de proprietate privata, art. 53 privind restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati, art. 73 alin. (3) lit. m) privind adoptarea legilor organice, art. 135 alin. (2) privind obligatia statului sa asigure protejarea intereselor nationale in activitatea economica, financiara si valutara si art. 136 alin. (5) privind inviolabilitatea proprietatii private.
27. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine cu privire la criticile de neconstitutionalitate formulate in privinta art. 4 alin. (1) lit. b) si c) din Legea nr. 77/2016, ca, prin Decizia nr. 571 din 19 septembrie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 979 din 11 decembrie 2017, paragrafele 12-17, a statuat ca principiul egalitatii in fata legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotriva, presupune solutii diferite pentru situatii diferite. In consecinta, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie sa se justifice rational, in respectul principiului egalitatii cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice. De asemenea, art. 16 din Constitutie vizeaza egalitatea in drepturi intre cetateni in ceea ce priveste recunoasterea in favoarea acestora a unor drepturi si libertati fundamentale, nu si identitatea de tratament juridic asupra aplicarii unor masuri, indiferent de natura lor. In felul acesta se justifica nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit fata de anumite categorii de persoane, dar si necesitatea lui.
28. Curtea a retinut ca instanta judecatoreasca, potrivit art. 4 alin. (1) din lege, verifica indeplinirea cumulativa a anumitor conditii: persoanele carora li se aplica prevederile legale, cuantumul sumei imprumutate, scopul contractarii creditului, precum si lipsa in privinta consumatorului debitor a vreunei condamnari pronuntate printr-o hotarare definitiva pentru infractiuni in legatura cu creditul pentru care se solicita aplicarea legii .
29. Cu privire la incidenta Legii nr. 77/2016, Curtea a reiterat faptul ca indiferent de textul legal specific in baza caruia au fost incheiate contractele pana la data de 1 octombrie 2011, ele se supun reglementarii de drept comun, Codul civil din 1864, care, in mod evident, permitea aplicarea teoriei impreviziunii, in temeiul art. 969 si art. 970. Avand in vedere ca Legea nr. 77/2016 reprezinta o aplicare a teoriei impreviziunii la nivelul contractului de credit, prevederile acesteia nu retroactiveaza. Cu toate acestea, Curtea observa ca legiuitorul a configurat cadrul legal reprezentat de Legea nr. 77/2016 luand in considerare o impreviziune aplicabila ope legis pentru toate contractele de credit in derulare, deformand conditiile aplicarii impreviziunii [a se vedea si Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017, paragraful 115].
30. Astfel, din analiza prevederilor legii criticate rezulta ca legiuitorul inlatura posibilitatea controlului judecatoresc in ceea ce priveste indeplinirea conditiilor specifice impreviziunii, respectiv conditiile cu caracter obiectiv referitoare la cauza schimbarii circumstantelor (existenta situatiei neprevazute) sau la cuprinsul contractului (absenta unei clauze de adaptare a contractului) si conditiile cu caracter subiectiv referitoare la atitudinea/conduita partilor contractante (lipsa culpei debitorului in executarea contractului) sau la efectele schimbarii circumstantelor (caracterul licit al neexecutarii obligatiilor contractuale). Legiuitorul se limiteaza la a stabili conditiile premisa ale incidentei noului cadru normativ, care se pot constitui, eventual, in conditii de admisibilitate a cererii introductive de instanta, alaturi de dovada parcurgerii procedurii prealabile a notificarii, fara a reglementa nicio conditie specifica impreviziunii. Cu alte cuvinte, legiuitorul stabileste o impreviziune aplicabila ope legis, convertind situatia premisa in efect consumat, fara evaluarea niciuneia dintre conditiile obiective sau subiective care caracterizeaza impreviziunea contractuala. Consecinta directa este modificarea contractului in baza legii, interventia judecatorului fiind una strict formala, limitata la verificarea conditiilor de admisibilitate a cererii, a caror intrunire cumulativa are ca efect direct darea in plata . Asa fiind, legea criticata inlatura controlul efectiv al instantei cu privire la starea de fapt, respectiv cu privire la cauza si efectele schimbarii circumstantelor de executare a contractului, dand prevalenta unei presupuse stari de criza a contractului in privinta debitorului. In mod implicit, legea rupe echilibrul contractului, instituind o prezumtie absoluta a incapacitatii de executare a contractului de catre debitor, si elimina orice remediu judiciar prin atribuirea unui rol formal judecatorului cauzei, care este tinut de litera legii. Or, singura interpretare care se subsumeaza cadrului constitutional in ipoteza unei reglementari generale a impreviziunii in executarea contractelor de credit este cea potrivit careia instanta judecatoreasca, in lipsa acordului dintre parti, are competenta si obligatia sa aplice impreviziunea, in cazul in care constata ca sunt indeplinite conditiile existentei acesteia. Curtea mai reitereaza faptul ca, fata de cadrul legal existent la data incheierii contractelor de credit, prevederile legale criticate trebuie sa se aplice doar debitorilor care, desi au actionat cu buna-credinta, in conformitate cu prevederile art. 57 din Constitutie, nu isi mai pot indeplini obligatiile ce rezulta din contractele de credit in urma intervenirii unui eveniment exterior si pe care nu l-au putut prevedea la data incheierii contractului de credit .
31. Cu privire la teoria impreviziunii, Curtea a retinut ca, sub imperiul Codului civil din 1864, atat doctrina, cat si practica au recunoscut posibilitatea aplicarii ei in cazul in care un eveniment exceptional si exterior vointei partilor, ce nu putea fi prevazut in mod rezonabil de acestea la data incheierii contractului, ar face excesiv de oneroasa executarea obligatiei debitorului. Astfel, sub regimul Codului civil din 1864, teoria impreviziunii era fundamentata pe prevederile art. 970 care stipulau: "Conventiile trebuie executate cu buna-credinta. Ele obliga nu numai la ceea ce este expres intr-insele, dar la toate urmarile, ce echitatea, obiceiul sau legea da obligatiei dupa natura sa". Asadar, chiar daca nu era consacrata in terminis, din punct de vedere normativ, impreviziunea rezulta din insasi reglementarea de principiu relativa la contracte, ea fiind justificata prin elementele de buna-credinta si echitate ce caracterizeaza executarea contractelor. Conditiile privind aplicarea impreviziunii au fost decelate in jurisprudenta si preluate in mare parte in Codul civil actual, intr-o forma aproximativ identica [art. 1.271].
32. In aceste conditii, Curtea, cu referire la art. 4 alin. (1) lit. b) si c) din lege, a retinut prin Decizia nr. 571 din 19 septembrie 2017, paragrafele 18 si 19, Decizia nr. 618 din 10 octombrie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 430 din 21 mai 2018, paragrafele 20 si 21, Decizia nr. 620 din 10 octombrie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 470 din 7 iunie 2018, paragrafele 21 si 22, Decizia nr. 20 din 18 ianuarie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 325 din 13 aprilie 2018, paragrafele 12 si 13, si Decizia nr. 44 din 30 ianuarie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 555 din 3 iulie 2018, paragraful 15, ca, indiferent de momentul la care a fost incheiat un contract de credit, sub imperiul reglementarilor vechiului Cod civil sau ale noului Cod civil si independent de incidenta Legii nr. 77/2016, in special cu privire la conditiile de admisibilitate prevazute de art. 4 din Legea nr. 77/2016, instanta de judecata, care, in conditiile legii, este independenta in aprecierea sa, va putea face aplicarea teoriei impreviziunii. Astfel, in lipsa acordului partilor si in temeiul art. 969 si art. 970 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.271 din noul Cod civil, instanta de judecata poate pronunta o hotarare prin care sa dispuna fie adaptarea contractului in forma pe care o decide, fie incetarea sa.
33. Astfel, critica de neconstitutionalitate care vizeaza incalcarea principiului egalitatii in drepturi, intrucat textul de lege criticat ar crea un privilegiu persoanelor care cad sub incidenta art. 4 si, implicit, a Legii nr. 77/2016, nu este intemeiata, orice debitor al unui contract de credit, indiferent de valoarea contractului sau de scopul in care a angajat creditul, avand deschisa calea unei actiuni in justitie, intemeiata pe dispozitiile dreptului comun in materie, respectiv pe dispozitiile referitoare la teoria impreviziunii din codurile civile.
34. Totodata, prin Decizia nr. 20 din 18 ianuarie 2018, paragrafele 14 si 15, Decizia nr. 328 din 10 mai 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 770 din 6 septembrie 2018, paragrafele 20 si 21, Curtea, cu referire la art. 4 alin. (1) lit. b) din lege, a retinut ca acei consumatori care au imprumutat sume al caror cuantum, la momentul acordarii, nu depaseste echivalentul in lei al 250.000 euro, suma calculata la cursul de schimb publicat de catre Banca Nationala a Romaniei in ziua incheierii contractului de credit, se pot prevala de remediile judiciare instituite de legea speciala, respectiv Legea nr. 77/2016. In schimb, acele persoane care au imprumutat sume al caror cuantum, la momentul acordarii, depaseste echivalentul in lei al 250.000 euro se pot prevala de remediile judiciare instituite de dreptul comun, respectiv prevederile art. 969 si art. 970 din Codul civil din 1864 ori, dupa caz, cele ale art. 1.271 din actualul Cod civil. In justificarea acestei solutii, Curtea a aratat ca protectia speciala oferita unei categorii de persoane, prin instituirea unui prag maxim al sumei efectiv imprumutate, nu reprezinta o discriminare, in sensul art. 16 din Constitutie, a persoanelor care au imprumutat sume al caror cuantum depaseste 250.000 euro, atata vreme cat acestea pot recurge la mijloacele puse la dispozitie de dreptul comun, in vederea remedierii problemei impreviziunii cu care se confrunta si acea categorie de consumatori in mod special protejata de catre legiuitorul ordinar.
35. Rezulta ca cele doua categorii de debitori se afla intr-o situatie juridica diferita, ceea ce a determinat adoptarea unei solutii legislative diferite de catre legiuitor (Decizia nr. 44 din 30 ianuarie 2018, paragraful 16).
36. Aceleasi considerente sunt valabile mutatis mutandis in privinta art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 77/2016, protectia speciala oferita unei categorii de persoane, prin instituirea conditiei ca garantarea sumei imprumutate sa se fi facut cu un imobil avand destinatia de locuinta, nu incalca art. 16 alin. (1) din Constitutie cu atat mai mult cu cat si cei care nu indeplinesc aceasta conditie pot recurge la mijloacele puse la dispozitie de dreptul comun, in vederea remedierii problemei impreviziunii cu care se confrunta.
37. Cu privire la criticile de neconstitutionalitate referitoare la lipsa de previzibilitate a legii, intrucat nu ar defini notiunea de locuinta, se constata ca Legea nr. 77/2016 trebuie interpretata coroborat cu Legea locuintei nr. 114/1996, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 393 din 31 decembrie 1997, neputand avea o existenta normativa izolata. Astfel, art. 2 lit. a) din Legea nr. 114/1996 defineste locuinta ca fiind o constructie alcatuita din una sau mai multe camere de locuit, cu dependintele, dotarile si utilitatile necesare, care satisface cerintele de locuit ale unei persoane sau familii. In aceste conditii, se retine ca sintagma "imobil cu destinatie de locuinta" are aceeasi semnificatie juridica cu aceea de locuinta folosita de Legea nr. 114/1996, astfel ca notificarea de dare in plata a unui imobil se poate formula numai daca creditul a fost contractat de consumator cu scopul de a achizitiona, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinatie de locuinta, cu alte cuvinte a unei locuinte, sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel putin un imobil avand destinatia de locuinta, cu alte cuvinte cu o locuinta . In consecinta, nu se poate retine critica de neconstitutionalitate raportata la lipsa de previzibilitate a legii.
38. Prin urmare, Curtea constata ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (1) lit. b) si c) din Legea nr. 77/2016 este neintemeiata.
39. In ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 teza intai raportate la art. 3 teza a doua, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (3), art. 6 alin. (1), art. 7 si art. 10 din Legea nr. 77/2016, precum si a legii in ansamblul sau, Curtea constata ca aceasta a fost ridicata in fata instantelor judecatoresti a quo in conditiile in care notificarea formulata de debitori nu respecta conditiile de admisibilitate prevazute de art. 4 alin. (1) lit. b) si c) din Legea nr. 77/2016. Mai mult, intrucat, astfel cum s-a aratat mai sus, prezumtia de constitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (1) lit. b) si c) din Legea nr. 77/2016 a fost mentinuta, inseamna ca aceasta lege nu este aplicabila cauzei, actiunea fiind de plano inadmisibila.
40. Or, daca o exceptie de neconstitutionalitate este ridicata intr-o actiune ab initio inadmisibila, este, de asemenea, inadmisibila in conditiile in care nu sunt contestate chiar dispozitiile legale care determina o atare solutie in privinta cauzei in care a fost ridicata exceptia . Aceasta, deoarece, indiferent de solutia pronuntata de Curtea Constitutionala referitoare la exceptia de neconstitutionalitate ridicata intr-o cauza ab initio inadmisibila, decizia sa nu va produce niciun efect cu privire la o astfel de cauza (a se vedea Decizia nr. 171 din 8 februarie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 242 din 7 aprilie 2011, Decizia nr. 203 din 6 martie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 324 din 14 mai 2012, Decizia nr. 94 din 27 februarie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 279 din 16 aprilie 2014, sau Decizia nr. 320 din 9 mai 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 555 din 13 iulie 2017, paragraful 26).
41. Raportat la cauza de fata, Curtea retine ca, potrivit jurisprudentei sale (Decizia nr. 282 din 26 aprilie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 812 din 21 septembrie 2018), atunci cand nu sunt respectate conditiile de admisibilitate ale actiunii prevazute de art. 4 din Legea nr. 77/2016, exceptia de neconstitutionalitate care are drept obiect o prevedere care nu le pune in discutie este inadmisibila. Astfel, prin decizia mentionata, Curtea a retinut ca, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, "Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare, care are legatura cu solutionarea cauzei in orice faza a litigiului si oricare ar fi obiectul acestuia". Or, "legatura cu solutionarea cauzei" presupune atat aplicabilitatea textului criticat in cauza dedusa judecatii, cat si necesitatea invocarii exceptiei de neconstitutionalitate in scopul restabilirii starii de legalitate, conditii ce trebuie intrunite cumulativ, pentru a fi satisfacute exigentele pe care le impun dispozitiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 in privinta pertinentei exceptiei de neconstitutionalitate in desfasurarea procesului (a se vedea, in acest sens, si Decizia nr. 303 din 5 iunie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 508 din 8 iulie 2014, paragraful 24). Avand in vedere ca actiunea intemeiata pe Legea nr. 77/2016 nu indeplineste conditiile de admisibilitate prevazute de aceasta, Curtea a retinut lipsa incidentei Legii nr. 77/2016, prevederile acesteia nefiind aplicabile cauzei, si a respins ca inadmisibila exceptia astfel ridicata. Prin urmare, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 teza intai raportate la art. 3 teza a doua, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (3), art. 6 alin. (1), art. 7 si art. 10 din Legea nr. 77/2016, a sintagmei "precum si din devalorizarea bunurilor imobile" din art. 11 teza intai, precum si a legii in ansamblul sau este inadmisibila.
42. Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,


CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
D E C I D E:


1. Respinge, ca inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 teza intai raportate la art. 3 teza a doua, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (3), art. 6 alin. (1), art. 7 si art. 10 din Legea nr. 77/2016, a sintagmei "precum si din devalorizarea bunurilor imobile" din art. 11 teza intai, precum si a legii in ansamblul sau, exceptie ridicata de SocietateaG.B. - S.A. din Bucuresti in Dosarul nr. XXXXX/245/2016 al Judecatoriei Iasi - Sectia civila si de D.C.M. in Dosarul nr. ZZZZ/4/2017 al Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti - Sectia civila.
2. Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de C.D.P. in Dosarul nr. XXXXX/245/2016 al Judecatoriei Iasi - Sectia civila, de N.B.C. in Dosarul nr. ZZZZ/4/2017 al Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti - Sectia civila si de N.I. in Dosarul nr. YYY/302/2017 al Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti - Sectia a II-a civila si constata ca dispozitiile art. 4 alin. (1) lit. b) si c) din Legea nr. 77/2016 sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta din data de 17 ianuarie 2019.


Pronuntata de: Curtea Constitutionala a Romaniei


Citeşte mai multe despre:    CCR    Decizia 36/2019    Legea darii in plata    Legea 77/2016    Accesul liber la justitie



Comentează: Decizia C.C.R. nr. 36/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea nr. 77/2016 privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite, precum si a legii in ansamblul sau
Alte Speţe

Competenta teritoriala de solutionare a cauzei in materia conflictelor de munca
Pronuntaţă de: ICCJ, Decizia nr. 187 din 30 ianuarie 2019

Decizia CCR nr. 418/2019 referitoare la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul educatiei
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 318/2019 - admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 14 alin. (4) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 317/2019 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea privind organizarea si functionarea politiei judiciare
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 323/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 alin. 2 din Legea nr. 80/1995
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 209/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 din OUG 44/2008
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 362/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 alin. (7) fraza finala din Legea cetateniei romane nr. 21/1991
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 223/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. din Legea nr. 61/1993
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 263/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) din Legea nr. 349/2002
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 202/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 906 alin. (2)-(4) din Codul de procedura civila
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei



Articole Juridice

Egalitatea in drepturi la acordarea pensiei sociale minime garantate
Sursa: EuroAvocatura.ro

Restrictiile privind vanzarea-cumpararea terenurilor agricole situate in extravilan si aplicarea principiului tempus regit actum
Sursa: Irina Maria Diculescu

Procedura speciala a atacarii hotararilor de validare a consilierilor locali – aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea anticoruptie: efectuarea de operatiuni financiare incompatibile cu functia ca acte de comert – aspecte de constitutionalitate si previzibilitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Evaluarea imobilelor restituite in natura sau prin echivalent in temeiul Legii 165/2013. Aspecte de constitutionalitate.
Sursa: Irina Maria Diculescu

Obligatia instantei de a stabili contributia lunara la intretinerea copilului pe timpul plasamentului – masura de protectie a drepturilor copilului sau piedica in calea celeritatii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Diferentierea termenelor de solutionare a cererilor de restituire a imobilelor preluate abuziv si egalitatea in drepturi
Sursa: Irina Maria Diculescu