Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » PIDO/CEDO » Hotararea CEDO in Cauza Dimitrie Dan Popescu si altii impotriva Romaniei. Imposibilitatea de a se bucura de dreptul de proprietate

Hotararea CEDO in Cauza Dimitrie Dan Popescu si altii impotriva Romaniei. Imposibilitatea de a se bucura de dreptul de proprietate

  Publicat: 14 Jan 2021       83 citiri        Secţiunea: PIDO/CEDO  


1. Cererile privesc imposibilitatea reclamantilor de a se bucura de dreptul lor de proprietate, recunoscut de instantele nationale, asupra unor imobile nationalizate de stat in timpul regimului comunist totalitar, intrucat bunurile respective au fost vandute de stat chiriasilor care locuiau in acestea.

Monitorul Oficial, Partea I nr. 40 din 13 ianuarie 2021


Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(comunitate de bunuri) Regim stabilit de lege sau prin invoiala partilor cu privire la bunurile lor.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Unirea a doua sau mai multe cauze aflate in curs de cercetare si urmarire penala,
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Operatiune prin care se sting fara plata in numerar, unele datorii reciproce intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, ramanand sa se achite eventualele diferente de sume, nu in bani, ci prin simpla lor inregistrare.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa constnd in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, pna la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
(din Legea 10 din 2001) Actul scris prin care un cult religios sau o comunitate a unei minoritati nationale care se pretinde a fi indreptatit/a,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Stirea, comunicarea de noutate, plus de cunostinte despre un obiect, o persoana sau un fenomen, prin care receptorul isi inlatura o stare de incertitudine.
Depasire a legalitatii,
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Operatiune prin care se sting fara plata in numerar, unele datorii reciproce intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, ramanand sa se achite eventualele diferente de sume, nu in bani, ci prin simpla lor inregistrare.
Depasire a legalitatii,
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul infractiunii,
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
(din Legea 10 din 2001) Actul scris prin care un cult religios sau o comunitate a unei minoritati nationale care se pretinde a fi indreptatit/a,
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Operatiune prin care se sting fara plata in numerar, unele datorii reciproce intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, ramanand sa se achite eventualele diferente de sume, nu in bani, ci prin simpla lor inregistrare.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Denumire generica data persoanelor care participa la proces in calitate de parti, intervenienti, chemati in garantie etc.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Grupare de persoane fizice sau juridice organizata pe baza unui statut in vederea realizarii unui scop comun (stiintific, cultural, artistic, sportiv).
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Grupare de persoane fizice sau juridice organizata pe baza unui statut in vederea realizarii unui scop comun (stiintific, cultural, artistic, sportiv).
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Act adoptat de organele de stat,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
(din Legea 10 din 2001) Actul scris prin care un cult religios sau o comunitate a unei minoritati nationale care se pretinde a fi indreptatit/a,
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Materialul de conceptie pregatitor reprezinta materializarea in limbaj natural a ideii si a activitatii de analiza, materializare ce poate contine:
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Suma de bani din venitul unei persoane fizice sau juridice varsata la bugetul statului sau la bugetele locale in virtutea unei legi care prevede acest lucru.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Suma de bani din venitul unei persoane fizice sau juridice varsata la bugetul statului sau la bugetele locale in virtutea unei legi care prevede acest lucru.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
(din Legea 10 din 2001) Actul scris prin care un cult religios sau o comunitate a unei minoritati nationale care se pretinde a fi indreptatit/a,

2. Lista reclamantilor si detaliile privind cererile sunt prezentate in tabelul anexat.


3. Guvernul roman a fost reprezentat de agentii guvernamentali, doamna C. Brumar si, cel mai recent, de doamna O.F. Ezer, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.


4. Circumstantele de fapt si de drept ale cauzei sunt similare celor expuse de catre reclamantii din Cauza Strain si altii impotriva Romaniei (nr. 57.001/00, pct. 5-18, CEDO 2005-VII), de catre reclamantii - domnul si doamna Rodan - din Cauza Preda si altii impotriva Romaniei (Cererea nr. 9.584/02 si alte 7 cereri, pct. 35-41, 29 aprilie 2014) si de catre reclamantii din Cauza Ana Ionescu si altii impotriva Romaniei (Cererea nr. 19.788/03 si alte 18 cereri, pct. 7, 26 februarie 2019).


5. Reclamantii au obtinut hotarari judecatoresti definitive care constatau ca nationalizarea de catre fostul regim comunist a proprietatilor acestora fusese nelegala si ca acestia nu au incetat sa fie proprietarii legitimi ai respectivelor bunuri . In pofida faptului ca titlurile de proprietate ale acestora nu au fost contestate, reclamantii nu au putut redobandi posesia asupra imobilelor lor, intrucat fusesera vandute de catre stat unor terti. Reclamantii nu au primit despagubiri pentru pierderea bunurilor acestora.


CADRUL JURIDIC SI PRACTICA INTERNE RELEVANTE


6. Dreptul si practica interne referitoare la bunurile imobile nationalizate in mod nelegal si ulterior vandute de stat catre terti au fost prezentate in cauzele Brumarescu impotriva Romaniei [(MC), nr. 28.342/95, pct. 34-35, CEDO 1999-VII), Strain si altii (citata anterior, pct. 19-23), Maria Atanasiu si altii impotriva Romaniei (nr. 30.767/05 si 33.800/06, pct. 44-76, 12 octombrie 2010), Preda si altii (citata anterior, pct. 68-74) si Dickmann si Gion impotriva Romaniei (nr. 10.346/03 si 10.893/04, pct. 52-58, 24 octombrie 2017)].


IN DREPT


I. Conexarea cererilor


7. Avand in vedere obiectul similar al cererilor, Curtea considera oportuna examinarea acestora conexat, intr-o singura hotarare .


Acest document poate avea modificari ulterioare. Cumparati documentul in forma actualizata sau alegeti un abonament Lege5 care permite accesul la orice forma actualizata.


II. Locus standi


8. Ca urmare a decesului unor reclamanti (cererile nr. 18.176/04, 28.872/04, 15.783/05, 12.401/06, 49.342/06, 15.941/07, 27.827/07, 10.991/08 si 21.219/08), mostenitorii lor respectivi au informat Curtea cu privire la intentia lor de a mentine cererile. Guvernul nu s-a opus acestor solicitari. Avand in vedere legaturile familiale si juridice ale persoanelor in cauza cu autorii cererilor si interesul legitim al acestora de a continua procedura, Curtea admite ca mostenitorii reclamantilor defuncti pot sa continue procedura [a se vedea, mutatis mutandis, Janowiec si altii impotriva Rusiei (MC), nr. 55.508/07 si 29.520/09, pct. 100-101, CEDO 2013, si Preda si altii, citata anterior, pct. 75]. Prin urmare, Curtea va continua sa examineze aceste cereri, in conformitate cu cererea mostenitorilor (pentru detalii, a se vedea tabelul anexat).


III. Cu privire la pretinsa incalcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie


9. Reclamantii sustin ca imposibilitatea in care se afla de a redobandi posesia asupra bunurilor lor nationalizate in mod nelegal sau de a obtine despagubiri in aceasta privinta, in pofida hotararilor judecatoresti prin care le-au fost recunoscute drepturile de proprietate asupra acestor bunuri, a constituit o incalcare a dreptului lor la respectarea bunurilor, garantat de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie, care prevede:


"


Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international.


Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii sau a amenzilor."


A. Cu privire la admisibilitate


1. Cererile nr. 28.872/04, 3.996/05 si 15.783/05


10. Dupa comunicarea cererilor in cauza, partile au informat Curtea cu privire la restituirea unei parti din bunurile imobile ale acestora. Cu aceasta ocazie, reclamantii si-au exprimat dorinta de a-si mentine cererile in privinta bunurilor imobile nerestituite si in privinta carora autoritatile nationale nu au acordat nicio compensatie.


11. Curtea reaminteste ca, in temeiul art. 37 A 1 lit. b) din Conventie, poate, in orice stadiu al procedurii, sa hotarasca scoaterea de pe rol a unei cereri atunci cand circumstantele permit sa se traga concluzia ca litigiul a fost rezolvat.


12. Astfel cum reiese din observatiile partilor si din probele depuse la dosare, reclamantilor li s-a restituit o parte din bunurile imobile care fac obiectul cererilor lor. Mai precis, in Cererea nr. 28.872/04, la 28 august 2006, reclamantii au fost pusi in posesia terenului lor (165,11 m2), in Cererea nr. 3.996/05, la 17 aprilie 2014, reclamantilor li s-au restituit douasprezece apartamente si in Cererea nr. 15.783/05, la 31 octombrie 2005, reclamantilor li s-au restituit restul bunurilor imobile (cu exceptia a doua apartamente).


13. In aceste conditii, Curtea constata ca problema aflata la originea plangerilor formulate de reclamanti in temeiul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie, cu privire la bunurile mentionate la punctul precedent, a fost solutionata [a se vedea principiile enuntate, printre altele, in hotararea in Cauza Syssoyeva si altii impotriva Letoniei (radiere) (MC), nr. 60.654/00, pct. 97, CEDO 2007-I] si ca niciun motiv special legat de respectarea drepturilor omului garantate de Conventie nu ii impune sa continue examinarea acestor capete de cerere in temeiul art. 37 A 1 in fine. In consecinta, aceste cereri trebuie sa fie scoase de pe rol, in masura in care se refera la bunurile mentionate anterior.


2. Cererea nr. 15.941/07


14. Guvernul considera ca cererea ar trebui respinsa ca fiind abuziva, intrucat reclamantii nu au informat Curtea cu privire la restituirea unei parti din bunurile lor, dupa introducerea cererii lor, si ca Primaria Constanta urma sa adopte o decizie de compensare pentru apartamentul in litigiu, situat la etajul imobilului de pe strada Maior Sontu nr. 4 din Constanta.


15. Reclamantii contesta versiunea Guvernului si afirma ca, in 2011, au initiat noi proceduri vizand obligarea autoritatilor sa le restituie o parte din bunurile acestora (157,83 m2 de teren, situat pe strada Maior Sontu nr. 2, Constanta). Potrivit acestora, la 23 martie 2016, acest teren, care nu a facut obiectul cererii lor in fata Curtii, le-a fost restituit.


16. Curtea subliniaza ca cererea introdusa la 22 martie 2007 priveste refuzul autoritatilor de a restitui reclamantilor apartamentul situat la etajul imobilului de pe strada Maior Sontu nr. 4, precum si terenul de 47,76 m2 situat pe strada Maior Sontu nr. 2 din Constanta. Dupa sesizarea Curtii, reclamantii au initiat o noua procedura privind suprafata de 157,83 m2 a unui teren care le-a fost restituit la 23 martie 2016. Aceasta suprafata de teren nu face obiectul prezentei cereri si este distincta de suprafata de 47,76 m2 mentionata in formularul lor de cerere .


17. Curtea reaminteste ca, in temeiul art. 35 A 3 lit. a) din Conventie, o cerere poate fi declarata abuziva in special daca se intemeiaza, in mod deliberat, pe fapte neadevarate. O informatie incompleta si, asadar, inselatoare se poate transpune, de asemenea, intr-un abuz de dreptul de a introduce o actiune individuala, in special atunci cand aceasta priveste esenta cauzei si cand reclamantul nu explica in mod suficient motivele pentru care nu a divulgat informatiile relevante. Acest lucru este valabil si in cazul in care intervin noi modificari importante in cursul procedurii in fata Curtii de la Strasbourg si daca - in pofida obligatiei explicite care ii revine in temeiul art. 47 A 7 (fostul art. 47 A 6) din Regulamentul Curtii - reclamantul nu informeaza Curtea in acest sens, impiedicand-o, astfel, sa se pronunte asupra cererii in deplina cunostinta de cauza. Totusi, chiar si in astfel de cazuri, intentia persoanei in cauza de a induce Curtea in eroare trebuie sa fie intotdeauna stabilita cu suficienta certitudine [Gross impotriva Elvetiei (MC), nr. 67.810/10, pct. 28, CEDO 2014 si cauzele citate acolo].


18. In speta, Curtea observa ca cererea priveste imposibilitatea reclamantilor de a redobandi posesia bunurilor in litigiu (apartamentul situat la etajul imobilului de pe strada Maior Sontu nr. 4 si terenul de 47,76 m2, situat pe strada Maior Sontu nr. 2 din Constanta) sau de a obtine o despagubire in aceasta privinta. In continuare, Curtea constata ca exceptia ridicata de Guvern se intemeiaza, pe de o parte, pe existenta unei proceduri ulterioare, care le-ar fi permis reclamantilor sa redobandeasca posesia unei parti din bunurile lor in litigiu si care nu a fost adusa la cunostinta Curtii, si, pe de alta parte, pe o viitoare compensatie pecuniara pentru apartamentul situat la etajul imobilului de pe strada Maior Sontu nr. 4 (supra, pct. 14). In ceea ce priveste procedura ulterioara, Curtea constata ca aceasta nu privea bunurile in litigiu, ci un teren care nu face obiectul prezentei cereri (pct. 16 in fine). Prin urmare, in lumina jurisprudentei citate la punctul 17 de mai sus, absenta unei informari complete cu privire la noile modificari care au intervenit in cadrul unei proceduri care nu priveste bunurile care fac obiectul prezentei cereri nu se poate transpune, in speta, intr-un abuz de dreptul de a introduce o actiune individuala, in sensul art. 35 A 3 lit. a) din Conventie (a se vedea, a contrario, Predescu impotriva Romaniei, nr. 21.447/03, pct. 24-27, 2 decembrie 2008). In ceea ce priveste acordarea unei eventuale reparatii pentru pierderea apartamentului situat la primul etaj al imobilului de pe strada Maior Sontu nr. 4 din Constanta, Curtea observa ca, pana in prezent, nu a fost acordata nicio despagubire pentru aceasta proprietate . In aceste circumstante speciale, Curtea respinge exceptia ridicata de Guvern.


3. Exceptiile privind toate cererile


Acest document poate avea modificari ulterioare. Cumparati documentul in forma actualizata sau alegeti un abonament Lege5 care permite accesul la orice forma actualizata.


19. Guvernul pledeaza pentru inadmisibilitatea cererilor, ca urmare a neepuizarii cailor de atac interne disponibile.


20. Reclamantii contesta aceste alegatii.


21. Curtea reaminteste ca a examinat si a respins deja o exceptie similara privind neepuizarea cailor de atac interne referitoare la Legea nr. 10/2001 si Legea nr. 165/2013 in cauze care priveau titluri de proprietate valabile si concurente asupra aceluiasi bun imobil (Strain si altii, pct. 54-56, Preda si altii, pct. 133 si 141, Dickmann si Gion, pct. 72 si 78, precum si Ana Ionescu si altii, pct. 23, toate citate anterior). Curtea constata ca Guvernul nu a invocat niciun fapt sau argument nou in masura sa o convinga sa ajunga la o concluzie diferita cu privire la admisibilitatea acestui capat de cerere . Prin urmare, considera ca este necesar sa se respinga exceptia ridicata de Guvern in acest sens.


22. Constatand ca acest capat de cerere nu este in mod vadit nefondat si ca nu prezinta niciun alt motiv de inadmisibilitate in sensul art. 35 din Conventie, Curtea il declarata admisibil.


B. Cu privire la fond


23. Reclamantii sustin ca imposibilitatea in care se afla pana in prezent de a redobandi posesia bunurilor lor sau, in cazul in care redobandirea posesiei nu era posibila, de a primi o compensatie pentru pierderea acestor proprietati aduce atingere dreptului lor asupra bunurilor.


24. Guvernul sustine, la randul sau, ca reclamantii ar fi trebuit sa urmeze procedura prevazuta de legile de restituire a proprietatii si modificata de Legea nr. 165/2013.


25. Curtea observa ca, la fel ca in cazul reclamantilor din Cauza Strain si altii, citata anterior, sau ca in cazul doamnei si domnului Rodan din Cauza Preda si altii, citata anterior, reclamantii din prezenta cauza au obtinut hotarari definitive prin care a fost recunoscuta nelegalitatea nationalizarii de catre stat a bunurilor imobile ale acestora si prin care s-a dispus restituirea respectivelor proprietati. Aceste hotarari nu au fost contestate sau casate pana in prezent. Cu toate acestea, reclamantii nu au fost in masura sa redobandeasca posesia bunurilor mentionate in tabelul anexat sau sa obtina despagubiri pentru aceasta lipsire de proprietate .


26. Curtea reaminteste ca a hotarat deja ca imposibilitatea unui justitiabil de a redobandi posesia bunurilor sale, in pofida pronuntarii unei hotarari definitive prin care a fost recunoscut dreptul sau de proprietate asupra bunurilor in cauza, a constituit o lipsire de proprietate in sensul celei de-a doua teze a primului paragraf al articolului 1 din Protocolul nr. 1 si ca, in absenta unei despagubiri, o astfel de lipsire a impus persoanei in cauza o sarcina disproportionata si excesiva, cu incalcarea dreptului sau la respectarea bunurilor, astfel cum este garantat de art. 1 din Protocolul nr. 1 (Preda si altii, pct. 146 si 148-149, Dickmann si Gion, pct. 103-104, si Ana Ionescu si altii, pct. 27-30, toate citate anterior).


Curtea constata ca Guvernul nu a prezentat niciun fapt sau argument in masura sa o convinga sa ajunga la o concluzie diferita in prezenta cauza.


27. Considerentele de mai sus ii sunt suficiente Curtii pentru a-i permite sa concluzioneze ca a fost incalcat art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie .


IV. Cu privire la celelalte pretinse incalcari ale Conventiei


28. In cererile nr. 39.480/03, 18.176/04, 25.799/04, 28.872/04, 3.996/05, 15.783/05, 23.452/05, 29.712/05, 41.411/05, 44.643/06, 49.342/06, 15.941/07, 27.827/07, 35.678/07, 46.902/07, 10.991/08, 21.219/08 si 41.300/08, reclamantii au formulat diverse capete de cerere in temeiul articolelor 6, 13 sau 14 din Conventie si art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie . Tinand seama de toate elementele de care dispune si in masura in care este competenta sa se pronunte asupra sustinerilor formulate, Curtea nu constata nicio aparenta incalcare a drepturilor si a libertatilor garantate de Conventie .


29. Rezulta ca aceste capete de cerere sunt in mod vadit nefondate si trebuie sa fie respinse, in conformitate cu art. 35 A 3 lit. a) si art. 35 A 4 din Conventie .


V. Cu privire la aplicarea art. 41 din Conventie


30. Art. 41 din Conventie prevede:


"In cazul in care Curtea declara ca a avut loc o incalcare a Conventiei sau a protocoalelor sale si daca dreptul intern al inaltei parti contractante nu permite decat o inlaturare incompleta a consecintelor acestei incalcari, Curtea acorda partii lezate, daca este cazul, o reparatie echitabila."


31. Reclamantii au depus cereri de acordare a unei reparatii echitabile la diferite date, in perioada 2007-2019. In aceasta perioada, unii dintre ei au actualizat cererile initiale, la solicitarea Curtii.


32. Guvernul a comunicat comentarii in replica la cererile initiale si actualizate de acordare a unei reparatii echitabile, prezentate de reclamanti.


Acest document poate avea modificari ulterioare. Cumparati documentul in forma actualizata sau alegeti un abonament Lege5 care permite accesul la orice forma actualizata.


33. Pentru a-si justifica cererile in ceea ce priveste prejudiciul material si raspunsurile lor in aceasta privinta, reclamantii si Guvernul au transmis unul sau mai multe dintre urmatoarele documente:


a) rapoarte de expertiza tehnica realizate de experti autorizati, fie ai Ministerului Justitiei, fie membri ai Asociatiei Nationale a Evaluatorilor ("ANEVAR"), care este o asociatie recunoscuta de Guvernul roman drept asociatie de interes public;


b) decizii administrative in temeiul Legii nr. 165/2013, prin care sunt acordate masuri compensatorii calculate potrivit criteriilor stabilite de legea mentionata sau valori estimative calculate de organele administrative competente (a se vedea art. 41 din Legea nr. 165/2013 si Preda si altii, citata anterior, pct. 70).


A. Prejudiciu material


34. Astfel cum s-a pronuntat Curtea in mai multe randuri, o hotarare prin care aceasta a constatat o incalcare impune statului parat obligatia legala de a pune capat respectivei incalcari si de a inlatura consecintele acesteia astfel incat sa restabileasca pe cat posibil situatia existenta inainte de incalcare [Iatridis impotriva Greciei (reparatie echitabila) (MC), nr. 31.107/96, pct. 32, CEDO 2000-XI, si Guiso-Gallisay impotriva Italiei (reparatie echitabila) (MC), nr. 58.858/00, pct. 90, 22 decembrie 2009].


35. In circumstantele prezentei cauze, Curtea considera ca restituirea bunurilor imobile in discutie ii va plasa pe reclamanti, pe cat posibil, intr-o situatie echivalenta celei in care s-ar fi aflat daca nu ar fi fost incalcat art. 1 din Protocolul nr. 1.


36. In lipsa unei asemenea restituiri din partea statului parat, acesta trebuie sa plateasca reclamantilor, cu titlu de despagubire pentru prejudiciul material, o suma care corespunde cu valoarea actuala a proprietatilor acestora (Preda si altii, citata anterior, pct. 163, si Ana Ionescu si altii, citata anterior, pct. 38-39).


37. In ceea ce priveste sumele pretinse cu titlu de beneficii nerealizate, Curtea nu poate face speculatii cu privire la posibilitatea si randamentul inchirierii imobilelor in cauza, intrucat aceste elemente depind de diversi factori [a se vedea, de exemplu, Ana Ionescu si altii, citata anterior, pct. 40, si Buzatu impotriva Romaniei (reparatie echitabila), nr. 34.642/97, pct. 18, 27 ianuarie 2005]. Prin urmare, Curtea respinge acest capat de cerere .


38. Curtea observa ca exista o discrepanta majora intre estimarile reclamantilor in privinta valorii proprietatilor lor si cele avansate de Guvern. Avand in vedere informatiile de care dispune, referitoare la preturile bunurilor imobile pe piata locala, inclusiv documentele transmise de parti, precum si jurisprudenta sa constanta privind cauze similare (Ana Ionescu si altii, citata anterior, pct. 42, cu trimiterile citate), Curtea considera rezonabil si echitabil, in sensul art. 41 din Conventie, sa le acorde reclamantilor sumele indicate in tabelul anexat, pentru prejudiciul material .


B. Prejudiciu moral


39. Curtea considera ca ingerinta grava in exercitarea dreptului reclamantilor la respectarea bunurilor lor nu poate fi compensata in mod adecvat prin simpla constatare a unei incalcari a art. 1 din Protocolul nr. 1. Pronuntandu-se in echitate, in conformitate cu art. 41 din Conventie, Curtea decide sa acorde sumele indicate in tabelul anexat reclamantilor care au formulat o cerere de despagubire pentru prejudiciul moral.


C. Cheltuieli de judecata


40. Unii dintre reclamanti fie nu au formulat cereri pentru rambursarea cheltuielilor de judecata, fie nu au reusit sa le justifice. In consecinta, Curtea nu le acorda nicio suma cu acest titlu (a se vedea tabelul anexat).


41. In ceea ce ii priveste pe restul reclamantilor, tinand seama de documentele pe care le detine si de jurisprudenta sa, Curtea considera rezonabil sa acorde sumele indicate in tabelul anexat pentru toate cheltuielile de judecata .


D. Dobanzi moratorii


42. Curtea considera necesar ca rata dobanzilor moratorii sa se intemeieze pe rata dobanzii facilitatii de imprumut marginal practicata de Banca Centrala Europeana, majorata cu trei puncte procentuale.


PENTRU ACESTE MOTIVE,


In unanimitate,


CURTEA:


1. hotaraste ca mostenitorii reclamantilor, care si-au manifestat dorinta de a continua prezenta procedura in locul acestora, au calitatea de a face acest lucru (a se vedea anexa);


Acest document poate avea modificari ulterioare. Cumparati documentul in forma actualizata sau alegeti un abonament Lege5 care permite accesul la orice forma actualizata.


2. decide sa conexeze cererile;


3. decide scoaterea de pe rol a cererilor nr. 28.872/04, 3.996/05 si 15.783/05, in masura in care privesc pretinsa incalcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie in legatura cu bunurile imobile mentionate la pct. 12 din prezenta hotarare;


4. declara cererile admisibile in ceea ce priveste celelalte capetele de cerere intemeiate pe art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie (a se vedea anexa);


5. declara cererile inadmisibile in ceea ce priveste restul capetelor de cerere;


6. hotaraste ca a fost incalcat art. 1 din Protocolul nr. 1;


7. hotaraste:


a) ca statul parat trebuie sa le restituie reclamantilor, in termen de trei luni, bunurile imobile in cauza;


b) ca, in caz contrar, statul parat trebuie sa plateasca reclamantilor, in acelasi termen de trei luni, sumele indicate in tabelul anexat, plus orice suma ce poate fi datorata cu titlu de impozit pentru aceste sume, pentru prejudiciul material;


c) ca, in orice caz, statul parat trebuie sa le plateasca reclamantilor, in acelasi termen de trei luni, sumele indicate in tabelul anexat, plus orice suma ce poate fi datorata de catre reclamanti cu titlu de impozit pentru aceste sume, pentru prejudiciul moral si pentru cheltuielile de judecata;


d) ca sumele indicate in tabel trebuie convertite in moneda nationala a statului parat la rata de schimb aplicabila la data platii, cu exceptia sumelor acordate reclamantilor din cererile nr. 29.712/05, 41.411/05, 27.808/07, 46.902/07, 61.539/08, 53.085/09 si 35.610/14;


e) ca, de la expirarea termenului mentionat si pana la efectuarea platii, aceste sume trebuie majorate cu o dobanda simpla, la o rata egala cu rata dobanzii facilitatii de imprumut marginal practicata de Banca Centrala Europeana, aplicabila pe parcursul acestei perioade si majorata cu trei puncte procentuale;


8. respinge cererile de acordare a unei reparatii echitabile pentru celelalte capete de cerere .


Redactata in limba franceza, apoi comunicata in scris la 29 septembrie 2020, in temeiul art. 77 A 2 si A 3 din Regulamentul Curtii.




Pronuntata de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului


Citeşte mai multe despre:    drept de proprietate    CEDO
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Hotararea CEDO in cauza Michnea impotriva Romaniei. Respectarea vietii de familie
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Hotararea CEDO din 3 martie 2020 in Cauza Convertito si altii impotriva Romaniei. Cererea priveste anularea diplomelor de licenta
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Actiune in anularea inregistrarii. Invocarea incalcarii dreptului la imagine al persoanei juridice
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 1109 din 4 iunie 2019

ICCJ: Titularii dreptului de proprietate privata afectati de capacitatile energetice pot pretinde indemnizatii pentru lipsa de folosinta numai in masura in care capacitatile energetice au fost realizate dupa intrarea in vigoare a Legii energiei electrice nr. 13/2007
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

Hotararea in Cauza Deaconu impotriva Romaniei din 29.01.2019
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Hotararea in Cauza Ana Ionescu si altii impotriva Romaniei, din 26.02.2019
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Sentinta nr. 263/CA/2016 -Actiune in Contencios administrativ S.D. - S.A. impotriva Guvernului Romaniei si intervenientului Ministerul Finantelor Publice
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Oradea

Hotararea in Cauza R.I. si altii impotriva Romaniei, din 04.12.2018
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Decizia C.C.R. nr. 749/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Codul de Procedura Civila precum si ale unor dispozitii din OUG 80/2013
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei



Articole Juridice

La incarcarea nelegala a unui film pe o platforma online nu poate solicita si adresa sa de e-mail sau IP ori numarul de telefon
Sursa: EuroAvocatura.ro

Actiunea in revendicare. Caracteristici si efecte
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Plata cheltuielilor de judecata. Aspecte practice. Netemeinicia solicitarii de cenzurare a cheltuielilor de judecata. Solutii jurisprudentiale
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu

Tratamentul inegal aplicat salariatilor. Discriminare. Solutii jurisprudentiale
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu

Restrictiile privind vanzarea-cumpararea terenurilor agricole situate in extravilan si aplicarea principiului tempus regit actum
Sursa: Irina Maria Diculescu

Diferentierea termenelor de solutionare a cererilor de restituire a imobilelor preluate abuziv si egalitatea in drepturi
Sursa: Irina Maria Diculescu

Numarul minim de salariati pentru constituirea unui sindicat o incalcare a dreptului la libera asociere?
Sursa: Irina Maria Diculescu