din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2130 de useri online

Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Excluderea perioadei de disponibilitate din timpul lucrat. Conditiile restituirii platii nedatorate unor drepturi salariale

Excluderea perioadei de disponibilitate din timpul lucrat. Conditiile restituirii platii nedatorate unor drepturi salariale

  Publicat: 24 Mar 2021       2998 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Pe rol, judecarea apelurilor civile formulate de apelantii-reclamanti P.V. si P.G., prin p.K.M.I., cu domiciliul procesual a. in, judet Bihor - impotriva Sentintei civile nr. 1694 din 26.06.2019 si a incheierii din 06.11.2029, ambele pronuntate de Tribunalul C., Sectia I civila, in Dosarul nr. x, avand ca obiect � contestatie decizie de concediere, in contradictoriu cu intimatii parati H. ESSERS T.C.NV, avand sediul social in Transportland 4, 3600 Genk, Belgia, cu sediul procesual a. la �G.& Asociatii� � S.C. a. in municipiul Bucuresti, si 15, sectorul 3, si H. ESSERS S.R.L., cu sediul in municipiul Oradea, Calea Borsului, nr. 40, judetul Bihor.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
(Issuer) Entitate legala care are capacitatea de a emite si de a distribui un instrument financiar transferabil.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Suma de bani sau alte valori care trebuie platite de catre un debitor unei alte persoane,
Caracteristica a raportului juridic de obligatii cu pluralitate de subiecte, mai multi creditori si un singur debitor, un singur creditor si mai multi debitori, mai multi creditori si mai multi debitori.
Obligatie care nu poate fi impartita intre creditori sau debitori, fie datorita naturii insasi a obiectului ei, fie ca urmare a conventiei partilor.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Denumire data monedei unice europene.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Contabilul autorizat este persoana care a dobandit aceasta calitate in conditiile legii si are capacitatea de a tine contabilitatea si de a intocmi bilantul contabil.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Optiunea de angajare care faciliteaza munca in locuri de munca obisnuite de pe piata competitiva a muncii
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Prevazuta in sectiunea II, cap. II, t. I, art. 10 , C.pen., partea generala , principiu de aplicare a legii penale active,
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Prevazuta in sectiunea XIII, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala,
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Parere a unui membru al completului de judecata, care a ramas in minoritate fata de ceilalti membri ai completului cu prilejul deliberarii cauzei.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Metoda de conducere care consta in atribuirea temporara unui subordonat, de catre o persoana de conducere, a uneia din sarcinile sale de serviciu, insotita de autoritatea si responsabilitatea corespunzatoare.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Document justificativ care sta la baza operatiunilor de vanzare - cumparare, emisa de catre furnizor si care cuprinde:
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Legea 10 din 2001. Este orice titlu de valoare nominala emis de Ministerul Finantelor Publice p�na la data prezentei legi, neutilizat de catre detinator sau dob�nditorul subsecvent
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala;
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Executarea de catre o persoana a unei obligatii la care nu era tinuta si pe care a facut-o fara intentia de a plati datoria altuia.
Faptul juridic prin care patrimoniul unei persoane este marit pe seama patrimoniului altei persoane, fara ca pentru aceasta sa existe vre-un temei juridic.
Termen legitim pentru marirea patrimoniului unei persoane si diminuarea corespunzatoare a patrimoniului alteia.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
inseamna politicile in materie de protectie a datelor cu caracter personal care trebuie respectate
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul illicit al conduitei sale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul illicit al conduitei sale.
Incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul illicit al conduitei sale.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Persoana care a dobandit aceasta calitate potrivit legii si care are competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii economico-financiare si de contabilitate,
Contabilul autorizat este persoana care a dobandit aceasta calitate in conditiile legii si are capacitatea de a tine contabilitatea si de a intocmi bilantul contabil.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Viciu al unei hotarari,
Act adoptat de organele de stat,
Realizarea veniturilor bugetare si folosirea lor pentru acoperirea cheltuielilor aprobate de buget.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Denumire data monedei unice europene.
Modificare temporara a contractului de munca, prin trimiterea persoanei incadrate sa presteze munca la o alta unitate, intr-o perioada de pana la 6 luni,
Denumire data monedei unice europene.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Denumire data monedei unice europene.
Denumire data monedei unice europene.
Modificare temporara a contractului de munca, prin trimiterea persoanei incadrate sa presteze munca la o alta unitate, intr-o perioada de pana la 6 luni,
Denumire data monedei unice europene.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Denumire data monedei unice europene.
Denumire data monedei unice europene.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
1. In dreptul civil, vezi Contract de mandat, Procura, Reprezentare.
1. In dreptul civil, vezi Contract de mandat, Procura, Reprezentare.
1. In dreptul civil, vezi Contract de mandat, Procura, Reprezentare.
1. In dreptul civil, vezi Contract de mandat, Procura, Reprezentare.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
1. In dreptul civil, vezi Contract de mandat, Procura, Reprezentare.
1. In dreptul civil, vezi Contract de mandat, Procura, Reprezentare.
1. In dreptul civil, vezi Contract de mandat, Procura, Reprezentare.
1. In dreptul civil, vezi Contract de mandat, Procura, Reprezentare.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Mijloc de proba in procesul civil, si, in mod corespunzator, in litigiul de munca, constand in intrebari formulate de una din parti sau de instanta, din oficiu, pentru obtinerea marturisirii celeilalte parti, cu privire la faptele care fac obiectul judecatii.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Mijloc de proba in procesul civil, si, in mod corespunzator, in litigiul de munca, constand in intrebari formulate de una din parti sau de instanta, din oficiu, pentru obtinerea marturisirii celeilalte parti, cu privire la faptele care fac obiectul judecatii.
Mijloc de proba in procesul civil, si, in mod corespunzator, in litigiul de munca, constand in intrebari formulate de una din parti sau de instanta, din oficiu, pentru obtinerea marturisirii celeilalte parti, cu privire la faptele care fac obiectul judecatii.
Mijloc de proba in procesul civil, si, in mod corespunzator, in litigiul de munca, constand in intrebari formulate de una din parti sau de instanta, din oficiu, pentru obtinerea marturisirii celeilalte parti, cu privire la faptele care fac obiectul judecatii.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Denumire data monedei unice europene.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Denumire data monedei unice europene.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Moneda nationala a unei tari, in numerar sau disponibil in cont, ce indeplineste functia de instrument de plata si de rezerva de plata pe plan international.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Drepturi banesti care se acorda pentru desfasurarea unor anumite activitati.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Din punctul de vedere al dreptului civil, actul juridic prin care o persoana (delegant) insarcineaza o alta persoana (delegat) sa execute o anumita prestatie in favoarea unei terte persoane (delegatar), cu consimtamantul acesteia.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(Dumping) (1) Pe piata actiunilor, oferirea unei cantitati mari de actiuni fara a tine cont de efectul asupra pretului sau asupra pietei in general.
Moneda nationala a unei tari, in numerar sau disponibil in cont, ce indeplineste functia de instrument de plata si de rezerva de plata pe plan international.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Desemneaza situatia in care un membru al completului de judecata este oprit, in cazurile expres prevazute de lege, sa participe la solutionarea unui anumit litigiu.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Este un mijloc legal sau conventional de asigurare a executarii obligatiilor;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Solutia la care partenerii de negocieri ajung prin acordarea de concesii reciproce in scopul deblocarii tratativelor si a facilitarii perfectarii contractului.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Legea pentru modificarea şi completarea unor reglementări din legislaţia de asigurări sociale
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desemneaza situatia in care un membru al completului de judecata este oprit, in cazurile expres prevazute de lege, sa participe la solutionarea unui anumit litigiu.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act adoptat de organele de stat,
Legea pentru modificarea şi completarea unor reglementări din legislaţia de asigurări sociale
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(din Legea 10 din 2001) Actul scris prin care un cult religios sau o comunitate a unei minoritati nationale care se pretinde a fi indreptatit/a,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Partea finala a hotararii pronuntata de catre un organ de jurisdictie,care cuprinde solutia data cauzei.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Denumire data monedei unice europene.
Denumire data monedei unice europene.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Denumire data monedei unice europene.
Denumire data monedei unice europene.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Denumire data monedei unice europene.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Negru Petre - membru al Parlamentului Romaniei.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Orice informatii privind o persoana fizica identificata sau identificabila (�persoana vizata�);
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Denumire data monedei unice europene.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Denumire data monedei unice europene.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Denumire data monedei unice europene.
Denumire data monedei unice europene.
Denumire data monedei unice europene.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Reflecta echilibrul dintre cerintele muncii exercitate si resursele individuale (personale), de exemplu in ceea ce priveste tipul de activitate, volumul de munca, organizarea muncii, sanatatea, competentele, valorile, atitudinile si motivatia.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Suma de bani acordata cu anticipatie de catre o persoana pentru procurarea unui bun, executarea unei lucrari sau pentru prestarea unui serviciu.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Repausul zilnic este perioada minima de odihna la care are dreptul salariatul intre doua zile de munca, respectiv 12 ore consecutive.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Metoda de conducere care consta in atribuirea temporara unui subordonat, de catre o persoana de conducere, a uneia din sarcinile sale de serviciu, insotita de autoritatea si responsabilitatea corespunzatoare.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Suma de bani acordata cu anticipatie de catre o persoana pentru procurarea unui bun, executarea unei lucrari sau pentru prestarea unui serviciu.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Metoda de conducere care consta in atribuirea temporara unui subordonat, de catre o persoana de conducere, a uneia din sarcinile sale de serviciu, insotita de autoritatea si responsabilitatea corespunzatoare.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Denumire data monedei unice europene.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Modificare temporara a contractului de munca, prin trimiterea persoanei incadrate sa presteze munca la o alta unitate, intr-o perioada de pana la 6 luni,
(in prima instanta). Reglementat in cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala, s elimiteaza la fapta si persoana (persoanele) aratata in actul de sesizare a instantei, chiar si in cazul de extindere a procesului penal.
Din punctul de vedere al dreptului civil, actul juridic prin care o persoana (delegant) insarcineaza o alta persoana (delegat) sa execute o anumita prestatie in favoarea unei terte persoane (delegatar), cu consimtamantul acesteia.
Persoana care cumpara frecvent produsele sau serviciile unei firme, sau dintr-un magazin, consumator obisnuit al unui local.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Regula a CE privind disponibilitatea in timp a sumelor alocate unui program operational.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Reprezentanta, filiala sau sucursala a unei institutii sau intreprinderi
Indicator care reflecta aportul valoric adus de o intreprindere prin activitatile sale asupra bunurilor cumparate.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Un grup mic de angajati, desemnati sa lucreze impreuna la un anumit proiect.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Prevazuti in sectiunea VI, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala, persoane care asista la efectuarea unui act procedural.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Reprezinta date in forma electronica care sunt atasate sau logic asociate cu alte date in forma electronica si care servesc ca metoda de identificare.
Concept folosit in C. proc. pen., prin el intelegandu-se situatia,
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Pierdere a unor drepturi, ca urmare a unei condamnari sau a neexercitarii unui drept.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Efectuarea de incasari si pe aceasta baza lichidarea obligatiilor de plata prin intermediul conturilor deschise la banci, fara bani in numerar,
Cheltuielile care intervin in derularea proiectelor finantate din instrumentele structurale, implementate de organisme, autoritati, institutii sau societati comerciale din sectorul public,
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Document de justificare detaliata a utilizarii (cheltuirii) unei sume.
Document justificativ care sta la baza operatiunilor de vanzare - cumparare, emisa de catre furnizor si care cuprinde:
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Categorie de fapte juridice, care se produc independent de vointa omului si de care legea leaga anumite efecte juridice.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Modificare temporara a contractului de munca, prin trimiterea persoanei incadrate sa presteze munca la o alta unitate, intr-o perioada de pana la 6 luni,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Modificare temporara a contractului de munca, prin trimiterea persoanei incadrate sa presteze munca la o alta unitate, intr-o perioada de pana la 6 luni,
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Partea finala a hotararii pronuntata de catre un organ de jurisdictie,care cuprinde solutia data cauzei.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Partea finala a hotararii pronuntata de catre un organ de jurisdictie,care cuprinde solutia data cauzei.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act adoptat de organele de stat,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Modificare temporara a contractului de munca, prin trimiterea persoanei incadrate sa presteze munca la o alta unitate, intr-o perioada de pana la 6 luni,
(in prima instanta). Reglementat in cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala, s elimiteaza la fapta si persoana (persoanele) aratata in actul de sesizare a instantei, chiar si in cazul de extindere a procesului penal.
Metoda de conducere care consta in atribuirea temporara unui subordonat, de catre o persoana de conducere, a uneia din sarcinile sale de serviciu, insotita de autoritatea si responsabilitatea corespunzatoare.
Modificare temporara a contractului de munca, prin trimiterea persoanei incadrate sa presteze munca la o alta unitate, intr-o perioada de pana la 6 luni,
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Din punctul de vedere al dreptului civil, actul juridic prin care o persoana (delegant) insarcineaza o alta persoana (delegat) sa execute o anumita prestatie in favoarea unei terte persoane (delegatar), cu consimtamantul acesteia.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Prevazuta in sectiunea XIII, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Prevazuta in sectiunea XIII, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala,
Prevazuta in sectiunea XIII, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala,
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Exceptie de la dispozitiile unui act normativ,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Modificare temporara a contractului de munca, prin trimiterea persoanei incadrate sa presteze munca la o alta unitate, intr-o perioada de pana la 6 luni,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Denumire data monedei unice europene.
Mijloc de proba in procesul civil, si, in mod corespunzator, in litigiul de munca, constand in intrebari formulate de una din parti sau de instanta, din oficiu, pentru obtinerea marturisirii celeilalte parti, cu privire la faptele care fac obiectul judecatii.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloc de proba in procesul civil, si, in mod corespunzator, in litigiul de munca, constand in intrebari formulate de una din parti sau de instanta, din oficiu, pentru obtinerea marturisirii celeilalte parti, cu privire la faptele care fac obiectul judecatii.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Operatiune de transferare a unei sume din contul bancar al unui titular in contul bancar al altui titular.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Intreprindere comuna. Asociatie de intreprinderi sau de persoane fizice, constituita pentru a realiza un anumit proiect de afacere. Conform regulilor de concurenta comunitare, �intreprinderile comune� sunt intreprinderi controlate in comun de catre cel putin alte doua intreprinderi.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Intreprindere comuna. Asociatie de intreprinderi sau de persoane fizice, constituita pentru a realiza un anumit proiect de afacere. Conform regulilor de concurenta comunitare, �intreprinderile comune� sunt intreprinderi controlate in comun de catre cel putin alte doua intreprinderi.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Asemanare intre doua sau mai multe notiuni, situatii, fenomene etc.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Asemanare intre doua sau mai multe notiuni, situatii, fenomene etc.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Denumire data monedei unice europene.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Legea 10 din 2001. Este orice titlu de valoare nominala emis de Ministerul Finantelor Publice p�na la data prezentei legi, neutilizat de catre detinator sau dob�nditorul subsecvent
Denumire data monedei unice europene.
Modificare temporara a contractului de munca, prin trimiterea persoanei incadrate sa presteze munca la o alta unitate, intr-o perioada de pana la 6 luni,
Denumire data monedei unice europene.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Denumire data monedei unice europene.
Denumire data monedei unice europene.
Modificare temporara a contractului de munca, prin trimiterea persoanei incadrate sa presteze munca la o alta unitate, intr-o perioada de pana la 6 luni,
Denumire data monedei unice europene.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Denumire data monedei unice europene.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Infractiune constand in conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul fara permis de conducere
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Reprezinta anularea, suprimarea unei legi sau a unei dispozitii legale si care are ca rezultat scoaterea din vigoare, in total sau in parte, a unui act normativ printr-un alt act normativ de aceeasi valoare juridica sau de o valoare juridica superioara.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala, remediul procesual folosit de partea interesata pentru a indeparta din activitatea procesuala persoanele incompatibile.
Denuntarea unui inscris ca fiind un fals.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Actiune prin care autoritatea vamala lasa la dispozitia titularului declaratiei vamale
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Denumire data monedei unice europene.
Denumire data monedei unice europene.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Denumire data monedei unice europene.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Indicatori utilizati in contabilitatea unei firme, care prezinta situatia acesteia.
Indicatori utilizati in contabilitatea unei firme, care prezinta situatia acesteia.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Moment (etapa) al judecatii in prima instanta,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Moment (etapa) al judecatii in prima instanta,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
(UE). Fondata la 1 ianuarie 1993 prin aplicarea Tratatului de la Maastricht , Uniunea Europeana (UE) preia initiativa constructiei europene de la Comunitatea Economica Europeana (CEE).
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Ceea ce poate fi realizat cu usurinta.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Din punct de vedere lingvistic, constructie, de obicei concisa, care exprima, adesea figurat, o idee si constituie o unitate lexicala.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Denumire data monedei unice europene.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Denumire data monedei unice europene.
Denumire data monedei unice europene.
Denumire data monedei unice europene.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Denumire data monedei unice europene.
Denumire data monedei unice europene.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Denumire data monedei unice europene.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Denumire data monedei unice europene.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Denumire data monedei unice europene.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Denumire data monedei unice europene.
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Aplicarea normelor juridice la fapte ori situatii concrete.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
1. In dreptul civil, vezi Contract de mandat, Procura, Reprezentare.
Contract complex convenit de un cabinet individual de avocatura sau de o alta structura abilitata de sistemul de organizare a avocaturii, pe de o parte, si o persoana fizica sau juridica, numita client,
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Inscris constatator al contractului de mandat care da posibilitatea ca mandatarul sa lucreze in numele si pe socoteala mandatului.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Este prima etapa a judecatii care incepe in momentul sesizarii instantei si se incheie in momentul pronuntarii unei hotarari judecatoresti definitive/irevocabile.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Situatie in care partea nu are aparator
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desemneaza situatia in care un membru al completului de judecata este oprit, in cazurile expres prevazute de lege, sa participe la solutionarea unui anumit litigiu.
Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Reglementate in sectiunea I, cap. I, t. III, C. proc pen., partea speciala,
Partea finala a hotararii pronuntata de catre un organ de jurisdictie,care cuprinde solutia data cauzei.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Este prima etapa a judecatii care incepe in momentul sesizarii instantei si se incheie in momentul pronuntarii unei hotarari judecatoresti definitive/irevocabile.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Este prima etapa a judecatii care incepe in momentul sesizarii instantei si se incheie in momentul pronuntarii unei hotarari judecatoresti definitive/irevocabile.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

CURTEA,


Deliberand asupra apelurilor formulate de reclamantii P.V. si P.G., constata urmatoarele:


I. Sentinta si incheierea apelate:


1. Prin Sentinta civila nr. 1694/26.06.2019, Tribunalul C., sectia I civila, a respins cererea principala formulata de reclamantul P.V.in contradictoriu cu parata H. Essers T.C.NV, avand ca obiect contestatia formulata impotriva Deciziei nr. 1378/07.08.2015, ca fiind indreptata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva, a respins restul pretentiilor formulate de reclamantul P.V.in contradictoriu cu paratele S.C. H. Essers S. R. L si H. Essers T.C.NV, ca nefondate, a respins cererea reconventionala formulata de parata H. Essers T.C.NV in contradictoriu cu reclamantul P.V., ca nefondata, a admis in parte cererea reconventionala formulata de parata S.C. H. Essers S.R.L. si a obligat reclamantul P.V.la plata catre aceasta parata a sumelor de 3. 517 lei, reprezentand salariu net incasat necuvenit si 2.051, 03 euro, in echivalentul in lei de la data platii, reprezentand contravaloare diurna incasata necuvenit. De asemenea, Tribunalul a respins cererea conexa, formulata de reclamanta P.G.in contradictoriu cu parata H. Essers T.C.NV, avand ca obiect contestatia formulata impotriva Deciziei nr. 1379/07.08.2015, ca fiind indreptata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva, a respins restul pretentiilor formulate de reclamanta P.G.in contradictoriu cu paratele S.C. H. Essers S.R.L. si H. Essers T.C.NV, ca nefondate, a respins cererea reconventionala formulata de parata H. Essers T.C.NV in contradictoriu cu reclamanta P.G., ca nefondata, a admis in parte cererea reconventionala formulata de parata S.C. H. Essers S.R.L. si a obligat reclamanta P.G.la plata catre aceasta parata a sumelor de 6. 667 lei, reprezentand salariu net incasat necuvenit si 1. 500, 37 euro, in echivalentul in lei de la data platii, reprezentand contravaloare diurna incasata necuvenit. Totodata, Tribunalul a obligat reclamantii la plata catre parata S.C. H. Essers S.R.L. a sumei de 1. 800 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata constand in onorariu expert si la plata sumei de 5.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata constand in onorariul avocatului a. , redus in conformitate cu dispozitiile art. 451 alin. 2 C. proCod civ., a admis in parte cererea de majorare onorariu formulata de expert C.M.Isabel si a obligat reclamantii la plata catre expert a sumei de 1.000 lei, cu titlu de supliment de onorariu.


In motivarea sentintei, Tribunalul a retinut urmatoarele:


Asupra contestatiilor formulate impotriva deciziilor nr. 1378/07.08.2015 si nr. 1379/07.08.2015 de incetare a contractelor individuale de munca ale reclamantilor:


Intrucat prin incheierea interlocutorie din 05.02.2016 a fost admisa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei H. Essers T.C.NV in capetele de cerere principala si conexa, avand ca obiect contestatia formulata impotriva celor doua decizii de incetare a raporturilor de munca, aceste capete de cerere, formulate in contradictoriu cu parata mentionata, au fost respinse ca fiind indreptate impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.


In ceea ce priveste contestatiile formulate in contradictoriu cu parat H. Essers S. R. L, in calitate de emitent al deciziilor, instanta a observat ca reclamantii nu au solicitat anularea celor doua decizii si lipsirea lor de efectul produs, ci au invocat existenta unei erori materiale in ceea ce priveste temeiul juridic al incetarii raporturilor de munca dintre parti, invederand ca ambele demisii au fost formulate potrivit art. 81 alin. 8 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), iar angajatorul a indicat dispozitiile art. 81 alin. 7 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


In legatura cu cele doua texte de lege in discutie, trebuie mentionat ca ambele au in vedere aceeasi cauza de incetare a contractului individual de munca, respectiv demisia, ca act unilateral de vointa al salariatului de a nu mai indeplini aceasta calitate . Or, din aceasta perspectiva, societatea angajatoare a indicat in mod corect temeiul juridic care a stat la baza emiterii deciziilor de incetare a contractelor individuale de munca ale celor doi reclamanti, fiind fara dubiu faptul ca acestia au demisionat.


Distinctia de care se prevaleaza reclamantii, intre reglementarile alineatelor 7 si 8 ale art. 81, vizeaza in realitate doar momentul producerii efectelor demisiei, intrucat in favoarea angajatorului este prevazut prin contractul individual de munca un termen de preaviz, pe care salariatul demisionar este tinut a-l respecta, cu singura exceptie a situatiei in care demisia este urmarea neindeplinirii de catre angajator a obligatiilor asumate la incheierea raportului de munca .


In speta, din chiar mentiunile inserate la art. 2 din cuprinsul deciziilor contestate, rezulta ca reclamantii nu au fost obligati sa respecte un termen de preaviz, ceea ce inseamna ca nu au suferit in concret vreo vatamare, dedusa din eventuala prelungire a contractelor individuale de munca contrar vointei lor exprimate prin cererile de demisie, si aceasta independent de temeiul juridic indicat de angajator . De altfel, sub acest aspect reclamantii insisi au invocat existenta unei simple erori materiale, intrucat in fapt au beneficiat de aceleasi consecinte ca si in cazul aplicarii dispozitiilor art. 81 alin. 8 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Pe de alta parte, instanta a apreciat ca simpla indicare de catre salariat, prin demisia formulata, a incidentei dispozitiilor art. 81 alin. 8 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), nu este suficienta pentru ca angajatorul sa piarda dreptul la respectarea termenului de preaviz, pentru ca in acest caz s-ar da nastere unor situatii arbitrare, incetarea contractului individual de munca fara preaviz fiind lasata la discretia salariatului. Este necesar astfel ca la momentul formularii demisiei in conditiile mentionate, sa existe dovada certa a incalcarii de catre angajator a propriilor obligatii asumate la incheierea contractului individual de munca, astfel incat acesta sa poata fi sanctionat prin pierderea unui termen prevazut in favoarea sa.


Cum, in cazul de fata, afirmatiile reclamantilor din cuprinsul celor doua acte scrise de demisie nu au fost insotite la momentul inregistrarii lor si de dovada celor sustinute si neasumate de catre unitate, in mod corect s-a luat act de demisie in temeiul art. 81 alin. 7 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), cu renuntarea de catre angajator la termenul de preaviz.


Pentru toate motivele expuse, contestatiile formulate impotriva deciziilor nr. 1378/07.08.2015 si nr. 1379/07.08.2015, atat prin cererea principala, cat si prin cererea conexa, au fost respinse ca nefondate.


Asupra pretentiilor avand ca obiect diferentele de drepturi salariale si contravaloarea indemnizatiilor de diurna si a costurilor de cazare:


Cu titlu preliminar, se impune a fi retinuta formularea acestor pretentii in contradictoriu cu ambele parate, fara a se individualiza partea de datorie a fiecareia, ceea ce inseamna ca reclamantii au vizat o solidaritate pasiva, desi nu au facut referire expresa la o obligatie solidara .


Pe de alta parte, in ceea ce priveste izvorul acestei pretinse solidaritati intre cele doua societati parate, in cadrul unui litigiu dedus judecatii potrivit jurisdictiei muncii, reclamantii nu au indicat in concret raporturile juridice existente intre parate si nici raportul juridic in cadrul caruia s-ar fi nascut obligatia solidara a acestora, de plata a unor sume de bani pretinse cu titlu de drepturi salariale. In conditiile in care potrivit propriilor sustineri ale reclamantilor, contractele individual de munca au fost incheiate doar cu parata H. Essers S.R.L., ceea ce s-a invocat, ca situatie de fapt, a fost prestarea muncii in folosul paratei H. Essers T.C.NV, careia i s-a atribuit astfel calitatea de angajator si, implicit, obligatia de remunerare a muncii. Acest rationament al reclamantilor exclude insa, de plano, posibilitatea unei solidaritati pasive, intrucat presupune calitatea de angajator doar a societatii cu sediul in Belgia, subsecventa unei eventuale constatari a caracterului fictiv al contractelor individuale de munca incheiate de reclamanti, aspect ce nu a fost dedus insa judecatii, ca pretentie distincta in cadrul cererii principale sau a cererii conexe.


In realitate, speculand asupra unei posibile legaturi juridice dintre cele doua societati parate si argumentand doar in fapt, potrivit propriilor perceptii, ideea prestarii muncii in folosul paratei H. Essers T.C.NV, reclamantii au inteles sa cheme in judecata ambele parate, fara a se preocupa sa identifice raporturile juridice existente in concret atat intre parate, cat si intre fiecare dintre acestea si reclamanti.


Din analiza inscrisurilor depuse la filele 59- 93 din vol. I al dosarului si la filele nr. 64- 68 din vol. II, rezulta insa ca H. Essers S.R.L. si H. Essers T.C.NV sunt persoane juridice distincte, inregistrate la Registrul Comertului in Romania, respectiv in Belgia, avand fiecare propriul act constitutiv, singura legatura dintre cele doua societati fiind data de persoana administratorului, cetateanul belgian Essers Noel. Astfel, chiar daca se poate vorbi despre grupul de firme H. Essers (aspect necontestat de catre parate), care deruleaza acelasi tip de activitate, respectiv transportul international de marfuri, societatile comerciale care apartin acestui grup nu se confunda, fiecare avand personalitate juridica distincta si o raspundere proprie in cadrul raporturilor juridice contractuale in care este parte .


Pentru aceste motive, instanta a retinut ca reclamantii au avut contracte individuale de munca incheiate doar cu parata H. Essers S.R.L., iar valabilitatea acestor contracte nu a fost contestata in instanta in timpul in care au fost in vigoare. Pe de alta parte, solicitand obligarea si a paratei H. Essers T.C.NV la plata de drepturi salariale, reclamantii s-au prevalat implicit de existenta unor raporturi de munca dintre ei si aceasta parata, iar potrivit Deciziei nr. 37/2016 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, ``in ipoteza neindeplinirii de catre parti a obligatiei de incheiere a contractului individual de munca in forma scrisa, persoana fizica care a prestat munca pentru si sub autoritatea celeilalte parti are deschisa calea actiunii in constatarea raportului de munca si a efectelor acestuia si in situatia in care respectivul raport de munca a incetat anterior sesizarii instantei``.


In lipsa contractului individual de munca incheiat in forma scrisa cu parata H. Essers T.C.Nv-conditie de forma impusa expres de dispozitiile art. 16 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), din ansamblul probelor administrate nu a rezultat insa prestarea muncii de catre reclamanti pentru si sub autoritatea paratei persoana juridica belgiana. Chiar daca, atat reclamantii, cat si martorul P.V.V., au sustinut ca munca se presta in fapt pentru societatea din Belgia, dincolo de aceste aprecieri subiective, nu s-au dovedit elementele specifice raporturilor de munca dintre reclamanti si parata, cu atat mai mult cu cat este vorba despre aceeasi activitate prevazuta si in contractul individual de munca incheiat cu parata H. Essers S.R.L., iar acest contract nu a fost denuntat ca fictiv si nici constatat ca atare de o instanta de judecata, pe durata lui de valabilitate. Dimpotriva, respectivul contract de munca a fost legal incheiat si a produs efectele specifice, chiar si din declaratiile martorilor propusi de reclamanti, P.C. si P.V.V., rezultand ca formalitatile incheierii contractului s-au derulat la Oradea, fiind precedate de un interviu sustinut in fata reprezentantului firmei romane si de efectuarea unor vizite medicale tot in Romania, iar ulterior, instructajul de protectia muncii a fost realizat tot la Oradea, punctul de plecare in curse era Oradea, conducandu-se un autocamion inmatriculat in Romania, plata drepturilor salariale se realiza de Independent de legatura juridica dintre cele doua societati, ca membre ale aceluiasi grup de firme, avand un unic administrator si de colaborarea care exista in fapt in derularea principalului obiect de activitate, prin implicarea si a dispecerilor belgieni, parti ale raportului de munca, ca angajator si angajat, erau doar parata H. Essers S.R.L. si reclamantii, potrivit contractelor individuale de munca incheiate in forma scrisa.


Fata de cele expuse, instanta a apreciat ca paratei H. Essers T.C.NV nu ii revine obligatia de plata catre reclamanti a unor drepturi banesti aferente muncii prestate in perioada 25.08. x15, in calitate de salariati ai paratei H. Essers S. R. L, astfel ca pretentiile formulate in contradictoriu cu cea dintai parata mentionata au fost respinse ca nefondate.


In ceea ce priveste obligatiile angajatorului H. Essers S.R.L., a fost analizata distinct situatia fiecarei categorii de drepturi salariale pretinse de catre reclamanti, pe baza probelor administrate.


In primul rand, reclamantii au sustinut ca salariul platit efectiv nu a corespuns muncii efectiv prestate, atat pentru ca nu a reflectat modalitatea de plata convenita la angajare, cat si pentru ca nu s-a contabilizat in mod corect timpul de munca .


Astfel, pe tot parcursul judecatii, reclamantii au insistat asupra unui algoritm de calcul al salariului care presupunea plata in functie de kilometrii parcursi si de numarul de stopuri si de zile de stationare, iar nu in functie de timpul de munca . In conditiile in care in cuprinsul contractelor individuale de munca nu se face vreo referire la un asemenea mod de calcul al salariului, reclamantii au depus la dosar un inscris olograf (fila 16 din vol. V) ce reda o anumita valoare in euro aferenta fiecarui kilometru parcurs, precum si stopurilor si zilelor de stationare. Acest inscris nu poate fi valorificat insa de instanta pentru fundamentarea concluziilor sale, intrucat nu a fost recunoscut de societatea parata si nu cuprinde niciunul dintre elementele care sa ii confere putere doveditoare, potrivit dispozitiilor art. 272 si urm. C. proCod civ., nefiind semnat si nici datat.


In plus, prin raportul de expertiza contabila efectuat de expert C.M.Isabel, s-a aratat ca drepturile banesti efectiv achitate reclamantilor, nu au avut la baza, ca mod de calcul, numarul de kilometri parcursi, iar inscrisul de care se prevaleaza reclamantii nu reprezinta un document justificativ din punct de vedere contabil . Insusi martorul propus de catre reclamanti, P.V.V., desi a sustinut un sistem de calcul al salariului bazat pe numarul de km/stopuri/stationari, a precizat ca din luna februarie 2012 angajatorul a renuntat la practica anterioara si a introdus diurna, astfel ca nu se mai tinea evidenta kilometrilor parcursi, ci doar a zilelor lucrate. Din aceasta perspectiva va fi interpretat si inscrisul depus la fila 74 din vol. V al dosarului, care, desi are aplicata stampila paratei H. Essers S.R.L., este datat 05.02.2010, fiind legalizat sub nr. 1890/01.06.2011 la BNP B.F.E.


Prin urmare, pentru perioada dedusa judecatii prin cererile de fata, care debuteaza cu data de 25.08.2012, instanta a retinut ca din probele administrate nu a rezultat o alta modalitate de calcul a salariului decat cea stabilita prin contractele individuale de munca incheiate de reclamanti, plata salariului fiind efectuata in raport cu timpul de munca, pornind de la salariul de baza convenit la angajare .


In legatura cu stabilirea timpului de munca, controversele dintre parti au privit calificarea ca atare a timpilor identificati prin decriptarile cartelelor tahograf, fata de specificul muncii depuse si modalitatea concreta de desfasurare a activitatii de conducator auto, respectiv prin conducerea in echipaj.


Pentru clarificarea acestor aspecte, s-a pornit de la definitia legala a timpului de lucru, astfel cum este prevazuta de art. 111 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ca fiind orice perioada in care salariatul presteaza munca, se afla la dispozitia angajatorului si indeplineste sarcinile si atributiile sale, conform prevederilor contractului individual de munca, contractului colectiv de munca aplicabil si/sau ale legislatiei in vigoare. O asemenea definitie este in acord cu dispozitiile art. 2 pct. 1 din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European, fiind reglementata in opozitie cu notiunea de perioada de repaus si fara a se prevedea si o alta categorie intermediara a timpului de care dispune un salariat in raporturile cu unitatea angajatoare.


Cu referire expresa la activitatea de conducator auto, sunt aplicabile prevederile Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 561/2006 de armonizare a anumitor dispozitii din domeniul social privind transportul rutier si ale Directivei nr. 2002/15/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 11 martie 2002 privind organizarea timpului de lucru al persoanelor care efectueaza activitati mobile de t.rutier, aceasta din urma fiind transpusa in dreptul intern prin H.G. nr. 38/2008 privind organizarea timpului de munca al persoanelor care efectueaza activitati mobile de t.rutier.


Potrivit art. 3 lit. a din Directiva nr. 2002/15/CE, reluat intocmai de art. 3 alin. 1 lit. a din H.G. nr. 38/2008, timpul de munca al lucratorului mobil este ``perioada de la inceputul pana la sfarsitul timpului de lucru, in cursul careia lucratorul mobil se afla la postul sau de lucru, la dispozitia angajatorului si in exercitiul functiilor sau activitatilor sale, adica: perioada dedicata tuturor activitatilor de t.rutier. Aceste activitati sunt, cu precadere, urmatoarele: (i) conducerea autovehiculului; (ii) incarcarea si descarcarea; (iii) ajutorul acordat pasagerilor la urcarea si coborarea din vehicul; (iv) curatenia si intretinerea tehnica; (v) toate celelalte activitati vizand asigurarea sigurantei vehiculului, a incarcaturii sale si a pasagerilor sau indeplinirea obligatiilor legale ori de reglementare direct legate de operatiunea de t. aflata in desfasurare, inclusiv supravegherea incarcarii si descarcarii, formalitatile administrative legate de politie, vama, serviciul de imigrare etc. ; perioadele de timp in care lucratorul mobil nu poate dispune liber de timpul sau si i se cere sa fie la postul sau de lucru, gata sa intreprinda activitatea sa normala, indeplinind anumite sarcini asociate serviciului, in special in timpul perioadelor cand asteapta sa se faca incarcarea sau descarcarea, daca durata previzibila a acestora nu este cunoscuta dinainte, si anume fie inaintea plecarii, fie chiar inaintea inceperii efective a perioadei in cauza, fie in conditiile generale negociate intre partenerii sociali``.


Spre diferenta, potrivit art. 3 alin. 1 lit. c din H.G. nr. 38/2008, perioada de disponibilitate este ``orice perioada, care nu este nici pauza, nici perioada de odihna, in cursul careia lucratorul mobil/conducatorul auto independent nu este nevoit sa ramana la locul sau de munca, dar trebuie sa fie disponibil pentru a raspunde oricaror eventuale solicitari de a relua lucrul. Aceste perioade de disponibilitate includ perioadele in care lucratorul mobil/conducatorul auto independent insoteste vehiculul in timpul transportului cu feribotul sau cu trenul, precum si perioadele de asteptare in punctele de trecere a frontierei si cele impuse de restrictiile de circulatie. Perioadele de disponibilitate si durata lor preconizata trebuie sa fie cunoscute dinainte de catre lucratorul mobil/conducatorul auto independent, fie inainte de plecarea in cursa, fie inainte de inceperea perioadei in cauza. In cazul celor care conduc un vehicul in echipa, perioada petrecuta stand langa sofer sau in cuseta in timp ce vehiculul este in miscare este considerata perioada de disponibilitate``.


Or, cu referire la perioada de disponibilitate, atat dispozitiile art. 3 alin. 2 lit. b din Directiva nr. 2002/15/CE, cat si cele ale art. 3 alin. 2 din H.G. nr. 38/2008, prevad in mod expres ca aceasta perioada nu face parte din timpul de lucru.


Tinand seama de aceasta reglementare legala lipsita de echivoc, instanta isi va insusi concluziile raportului de expertiza contabila intocmit de expertul judiciar C.M.Isabel si care au presupus calculul drepturilor salariale cuvenite cu excluderea din timpul de munca identificat pe baza cartelelor tahograf ale reclamantilor, a perioadelor de disponibilitate, in intelesul anterior redat.


Dimpotriva, au fost inlaturate concluziile expertului parte a. C., desemnat de reclamanti, care se intemeiaza pe o distinctie total nejustificata si nereglementata legal intre doua categorii de perioade de disponibilitate, dintre care prima exclusa din timpul de lucru, intrucat soferul dispune liber de timpul sau, iar cealalta inclusa in timpul de lucru, intrucat soferului i se cere sa fie la postul sau si nu poate dispune liber de timpul sau. Interpretarea expertului parte este total subiectiva si se indeparteaza de la dispozitiile legale anterior redate, care au in vedere inclusiv timpul petrecut langa sofer in cazul conducerii in echipaj si exclud in mod clar perioada de disponibilitate din timpul de lucru, desi, dupa cum o sugereaza si denumirea si dupa cum rezulta din definitia legala a notiunii, perioada de disponibilitate presupune tocmai faptul ca salariatul conducator auto trebuie sa fie disponibil a raspunde solicitarilor angajatorului. In plus, nu exista nicio contradictie cu definitia legala a timpului de lucru, care presupune indeplinirea cumulativa a conditiilor ca salariatul sa se afle la dispozitia angajatorului si in exercitiul functiilor sau activitatilor sale, ceea ce nu este cazul in privinta perioadei de disponibilitate.


Din analiza opiniei separate a expertului parte a. C.rezulta si modalitatea de valorificare a perioadelor in care, in cuprinsul diagramelor saptamanale decriptate de I. S.C. T. R. nu este inregistrata activitate, aceste perioade fiind considerate ca fiind zile lucrate normat, respectiv cu un program de 8 ore pe zi, de lunci si pana vineri. Aceasta opinie a expertului nu se coroboreaza insa cu specificul activitatii reclamantilor, care presupunea doar activitatea de conducere a unor autocamioane pe teritoriul Uniunii Europene, astfel ca fata de reglementarea stricta a acestei activitati nu este de conceput prestarea ei fara evidentierea prin sistemul electronic de centralizare a datelor conducatorului auto. Pe de alta parte, reclamantii insisi si-au bazat pretentiile pe inregistrarile cartelelor tahograf si nu au administrat probe din care sa rezulte in mod expres prestarea unor activitati, potrivit contractelor individuale de munca, in perioadele in care, prin diagramele saptamanale, cu privire la care au insistat in mod expres decriptarea de catre I. S.C. T. R., nu a fost inregistrata vreo activitate . In plus, situatia redata prin aceste diagrame se coroboreaza si cu cea rezultata din statele de plata si pontajele depuse la dosar de catre parata H. Essers S.R.L., prin care se indica in mod expres atat zilele lucrate, cat si cele in care reclamantii au beneficiat de concediu fara plata, concediu medical, concediu de odihna sau zile ``nemotivate``, in care nu s-a prestat activitate . Desi reclamantii nu au contestat punctual aceste evidente ale unitatii angajatoare si nu au administrate probe contrare, expertul parte a procedat, in mod nejustificat, la valorificarea si a acestor perioade ca fiind timp de lucru.


Pentru aceste motive, nu s-a tinut seama nici de concluziile expertului parte al reclamantilor, contrare celor ale expertului desemnat de instanta, refe ritoare la drepturile salariale aferente perioadelor 24.12. x13, 29.04. x13, 15.09. x13, 04.08. x14, 23.02. x15, 08.05. x15, 21.06. x15.


Totodata, expertul parte a. C. S-a referit si la timpul petrecut de reclamanti pe durata transportului dintre localitatea de domiciliu si cea din Belgia, de unde incepea efectiv activitatea de conducator auto, estimand o durata de 25 de ore, ce reprezinta timp de munca . Desi din examinarea anexelor la opinia separata a expertului parte nu rezulta evidentierea distincta a acestor ore care, in mod evident, nu au fost inregistrate pe cartelele tahograf, expertul parte nu a facut referire si la consultarea pontajelor si a statelor de plata intocmite de parata H. Essers S.R.L., pentru a se stabili cu exactitate daca perioada vizata a fost sau inclusa de angajator in durata timpului de lucru.


In final, mai trebuie mentionat ca reclamantii insisi nu au formulat obiectiuni la raportul de expertiza contabila efectuat de expertul desemnat de instanta, ci au preferat sa sustina doar varianta de calcul a expertului parte pe care l-au a. , varianta pe care instanta nu o apreciaza insa ca fiind apta a fundamenta o solutie legala si temeinica in cauza, pen tru toate considerentele anterior expuse.


In consecinta, cum din concluziile raportului de expertiza intocmit de expertul C.M.Isabel a rezultat ca reclamantilor nu li se mai cuvine plata unor diferente de salariu aferente muncii efectiv prestate in folosul paratei H. Essers S.R.L., pretentiile avand acest obiect au fost respinse ca nefondate.


In ceea ce priveste diurna aferenta activitatii desfasurate in strainatate, trebuie mentionat ca dispozitiile Codului muncii nu definesc diurna, o asemenea definitie a termenului regasindu-se numai in H.G. nr. 518/1995 privind unele drepturi si obligatii ale personalului roman trimis in strainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, care la art. 5 alin. 1 lit. a stabileste ca personalului trimis in strainatate in conditiile acestei hotarari i se acorda in strainatate o indemnizatie zilnica in valuta, denumita in continuare diurna, in vederea acoperirii cheltuielilor de hrana, a celor marunte uzuale, precum si a costului transportului in interiorul localitatii in care isi desfasoara activitatea .


Diurna fiind deci inteleasa ca acea indemnizatie platita unui salariat pentru acoperirea cheltuielilor de deplasare in interes de serviciu, reglementarea legala a cheltuielilor de aceasta natura se regaseste in dispozitiile art. 44 alin. 2 si art. 46 alin. 3 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), potrivit carora salariatul delegat sau detasat are dreptul la plata cheltuielilor de t. si cazare, precum si la o indemnizatie de delegare/detasare, in conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil.


In ce priveste cuantumul acestor indemnizatii, pentru personalul autoritatilor si institutiilor publice sunt aplicabile dispozitiile H.G. nr. 1860/2006, a caror incidenta a fost retinuta si fata de salariatii societatilor comerciale, in cazul in care in privinta lor a fost dispusa delegarea sau detasarea, fara ca drepturile banesti aferente sa fie negociate prin contractul individual de munca sau prin contractul colectiv de munca aplicabil la nivel de un itate.


Din analiza inscrisurilor depuse la dosar de parata H. Essers S.R.L., rezulta ca la nivel de unitate au fost emise decizii lunare prin care s-a prevazut cuantumul diurnelor cuvenite conducatorilor auto care efectuau t.in tara sau in strainatate, pornindu-se tocmai de la nivelul diurnelor stabilit prin H.G. nr. 860/2006 si tinandu-se cont si de anumite criterii ce priveau fiecare deplasare in parte, precum natura deplasarii, perioada acesteia, riscurile existente, rezultatele financiare ale societatii. Aceste decizii nu au fost contestate de catre reclamanti, printr-un capat de cerere care sa aiba acest obiect, fiind pe deplin valabile si producand efectele pentru care au fost emise.


Potrivit raportului de expertiza intocmit de expertul contabil C.M.Isabel, algoritmul de calcul aplicat de parata pentru calcularea sumelor cuvenite reclamantilor cu titlu de diurna a presupus inmultirea numarului de zile rezultate din ordinele de deplasare si foile de parcurs electronice Transics cu suma stabilita prin deciziile lunare ale administratorului societatii, pentru fiecare reclamant in parte .


Instanta a retinut ca acest algoritm de calcul este unul corect, astfel ca, insusindu-si concluziile raportului de expertiza contabila efectuat in cauza, constata ca reclamantilor nu li se mai cuvin sume de bani cu titlu de diurna pentru deplasarile efectuate in tara si in strainatate.


In ceea ce priveste opinia separata a expertului parte a. C., aceasta se limiteaza la a nu recunoaste ordinele de deplasare ca avand valoarea unor documente financiar-contabile, fara a contesta insa efectuarea de catre parata a unor plati cu titlu de diurna. Or, in conditiile in care, independent de valorificarea ordinelor de deplasare, prin anexa A3 la opinia separata (fila 111 din vol. XIII), expertul parte calculeaza sume cuvenite reclamantilor cu titlu de indemnizatie de deplasare, inferioare celor determinate de expertul desemnat de instanta ca fiind efectiv achitate de parata, aceasta opinie separata nu poate veni in sprijinul reclamantilor, concluzia instantei fiind aceea ca parata a achitat sumele datorate pentru deplasarile in tara si in strainatate, chiar si in baza unor documente care nu ar corespunde tuturor exigentelor de forma impuse de legislatia financiar-contabila.


Pentru aceste motive, pretentiile avand ca obiect plata unor diferente de diurna au fost respinse ca nefondate.


Cu referire la indemnizatia de cazare pretinsa de catre reclamanti, sunt aplicabile dispozitiile art. 26 alin. 1 din Anexa la H.G. nr. 1860/2006, potrivit cu care ``persoana trimisa in delegare intr-o localitate situata la o distanta mai mare de 5 km de localitatea in care isi are locul permanent de munca si in care nu se poate inapoia la sfarsitul zilei de lucru are dreptul la decontarea cheltuielilor de cazare efectuate, pe baza documentelor justificative``.


Textul nu are deci in vederea avansarea de catre angajator a unor sume de bani pentru acoperirea cheltuielilor de cazare ale salariatului aflat in delegatie, ci decontarea unor asemenea cheltuieli, ulterior efectuarii lor de catre salariat, pe baza documentelor justificative prezentate de acesta.


In speta, potrivit concluziilor expertului contabil desemnat de instanta, singura factura ce a atestat efectuarea unor cheltuieli de cazare a fost depusa la unitatea angajatoare de catre reclamanta P.G. si a fost in valoare de 120 lei, fiind decontata de parata H. Essers S.R.L.


Prin urmare, in lipsa unor documente doveditoare ale efectuarii unor cheltuieli pentru asigurarea cazarii pe durata exercitarii activitatii de conducator de TIR, reclamantilor nu li se datoreaza nicio suma de bani cu acest titlu . Calculele efectuate de expertul parte a. C., se bazeaza pe o preluare automata a sumelor prevazute de H.G. nr. 1860/2006, fara a tine seama de natura juridica a indemnizatiei de cazare, care este menita a acoperi prejudiciul suferit in concret de catre salariat, prin suportarea din patrimoniul sau a cheltuielilor de cazare aferente unei deplasari efectuate in interes de serviciu . Or, in cazul de fata reclamantii nu au inregistrat un asemenea prejudiciu, de vreme ce nu s-au cazat in structuri de primire turistice, potrivit art. 26 alin. 1 lit. a si b din H.G. nr. 1860/2006, ci au petrecut perioadele de repaus in cabina autocamionului, situatie permisa de art. 8 alin. 8 din Regulamentul (CE) nr. 561/2006.


Fata de cele expuse, au fost respinse si pretentiile avand ca obiect obligarea paratei la plata indemnizatiei de cazare.


In ce priveste capatul de cerere referitor la plata daunelor morale, intrucat si acesta a fost dedus judecatii potrivit jurisdictiei muncii, instanta a pornit de la constatarea ca parata H. Essers T.C.NV nu a avut calitatea de angajator al reclamantilor, potrivit celor anterior expuse in considerente, motiv pentru care nu poate fi obligata la plata unor despagubiri pentru un pretins prejudiciu moral determinat de desfasurarea raporturilor de munca .


Fata de parata H. Essers S.R.L. au fost avute in vedere dispozitiile art. 253 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), potrivit cu care angajatorul este obligat sa il despagubeasca pe salariat in situatia in care acesta a suferit un prejudiciu moral din culpa sa in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul, fiind aplicabile in acest sens regulile de la raspunderea civila contractuala.


Prin urmare, reclamantii erau cei care trebuia sa faca dovada indeplinirii cumulative a conditiilor in care putea fi angajata raspunderea societatii parate, respectiv dovada faptei ilicite a acesteia si a prejudiciului moral pe care l-au suferit. Or, aceasta sarcina probatorie a fost cu atat mai dificila, cu cat nici prin cererile de chemare in judecata reclamantii nu au indicat o actiune sau inactiune concreta a unitatii angajatoare, prin reprezentantii sai legali, individualizata prin data si elemente constitutive, care sa fi avut ca urmare incalcarea drepturilor lor nepatrimoniale.


Pe de alta parte, din declaratiile martorilor audiati la propunerea reclamantilor, nu a rezultat o conduita denigratoare sau umilitoare a unor persoane care reprezinta legal societatea si care, prin faptele lor, ar putea atrage raspunderea persoanei juridice insesi. Chiar daca au existat referiri la un anumit tip de comportament al unora dintre angajatii belgieni cu care colaborau conducatorii de TIR romani, niciunul dintre martori nu a relatat vreo situatie concreta in care reclamantii sa fi fost supusi unor insulte sau denigrari si, oricum, prin aceste declaratii nu au fost facute referiri la angajati ai paratei H. Essers S.R.L., singura a carei raspundere contractuala poate fi angajata in temeiul art. 253 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Pe cale de consecinta, a fost respins ca nefondat si capatul de cerere avand ca obiect obligarea paratelor la plata de daune morale.


Asupra cererii reconventiona le formulate de parata H. Essers S.R.L.:


Pe aceasta cale, parata a solicitat obligarea reclamantilor la plata unor sume de bani incasate in mod necuvenit cu titlu de salariu net si contravaloare diurna.


Intrucat in privinta cuantificarii drepturilor banesti cuvenite reclamantilor in temeiul contractelor individuale de munca incheiate cu parata mentionata, instanta a valorificat concluziile raportului de expertiza contabila intocmit de expertul C.M.Isabel, iar potrivit calculelor efectuate de acest expert a rezultat incasarea de catre fiecare reclamant a unor sume de bani in plus, fata de cele legal cuvenite cu titlu de salariu si diurna, se va da eficienta acestui raport de expertiza si pentru solutionarea cererii reconventionale.


art. 256 alin. 1 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) stabileste ca salariatul care a incasat de la angajator o suma nedatorata este obligat sa o restituie. Prin aceste dispozitii este reglementata obligatia de restituire pe care o au salariatii fata de unitatea angajatoare, avand la baza plata lucrului nedatorat si imbogatirea fara justa cauza. Spre deosebire de raspunderea patrimoniala care presupune savarsirea unei fapte cu vinovatie, obligatia de restituire este o institutie distincta guvernata de alte reguli .


Intrucat sumele rezultate din calculele expertului contabil sunt inferioare celor pretinse de parata, cererea reconventionala dedusa judecatii, atat in cadrul cererii principale, cat si in cadrul cererii conexe, a fost admisa in parte, fiind obligati reclamantii la plata, dupa cum urmeaza: reclamantul P.V.la plata sumelor de 3. 517 lei, reprezentand salariu net incasat necuvenit si 2.051, 03 euro, in echivalentul in lei de la data platii, reprezentand contravaloare diurna incasata necuvenit, iar reclamanta P.G.la plata sumelor de 6. 667 lei, reprezentand salariu net incasat necuvenit si 1. 500, 37 euro, in echivalentul in lei de la data platii, reprezentand contravaloare diurna incasata necuvenit.


Asupra cererii reconventionale formulate de parata H. Essers T.C.NV:


Pe aceasta cale, parata a pretins acordarea de despagubiri pentru prejudiciul moral ce i-a fost cauzat de reclamanti prin formularea cererilor de fata, constand in lezarea imaginii societatii.


In conditiile in care intre aceasta parata si reclamanti nu s-a retinut existenta raporturilor de munca, pretentiile paratei, judecate de instanta specializata in materia litigiilor de munca, potrivit dispozitiilor art. 210 C. proCod civ., coroborate cu dispozitiile art. 99 C. proCod civ., au fost analizate conform dreptului comun in materie de raspundere civila delictuala, reprezentat de prevederile art. 1. 357 si urm. Cod civ.


In ceea ce priveste insusi dreptul nepatrimonial pretins a fi fost incalcat, instanta a retinut ca potrivit prevederilor art. 257 Cod civ., dispozitiile Titlului V, privitor la apararea drepturilor nepatrimoniale, se aplica, prin asemanare, si drepturilor nepatrimoniale ale persoanelor juridice.


Astfel, paratei ii revenea sarcina dovedirii unui prejudiciu cauzat de afirmatiile reclamantilor la adresa sa, insa probatoriul propus nu s-a concentrat asupra conditiilor raspunderii civile delictuale a celor doi reclamanti, ci doar pe combaterea pretentiilor formulate de acestia prin cererea principala si cererea conexa. Pe de alta parte, fiind vorba despre dreptul la imagine, care se analizeaza in raport cu tertii, era necesar a se dovedi un eventual impact negativ pe care sustinerile reclamatilor l-au avut asupra unor persoane cu care parata se afla in relatii contractuale si care au perceput diferit activitatea sa, sub influenta celor invocate prin cererea principala si conexa. Simpla imprejurare ca parata insasi a apreciat aceste afirmatii ca nefiind adevarate si de natura a-i leza reputatia in fata clientilor, nu este suficienta pentru a justifica acordarea unor despagubiri banesti, nefiind intrunita cerinta prejudiciului, ca element obligatoriu al raspunderii civile delictuale.


Pentru aceste motive, cererea reconventionala formulata de parata H. Essers T.C.NV a fost respinsa ca nefondata.


Asupra cererii paratelor de aplicare a unei amenzi judiciare reclamantilor, pentru formularea cu rea-credinta a cererilor de chemare in judecata, instanta a retinut ca doar solutia de respingere a cererilor principala si conexa nu poate determina prin ea insasi concluzia exercitarii cu rea-credinta a drepturilor procesuale, pentru a aprecia ca acestia au abuzat de liberul acces la justitie, mai a. in conditiile in care pretentiile reclamantilor s-au bazat pe un anumit mod calcul al drepturilor banesti cuvenite in baza contractelor individuale de munca, a carui verificare a impus necesitatea recurgerii la procedura judiciara. Cu atat mai putin se poate aprecia asupra formularii cu rea-credinta a cererilor, cu cat pentru solutionarea lor a fost necesara administrarea unui probatoriu complex pe baza caruia s-a decis respingerea pretentiilor deduse judecatii, astfel ca nu se confirma ipoteza exercitarii abuzive a drepturilor procesuale, nefiind dovedita formularea cererilor doar in scop sicanator si cu intentia de prejudicia.


Pe cale de consecinta, s-a retinut ca nu sunt indeplinite conditiile abuzului de drept procedural si nu se impune amendarea reclamantilor.


Asupra cererii expertului contabil C.M.Isabel de majorare a onorariului de expert stabilit provizoriu la suma de 1. 800 lei, instanta a apreciat ca volumul de munca depus, evaluat din perspectiva complexitatii unei lucrari ce a presupus verificarea mai multor categorii de drepturi salariale cuvenite celor doi reclamanti pentru o perioada de 3 ani, justifica acordarea unui supliment de onorariu de 1.000 lei, la plata caruia vor fi obligati reclamantii.


In temeiul art. 453 C. proCod civ., fata de solutia de respingere a cererilor de chemare in judecata, dar si de cea de admitere in parte a cererii reconventionale, parata H. Essers S.R.L. este indreptatita la recuperarea in parte a cheltuielilor de judecata pricinuite de prezentul litigiu.


In ceea ce priveste onorariul avocatului a. , instanta a apreciat ca un cuantum de 11. 875 lei, dovedit prin facturile fiscale si extrasul de cont depuse la dosar, este nejustificat de mare in raport de natura litigiului, care presupune dintru inceput pozitia privilegiata a angajatorului persoana juridica in raport cu salariatul, precum si fata de volumul de munca depus in concret de aparatorul a. Din aceasta perspectiva, fara a se contesta activitatea avocatului a. , trebuie tinut seama de faptul ca apararile formulate au fost identice in privinta celor doi reclamanti, iar acordarea multiplelor termene de judecata a fost consecinta efectuarii cu dificultate a lucrarilor tehnice dispuse in cauza, care nu au necesitat insa implicarea efectiva a aparatorului paratei.


Pentru aceste motive, s-a dispus reducerea onorariului aparatorului a. al paratei H. Essers S.R.L., iar in temeiul dispozitiilor legale anterior indicate, reclamantii au fost obligati la plata sumei de 5.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecata constand in onorariul avocatului a. , precum si la plata sumei de 1. 800 lei, achitata de parata cu titlu de onorariu expert auto si onorariu expert contabil .


2. Prin incheierea din 6.11.2019, Tribunalul a respins ca nefondata cererea de lamurire a dispozitivului Sentintei civile nr. 1694/26.06.2019, formulata de reclamanti.


In motivarea incheierii, Tribunalul a expus dispozitivul sentintei a carei lamurire s-a cerut si a retinut urmatoarele:


Prin cererea de fata, reclamantii au solicitat lamurirea dispozitivului anterior redat al Sentintei civile nr. 1694/26.06.2019, astfel ca pentru solutionarea cererii instanta a avut in vedere dispozitiile art. 443 C. proCod civ., potrivit cu care ``In cazul in care sunt necesare lamuriri cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea dispozitivului hotararii sau daca aceasta cuprinde dispozitii contradictorii, partile pot cere instantei care a pronuntat hotararea sa lamureasca dispozitivul sau sa inlature dispozitiile potrivniceE�.


Astfel, pe calea procedurii reglementate de art. 443 C. proCod civ se urmareste inlaturarea oricaror neclaritati din cuprinsul dispozitivului hotararii judecatoresti, care ar putea determina gresita executare si vatamarea uneia dintre parti, fara a fi antamate aspecte care tin de judecata insasi a cererii si care au fost supuse analizei instantei la momentul solutionarii pe fond a cauzei sau pot fi formulate prin exercitarea cailor de atac legale impotriva hotararii ce se cere a fi lamurita.


In speta, instanta a constatat ca prin el insusi, dispozitivul Sentintei civile nr. 1694/26.06.2019 nu cuprinde dispozitii contradictorii, care sa poata da nastere unor dificultati cu prilejul punerii in executare, fiind evidenta solutia de respingere a cererii principale si a celei conexe, precum si cea de admitere a cererii reconventionale formulate de parata S.C. H. Essers S.R.L., cu stabilirea unor obligatii de plata in sarcina fiecarui reclamant, intr-un cuantum in concret stabilit. De altfel, reclamantii nici nu au invederat existenta unor impedimente la executare, decurgand din modalitatea de redactare a dispozitivului, ci au invederat anumite aspecte care, in opinia lor, nu au fost analizate in mod complet sau corect de instanta, ducand astfel la pronuntarea unei hotarari care in mod evident ii nemultumeste.


Prin urmare, criticile reclamantilor nu vizeaza exprimarea propriu-zisa a instantei, prin dispozitivul Sentintei civile nr. 1694/26.06.2019, care este una clara, fara dispozitii contradictorii si apta a permite punerea in executare a hotararii, ci au in vedere insasi solutia care corespunde acestei exprimari, criticata pentru nelegalitate si netemeinicie. Or, fata de domeniul de aplicare al dispozitiilor art. 443 C. proCod civ., anterior expus in considerente, prin intermediul acestei proceduri nu pot fi supuse analizei instantei aspecte care tin de gresita solutionare a cererii si care pot constitui doar obiect al apelului formulat impotriva hotararii judecatoresti.


Toate contradictiile si neclaritatile invocate nu vizeaza exprimarea din dispozitiv, ci sunt indreptate in mod evident impotriva unor pretinse greseli de judecata, insa calea procesuala pentru inlaturarea lor nu este in niciun caz cea reglementata de dispozitiile art. 443 C. proCod civ., prin intermediul carora nu se poate schimba solutia pronuntata printr-o hotarare definitiva, ci doar se pot lamuri anumite neclaritati din cuprinsul dispozitivului, in vederea unei corecte puneri in executare .


II. Apelurile:


1. Impotriva Sentintei civile nr. 1694/26.06.2019 au formulat apel reclamantii P.V. si P.G., solicitand anularea in tot a acesteia si pronuntarea unei noi hotarari in sensul obligarii paratei H. Essers T.C.NV sau a paratei H. Essers SRL la plata obligatiilor catre reclamanti. In subsidiar, acestia au solicitat ``casarea`` sentintei apelate, cu trimitere spre rejudecare.


In motivarea cererii de apel, reclamantii au invocat art. 47 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si au aratat ca s-a pretins incheierea unui contract individual de munca intre H. Essers SRL si P.V.sub nr. 875/27.09.2012, demisia fiind inregistrata sub nr. 1376/7.08.2015, in vreme ce pentru P.G.nu exista la dosar contract de munca semnat de reprezentantul H. Essers SRL si nici actul de demisie aprobata de acesta. Perioada litigiului este 25.08.2012 - 7.08.2015, adica anterior cu 53 de zile . Parata H. Essers T.C.NV a negat, in ciuda probelor, orice relatie cu reclamantii, astfel ca prima instanta a retinut gresit ca actiunea ar fi indreptata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva. La 25.08.2019, reclamantul P.V.presta munca la aceasta parata prin intermediul H. Essers P.Polska si ulterior, de la 29.09.2019, a continuat sa presteze munca pentru aceeasi parata, dar prin intermediul H. Essers SRL. Reclamantul nu a fost angajat niciodata la Oradea, ci la Savinesti (Piatra N_), unde o persoana, pretins director H. Essers SRL a recrutat zeci de soferi pentru parata H. Essers T.C.NV, cu angajare fictiva in Polonia. Reclamanta P.G. a fost angajata direct in Belgia la parata H. Essers T.C.NV, nu a prestat niciodata munca in favoarea H. Essers SRL, iar pretinsul contract de munca nr. 874/27.09.2012 este pur fictiv. Reclamantii si-au exercitat in conditiile legii dreptul prevazut de art. 81 alin. 8 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), drept pentru care au solicitat ca instanta de apel sa dispuna obligarea paratei sa emisa decizie de incetare a contractului de munca, nu decizie de concediere, in temeiul art. 81 alin. 8 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro). Acestia au criticat faptul ca prima instanta a analizat acest capat de cerere prin prisma contestatiei, nu prin aceea a indreptarii erorii materiale, asa cum s-a cerut. Pentru acest capat de cerere, reclamantii nu au chemat in judecata pe parata H. Essers T.C.NV. Demisia este un act unilateral, iar angajatorul are obligatia de a o inregistra asa cum salariatul are libertatea sa o formuleze. In cauza, instanta nu a fost investita cu o contestatie a paratei H. Essers SRL impotriva actelor de demisie, iar parata nu a contestat aceste acte unilaterale. Prin urmare, prima instanta si-a depasit atributiile si a modificat fara drept obiectul capatului 1 de cerere din ``cerere de indreptare eroare materiala`` in ``contestatie demisie``. Instanta a fost chemata sa ia act de faptul ca temeiul legal din actul de demisie trebuie indreptat. Cu privire la reclamanta P.G., s-a aratat ca intre aceasta si parata H. Essers T.C.NV ``nu au existat raporturi juridice, ci doar raporturi de munca``.


Reclamantii au mai aratat ca au prestat munca numai in folosul paratei H. Essers T.C.NV, astfel ca li se cuvin urmatoarele drepturi, potrivit raportului de expertiza: pentru P.G., 58. 469 lei cu titlu de salarii, conform decriptarilor ISCTR, si 95. 874 euro cu titlu de costuri de detasare la aceasta societate (22. 750 euro cu titlu de ``indemnizatie diurna extern`` si 75.125 euro cu titlu de ``indemnizatie cazare extern``), iar pentru P.V., 69. 362 lei cu titlu de salarii, conform decriptarilor ISCTR, si 95. 874 euro cu titlu de costuri de detasare la aceasta societate (22. 750 euro cu titlu de ``indemnizatie diurna extern`` si 75.125 euro cu titlu de ``indemnizatie cazare extern``). Ambii reclamanti solicita 1. 500.000 euro cu titlu de daune morale, ``avand in vedere preocuparea continua a companiei de a asigura doar planul societatii in conditii de munca sub limita demnitatii umane, mult peste 3 ani de zile fara cazare in spatii turistice, fara WC, fara dusuri, fara hrana zilnica, fara timp de care sa dispuna liber, fiindu-i sugerata reclamantului si necuviinta extrema, de catre reprezentantii companiei, de a-si culca sotia cu alti soferi, ``sa nu fie fitoasa`` - cand s-a imbolnavit si a avut nevoie de ingrijire medicala``. Potrivit reclamantilor, prima instanta s-a rezumat la faptul ca expertul contabil C.M_- Isabel a stabilit diferente nu in favoarea reclamantilor prejudiciati, ci in favoarea paratei. Instanta a omis deliberat sa arate aspectele nelegale care stau la baza falsificarii concluziilor din raportul de expertiza: la dosar nu exista vreo dovada de plata in plus sau in minus, afara de tipizate contabile in alb pe baza carora s-au putut stabili in centralizatoare/tabele orice sume, pentru ca nu exista nici macar o valoare de comparatie. Pe aceste considerente, parata, expertul si instanta au pretins fara acte contabile valori mai mari pretins platite decat valorile minime legale. La baza expertizei nu exista documente financiar contabile primare, ci centralizatoare sub forma de tabele, care pot fi intocmite de oricine si oricand, iar reclamantii s-au inscris in fals cu privire la o .inscrisuri: legal assistance contract nr. x/18.09.2015, legal assistance contract nr. x/18.09.2015, imputernicire avocatiala .nr. x/2015, imputernicire avocatiala .nr. x/2015, imputernicire avocatiala in substituire nr. 20/31.05.2016, doua imputerniciri avocatiale in substituire neinregistrate pentru termenul din 26.10.2016, Imputernicire avocatiala in substituire neinregistrata pentru termenul din 23.11.2016, Crossroads Bank of Enterprises x, anexa 2, Registrul comertului x, declaratie notariala Essers Noel L.M., duplicat nr. 28/20.02.2019 al declarati notariale Essers Noel L.M., declaratie notariala Fabry Jeoren M.J., duplicat nr. 57/20.02.2019 al declaratiei notariale Fabry Jeoren M.J., imputernicire avocatiala in substituire nr. 6/24.05.2016, imputernicire avocatiala in substituire nr. 1/21.11.2017, imputernicire avocatiala in substituire nr. 6/9.01.2018, imputernicire avocatiala in substituire nr. 5/19.02.2019, contractele de asistenta juridica nr. 18 si 19 - M.D.C., ``alte cereri informatii fara drept in baza imputernicirii nr. x/2005``, ``act cerere inscrisuri fara drept in substituire av. a. L. C., in baza imputernicirii nr. x/2005``, ``proba interogatoriu (pt. P. G. si P. V. de la NV``, ``fisa salariu Genk Belgia``, ``extras act procedura dizolvare - Henri Essers - Belgia``, ``acte, cereri (fila 78, vol.11) ``, ``act cereri informatii fara drept in baza imputernicirii nr. x/2005``, regulament intern H. Essers SRL, anexa la acest regulament, decizie diurne H. Essers SRL, centralizator, foaie colectiva - pontaj, act constitutiv H. Essers SRL, data certa - avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) M.d-tru C., ``precizari cartela si circuit financiar (fictiv) - avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) M.d-tru C.``, ``act aditional diurna (fictiv) ``, ``declaratie persoana LLP, PV - 5.02.2010``, ``proba interogatoriu (raspuns SRL) ``, ``proba interogatoriu (pt. P. G. de la SRL) ``, ``proba interogatoriu (pt. P. V. de la SRL) ``, memoriu nr. x/5.05.2016, convocator nr. x/2.06.2016, PV nr. x/2.10.2009, ``date/acte av. M.D. C.``, ``probatiune adresa x/26.05.2016``, ``probatiune obiective - av. M.D. C.``, ``probatiune adresa nr. x/29.06.2016``. Reclamantii au aratat ca prima instanta a staruit in repetate randuri fata de reclamantul P.V.sa renunte la procedura de cercetare a inscrisurilor false. Aceste cereri nelegale s-au repetat staruitor la termenele din 27.03.2019, 24.04.2019 si 12.06.2019, astfel ca instanta s-a antepronuntat in favoarea paratei, dar ulterior a confirmat ca de fapt a urmarit sa faca uz de toate inscrisurile defaimate ca false. Toate aceste inscrisuri stau la baza raportului de expertiza contabila judiciara intocmit de expertul C.M_- Isabel.


Cu privire la cererea reconventionala, reclamantii au aratat ca ``pretentiile paratei sunt nelegale si nejustificate cu titlu de ``diurna`` fara documente financiar contabile, conditii in care instanta de apel este in drept sa anuleze pentru reclamantul P.V.obligatia de plata a sumelor de 3. 517 lei, reprezentand salariu net incasat pretins ``necuvenit`` dupa ce instanta arata ca a eliminat ``timpul la dispozitie`` si ``timpul zilnic de munca`` si 2.051, 03 euro reprezentand contravaloare de pretinsa ``diurna`` din ``platile la negru/km``, fara documente financiar contabile``. Potrivit reclamantilor, instanta ``a preluat anomalii din relatiile de munca si le-a retinut ca pretinse ``reguli de drept permise angajatorului````; ``din platile la negru/km, nu pot fi scazute pretinse diurne/zi``. Exista viramente in aparenta mai mari decat ``diurna minima de 35 euro/zi``, dar in afara platilor la negru/km, nu au existat alte plati. Ipotetic, tinand seama ca raportul de expertiza este pur fictiv, expertul a dedus din platile pe kilometru diurna pe baza unei pretinse decizii, desi platile pe kilometru au fost calculate de parata H. Essers NV in Belgia, iar plata diurnei nu s-a facut niciodata de H. Essers SRL. Decizia prezentata de aceasta ``nu apare in cadru legal si nici in cadrul contractului de munca, si nici nu a fost adusa la cunostinta salariatilor``. Asadar, din ``sumele fictive prezentate in raportul de expertiza`` s-au scazut ``valorile minime legale`` date prin lege, desi platile erau calculate pentru kilometrii parcursi in echipaj, mod in care ``diferentele`` stabilite de instanta sunt diurne scazute din kilometri, sub pretextul ca ar fi ``platite in plus/lunar``. Cu privire la reclamanta P.G., s-au prezentat motive de apel similare, in sensul ca instanta de apel este in drept sa anuleze obligatia de plata a sumelor de 6. 667 lei, reprezentand salariu net incasat pretins ``necuvenit`` dupa ce instanta arata ca a eliminat ``timpul la dispozitie`` si ``timpul zilnic de munca`` si 1. 500, 37 euro reprezentand contravaloare de pretinsa ``diurna`` din ``platile la negru/km``, fara documente financiar contabile``. s-a mai aratat ca prima instanta a respins nejustificat cererea pentru incuviintarea obiectivelor pentru raportul de expertiza contabila, pentru a se calcula: 1. numarul total de kilometri parcursi de fiecare reclamant in parte in fiecare zi, dupa care sa se stabileasca pe baza tarifului de 8 euro/100 km extern, tinand seama de anii de vechime, ce sume in valuta s-au stabilit a fi platite de angajator si diferenta neplatita, folosind modalitatea de calcul 10.000 km x 8 euro/100 km = 800 euro, respectiv pe baza CMr-urilor sa se stabileasca numarul de incarcari si descarcari sau schimb de remorca/zi (stopuri/zi), urmand ca fiecare stop sa fie inmultit cu 10 euro, cu exceptia celor la Genk; sa se aiba in vedere si numarul de zile de stationare cu 50 euro/zi doar pentru zilele in care reclamantii nu au parcurs kilometri, cu exceptia zilelor in care se aflau la Genk, dar se aflau in strainatate si nu au predat camionul; 2. orice remuneratie restanta datorata reclamantilor, care s-au aflat in situatia angajatilor ilegal, avand in vedere ca cuantumul remuneratiei lunare pentru acestia se presupune a fi egal cu salariul mediu brut pe economie stabilit prin lege pentru fiecare an in parte, fiind exclusa in cauza de parat exceptia cazului in care angajatorul ar putea dovedi contrariul; 3. cuantumul tuturor impozitelor, taxelor si contributiilor de asigurari sociale pe care angajatorul H. Essers SRL le-ar fi platit daca reclamantii ar fi fost angajati legal, cu penalitatile de intarziere si amenzile date de cerintele art. 265 alin. 5 lit. b) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ; 4. cuantumul minim al drepturilor cuvenite si neachitate pentru plata cheltuielilor de t. si compensatiilor pentru fiecare noapte de cazare in strainatate conform H.G. nr. 518/1995, care conform art. 19 se completeaza cu H.G. nr. 1860/2006, precum si indemnizatiile de delegare, aratand data si ora plecarii si sosirii din delegatie si momentul trecerii prin punctele de trecere a frontierei de stat la plecare si inapoiere in Romania.


Cu privire la cheltuielile de judecata, reclamantii au aratat ca expertul C.M_- Isabel ``a depus un raport fictiv pe care nu exista calcule matematice din documente contabile, si nu poate fi verificat un algoritm de calcul legal, conditiile in care expertul contabil C.M.Isabel a falsificat de fapt rezultatele raportului de expertiza``, astfel ca suma de 1. 800 lei nu se justifica cu titlu de onorariu, ``intrucat rezultatul raportului de expertiza este spalarea banilor``. ``Potrivit Codului penal, infractiunile de spalare a banilor nu se pot plati cu ``onorarii de expert in spalarea banilor``, ci se pedepsesc potrivit legii. In atare conditii obligarea expertului contabil la restituirea sumei de 1. 800 lei si sesizarea Oficiului pentru aceste anomalii judiciare.`` Avocatii care au sustinut aceste anomalii nu au facut dovada calitatii lor de reprezentanti conventionali, neexistand un contract de reprezentare in forma scrisa legal incheiat, cu reprezentantul legal al paratei H. Essers SRL. Avocatii si expertii contabili nu au primit niciodata de la societate documente contabile, conditii in care au prezentat doar imitatii de centralizatoare/tabele cu caracter fictiv, fara a fi certificate pentru conformitate de un reprezentant legal al paratei, iar identitatea administratorului societatii parate a fost atestata in fals de avocatul M.D_- C. Reclamantii au aratat ca au solicitat cheltuieli de judecata pe cale separata, or instanta a omis sa stabileasca acest drept prin hotararea atacata.


Totodata, reclamantii au aratat ca cele doua parate au avut ca scop ``recrutarea fortei de munca din Romania pentru Belgia, exploatarea salariatilor in regim de dumping social cu durata de 24/24 munca fara norma, sub promisiunea ca salarizarea va fi in valuta si fara acte, ci doar fise de salariu cu venituri fara obligatii fiscale``. In acest scop, H. Essers SRL ``s-a constituit ca persoana juridica doar pentru spalarea banilor prin viramente bancare fictive si obtinerea unor profituri financiare uriase prin frauda fiscala, avand in vedere ca niciuna dintre parate nu detine documente/evidente contabile``. In acest context, I.C.C.J. - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a retinut ``nu doar prin Decizia nr. 37/2016 de care face vorbire si instanta de fond, ci Curtea a detaliat in concret exact pe cazul paratului H. Essers T.C.NV``, dupa care au inserat un citat pretins dintr-o hotarare judecatoreasca prin care se conchide ca ``instante romane nu sunt competente international sa solutioneze litigiul pendente care are un element de extraneitate, in persoana angajatorului H. Essers T.C.NV - Belgia``. Despre H. Essers SRL, reclamantii au aratat ca ``aceasta societate are ca scop sa simuleze incheierea unor contracte de munca, pe care le invoca ``la nevoie``, dar in realitate clauzele acestor contracte nu si-au produs efectele niciodata, pentru niciunul dintre cei peste 400 de soferi``. Se poate observa ca aceeasi persoana fizica pretinde ca face afaceri cu sine, dar aceasta persoana in realitate nu exista, nu are identitate, ci este o persoana fictiva, astfel ca o persoana care nu exista reprezinta legal pe cele doua parate. Realitatea ca niciunul dintre reclamanti nu au fost prezenti fizic la Oradea, ci doar in Belgia si tarile din jur este o dovada ca toate sumele pretinse de instanta de fond nu apar in circuitul financiar contabil al paratei H. Essers SRL.


Reclamantii au mai aratat ca la data incheierii contractului individual de munca din 27.09.2012 era in vigoare contractul colectiv de munca la nivel de ramura transporturi nr. 722/2008. Pana la 1.12.2010 niciuna dintre parti nu a denuntat acest contract, astfel ca el a ramas valabil si in anul 2011, iar la 1.12.2011 el nu mai putea fi denuntat unilateral, data fiind interventia legiuitorului prin art. 152 alin. 1 din Legea nr. 62/2011, astfel ca si-a continuat valabilitatea si in anul 2012. Contractul individual de munca al reclamantilor trebuia sa se alinieze de drept la nivelul drepturilor negociate in contractul colectiv de munca nr. 722/2008 si nu invers. Astfel, salariul minim de 1.050 lei este salariul de incadrare pentru un program complet de lucru de 170 de ore medie/luna, adica 6, 17 lei/ora, salariul de incadrare fiind stabilit fara alte sporuri, adaosuri ori indemnizatii incluse in acesta. Acest salariu de incadrare de 1.050 lei se regaseste in contractul individual de munca nr. 875/27.09.2012, dar nu se regaseste ca baza de calcul nici in raportul de expertiza asumat de C.M.Isabel, nici in hotararea atacata. Instanta ``a ignorat si inregistrarile tahograf cu durata de munca de peste 8 ore/zi si 40 de ore pe saptamana, fapt care atrage motivele de nulitate``. Totodata, instanta a ignorat art. 44 alin. 2 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), care prevad in sarcina angajatorului si obligatia de plata a compensatiilor pentru noptile de cazare.


2. Impotriva incheierii din 6.11.2019 au formulat apel reclamantii, aratand, pe calea exceptiei de nelegalitate, ca hotararea de respingere a cererii de amanare a fost luata pe motiv ca ``deplasarea in strainatate nu ar fi fost dovedita``, respectiv ca ``prezenta pentru sustinerea cererii nu ar fi necesara``. Aceasta maniera de judecata conduce la concluzia ca instanta si-a incalcat obligatia de a respecta drepturile procesuale ale reclamantilor, fapt care echivaleaza cu ``antepronuntarea judecatorului pentru respingerea oricaror dezbateri/cereri``, situatie care a adus-o pe doamna judecator in stare de incompatibilitate absoluta. Aceasta instanta a intrat in sedinta cu idei preconcepute si a urmarit cu orice pret de la inceput alte scopuri decat garantia de a asigura suprematia legii, fapt pe care nu se sfieste sa il si recunoasca cand se refera la ``modalitatea, de redactare a dispozitivului``: ``.. nu au fost analizate in mod complet sau corect de instanta``; ``.. nu pot fi supuse analizei instantei aspecte care tin de gresita solutionare a cererii...``. Paradoxal instanta de fond reclama ca ``pronuntarea unei hotarari gresite`` nu ar trebui sa- i nemultumeasca pe reclamanti, ci sa accepte absurditatile, sau, in caz contrar, sa investeasca timpul, banii si sanatatea in caile veritabile de atac. Apelantii au mai aratat ca au dreptul, potrivit prin art. 129 din Constitutia Romaniei, sa-si exprime critic nemultumirea fata de o hotarare judecatoreasca pronuntata de o instanta care a compromis actul de justitie cu acte clare de coruptie pentru a proteja criminalitatea economica definita in cauza de neplata drepturilor banesti motivata cu ``plata nelegala pe kilometri`` fara nici o obligatie fiscala si nu cu ``tarife ora`` cum prevede expres legea .


Potrivit apelantilor, instanta de fond a incalcat si drepturile fundamentale la exprimare libera si sustinerea unei cereri in fata unei instante impartiale si independente, astfel apare evident ca intregul complet de fond s-a aflat de fapt in stare de incompatibilitate absoluta. Este usor de inteles ca ``actele doveditoare din deplasare`` se obtin si se pot depune in dovedire doar ulterior intoarcerii din strainatate. Documentele justificative trebuie sa parcurga un circuit financiar la angajator, sa fie validate de acesta doar dupa ce deplasarea s-a incheiat, or instanta a dat dovada si pe fondul cauzei si acum, ca in speta nu isi intemeiaza judecata pe lege si probe, ci doar pe teorii fara probe, si demonstreaza prin propria hotarare ca de fapt nu cunoaste nici legile tarii, nici notiunea de ``documentului justificativ`` si cel mai grav se afla in situatia persoanelor incapabile sa infaptuiasca legea . Apelantii au aratat in continuare ca instanta de apel este chemata sa rezolve exceptia lipsei calitatii de reprezentant legal a H. Essers T.C.NV, fiind indicata pe fond o persoana cu identitate falsa, iar persoana indicata de fapt in realitate nu exista. Instanta de apel este chemata sa rezolve si exceptia lipsei calitatii de reprezentant conventional, avand in vedere lipsa contractului de asistenta juridica in forma scrisa cu reprezentantul legal al paratei.


Potrivit apelantilor, in activitatea de solutionare a cererii de lamurire a dispozitivului, instanta se rezuma pur si simplu la formalismul teoretic, dupa care isi contrazice propriile teorii cu dispozitiile art. 443 C. proCod civ. Instanta de fond nici nu a judecat cererile reclamantilor, nici nu le-a analizat, isi mentine doar obiceiul de a redacta teorii subiective care sfideaza puterea legislativa, cata vreme apar neclaritati de felul ca cei doi reclamanti ar fi inregistrat in optica instantei cereri de demisie la H. Essers SRL, pentru H. Essers T.C.NV. Au ramas neclare toate capetele din cererea de lamurire, fapt ce demonstreaza ca prin incheierea 06.11.2019 judecatorul nu doar ca nu a inlaturat neclaritatile reclamate din cuprinsul dispozitivului hotararii judecatoresti, care in mod evident determina gresita executare si vatamare a uneia dintre parti, ci le-a adancit cu alte neclaritati si aberatii in cuprinsul dispozitivului hotararii judecatoresti si care determina gresita executare a hotararii si vatamarea reclamantilor prin actul de justitie pronuntat cu incalcarea legii, dupa ce instanta a trecut pur si simplu cu teorii la falsificarea de inscrisuri si probe. Instanta nu a lamurit dispozitivul cu privire la intelesul, intinderea si aplicarea dispozitivului hotararii cu privire la ``cheltuielile de judecata ale reclamantului``, data fiind cererea pe fond ca instanta sa ia act ca ambii reclamanti au solicitat cheltuielile de judecata pe cale separata si in consecinta instanta de fond era obligata sa faca completarea dispozitivului potrivit cu aceasta cerere . Instanta de fond a refuzat pur si simplu sa inlature neclaritatile si contradictiile din hotarare pentru asa zisa cerere principala, formulata de reclamanti, in sensul ca: instanta a analizat pe fond: ``o Cerere`` sau ``o Contestatie``? Instanta a analizat actul de demisie al ambilor reclamanti, raportat la H. Essers T.C.NV Belgia, sau raportat la H. Essers SRL (Unde a identificat instanta de fond in dosar aceste doua acte de demisie). Instanta a analizat ``actul unilateral`` de Demisie al ambilor reclamanti, raportat la H. Essers SRL, sau raportat la H. Essers T.C.NV cand avem in vedere raporturile de munca fara contract de munca? Instanta de fond se contrazice flagrant cand pretinde in dispozitiv ca ``actele de demisie`` ar fi indreptate impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva si indica pe H. Essers T.C.NV singura cu care au existat raporturi de munca . Instanta este chemata sa lamureasca si contradictiile privind faptele de munca in perioadele de deplasare ale reclamantilor in strainatate la H. Essers T.C.NV. Daca instanta a justificat raporturi de munca doar la H. Essers T.C.NV cu ``plata`` si ``castig in plus, instanta nu a lamurit pentru reclamanti in baza caror documente din dosar a dispus restituirea unor sume la H. Essers SRL 2.051, 03 euro pretins achitate in plus cu titlu de ``diurna incasata necuvenit catre P.V., respectiv 1. 500, 37 euro pretins achitate in plus cu titlu de ``diurna incasata necuvenit catre P.G. Instanta nu a lamurit care sunt documentele de ``informare`` a unor sume de plata si care sunt ``documente de erori lunare`` ale H. ESSERS SRL, pentru a vedea din ce pretinse documente contabile apar ``diferentele`` de 2.051, 03 euro si 1. 500, 37 euro. Instanta nu a lamurit nici faptul ca reclamantul P.V. a prestat munca doar in folosul H. Essers T.C.NV, initial de Ia H. Essers P.Polonia, nu H. Essers SRL, astfel ca se pune intrebarea legitima: pretinsele diferente de sume de 2.051, 03 euro, respectiv 1. 500, 37 euro din care documente contabile provin de la H. Essers P.Polonia, de la H. Essers SRL Oradea sau de la H. Essers T.C.NV Belgia, avand in vedere ca tot instanta de fond arata ca la dosar nu exista documente contabile de plata . Instanta de fond nu a lamurit in dispozitivul sentintei, care ar fi documentele care vor sta la baza calcularii sumelor ``in echivalent: in lei, de la data platii ``, pentru ca instanta nu a lamurit care sunt ``documentele justificative`` din care rezulta ``plata in plus``, ``valoarea bazelor de calcul``, ``algoritmul de calcul``, ``data achitarii in plus``, ``documentele de referinta`` care demonstreaza ``valoarea cuvenita stabilita de instanta``, ``modalitatea diferita lunar de calcul``, s. a. m. d. Aceste neclaritati instanta de fond nu le-a demonstrat cum s-au produs lunar erori de calcul si pretinse plati la H. Essers SRL, cand reclamantii au lucrat numai la negru doar la H. Essers T.C.NV Belgia. Instanta nu a lamurit cum se intocmeau actele contabile gresit ``atat la lei cat si Ia valuta, la H. Essers SRL, cand ambii reclamanti au lucrat doar la H. Essers T.C.NV si ``erorile`` s-au gasit numai la reclamantii P., din sutele de salariati care au lucrat la negru fara documente contabile justificative.


Apelantii au mai aratat ca situatia sutelor de salariati care au lucrat la negru doar pentru H. Essers T.C.NV este expusa in hotarare: documentele prezentate de H. Essers SRL nu corespund tuturor exigentelor de forma impuse de legislatia financiar-contabila-pag.16 - sentinta 1694/2019. Prin urmare, au ramas nelamurite urmatoarele: diferentele de sume de 2.051, 03 euro, respectiv 1. 500, 37 euro, de unde provin daca nu exista documente financiar contabile, si care sunt si pe ce baza s-a stabilit subiectiv pretinsul ``cuantum cuvenit`` pentru situatia de munca la negru . Asadar, apelantii solicita pe calea apelului rezolvarea lor cata vreme instanta de fond a refuzat nu doar sa le rezolve, ci a refuzat pur si simplu sa infaptuiasca legea, din motive pe care cei in drept au obligatia sa le cerceteze in conditiile date . De asemenea, in conditiile in care instanta a retinut ca raporturile de munca intre reclamanti au existat exclusiv cu parata H. Essers T.C.NV, care nu are calitate procesuala pasiva - dar a inteles ca demisiile au fost indreptate impotriva paratului H. Essers T.C.NV (potrivit dispozitivului instantei), nu la paratul H. Essers SRL, instanta de apel este chemata sa lamureasca si sa inlature dispozitiile contradictorii care apar evident sub aceasta nevoie: daca documentele nu corespund exigentelor impuse de legislatia financiar contabila, trebuie lamurit individual si pentru fiecare caz in parte, in baza caror documente instanta s-a contrazis cu legislatia financiar-contabila si din care tara pentru plata sumelor de 2.051, 03 euro si 1. 500, 37 euro, adica trebuie lamurit: din tara de origine a paratului H. Essers T.C.NV (Belgia), sau din tara de origine a paratului .(Romania), sau H. Essers P.Polonia. Asadar, se cere ca instanta sa lamureasca dispozitivul hotararii cu privire la care din ``exigentele`` celor doua legislatii financiar contabile s-a raportat, din Belgia, Polonia sau din Romania. Care legislatie i-a permis instantei stabilirea diferentelor pretins platite in plus fara ca documentele sa indeplineasca exigentele financiar contabile. Prin urmare, trebuie inlaturate din dispozitivul hotararii dispozitiile contradictorii pentru pretinsa plata in plus de 2.051, 03 euro si 1, 500, 37 euro, si a oricaror alte plati in favoarea paratei H. Essers SRL, cata vreme concluziile instantei sunt ca documentele prezentate de H. Essers SRL nu corespund tuturor exigentelor de forma impuse de legislatia financiar-contabila, iar reclamantii ar fi solicitat demisia la H. Essers T.C.NV, pe care instanta i-a exonerat de raspundere pe considerentul ca nu ar avea calitate procesuala pasiva.


De asemenea, apelantii au aratat ca instanta de apel este chemata sa lamureasca si caracterizarea actului de Demisie pe care nu se intelege cum l-a analizat: prin prisma faptului ca ``demisia este un act de atac`` ``indreptat impotriva unei persoane`` sau ``demisia este un act unilateral de renuntare la un contract de munca`` care a stins de fapt ``drepturi si obligatii`` asumate la o data anterioara in scris de partile implicate. In conditiile in care instanta apreciaza ca ``Demisia este un act de atac``, apelantii solicita ca instanta de apel sa lamureasca in dispozitivul hotararii unde ar fi ``Contestatia`` formulata de parata H. Essers T.C.NV pentru ``actul de Demisie indreptat impotriva sa``, si care ar fi temeiul legal pentru care parata H. Essers T.C.NV sau parata H. ESSERS SRL ar fi in drept sa depuna o contestatie la ``Demisie``, (intrucat trebuie lamurit daca Demisia este un act de renuntare la un contract de munca`` sau ``Demisia este un act de atac`` ``indreptat impotriva unei persoane``. Aceste lamuriri sunt necesare intrucat exista dispozitii contradictorii in sensul ca reclamantii sunt obligati la respectarea unui act inexistent in Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), inexistent in dosar, stiut fiind ca nicaieri in lege nu exista decizie de concediere, fara preaviz, cum a stabilit instanta de fond, ci in cauza obiectul dedus judecatii sunt doua demisii de incetare a contractului de munca pe care de fapt instanta de fond nu le-a identificat conform cererii. In conditiile date, instanta de apel este chemata sa lamureasca in dispozitivul hotararii daca aceste convingeri permisive ale instantei de fond au la baza ``iluzii`` sau ``inscrisuri``, tinand seama de ``exigente impuse de legislatia financiara``. Instanta a staruit in sedinta publica la reclamantul P.V.sa-si retraga actul de defaimare a inscrisurilor ca fiind false, astfel ca aceasta inscriere in fals ramane pertinenta, urmand ca instanta de apel sa dea curs procedurilor de verificare a inscrisurilor defaimate ca false. Prin urmare instanta de apel este chemata sa inlature din ``dispozitivul hotararii``: ``actele declarative ale instantei care constituie obligatii ``fara probele`` cerute de exigentele in legislatia financiar contabila; actele deliberate fara ``principiile de legalitate si loialitate a probelor``; ``obligatiile de plata pentru sumele de 2.051, 03 euro si 1500, 37 euro`` luand in calcul temeiul concluziilor finale ale instantei, intelese astfel: documentele prezentate pentru sumele 2, 051, 03 euro si 1, 500, 37 euro nu corespund tuturor exigentelor de forma impuse de legislatia financiar-contabila, pag.16 - sentinta 1694/2019. Mergand mai departe, instanta de apel este chemata sa lamureasca dispozitivul hotararii cu privire la ``obligatii`` ale partilor in durata normei de munca de 8 ore pe zi, 40 ore pe saptamana. Apelantii cer sa fie aratat in concret pentru fiecare zi: unde a identificat instanta de fond, ``Timpul la dispozitie neplatit in cadrul normei de 8 ore pe zi``, ``Timpul la dispozitie platit in cadrul normei de 8 ore pe zi``. Pe baza celor doua teze ale instantei de fond, instanta de apel este chemata sa inlature obligatiile absurde de plata a sumelor de 3. 517 lei si 6. 667 lei, din sarcina reclamantilor. Aceste lamuriri trebuie facute in conditiile in care instanta de fond a stabilit ca nu s-au realizat ore suplimentare, in timp ce H. ESSERS SRL a spus ca s-au realizat ore suplimentare dar ar fi fost compensate cu ore libere platite, desi in realitate reclamantii nu au prestat munca niciodata pentru H. Essers SRL/H. Essers P.Polonia, ci doar pentru H. Essers T.C.NV.


Apelantii au mai precizat ca definitia ``timpului de munca`` se afla la art. 111 C muncii, definitie pe care instanta de fond nu a inteles-o, desi avea obligatia sa o inteleaga: Timpul de munca reprezinta orice perioada in care salariatul presteaza munca, se afla la dispozitia angajatorului si indeplineste sarcinile si atributiile sale, conform prevederilor contractului individual de munca, contractului colectiv de munca aplicabil si/sau ale legislatiei in vigoare. Potrivit acestor dispozitii instanta de fond avea obligatia sa lamureasca in cuprinsul hotararii ora la care reclamantii s-au prezentat la serviciu si ora la care reclamantii au plecat de la serviciu, respectiv ``unde``, in ce loc s-au prezentat reclamantii zilnic la serviciu; la H. Essers SRL sau la H. Essers P.Polonia sau prezenta s-a facut numai la H. Essers T.C.NV (Belgia) si ``unde`` - in ce spatii de cazare au plecat reclamantii de la serviciu pentru a-si reface capacitatea de munca prin odihna. Instanta de apel este chemata sa lamureasca contradictiile care s-au adancit in dispozitivul hotararii: instanta a hotarat ca munca reclamantilor a fost doar in folosul H. Essers T.C.NV, tinand seama ca instanta a stabilit ca reclamantii se deplasau la serviciu pe ruta C.- Vama Nadlac - Genk Belgia si retur. Printr-o logica simpla, se poate observa ca Oradea nu se afla in traseu! Cheltuielile cu deplasarea au fost platite din bugetul reclamantilor, care plecau la munca in strainatate, la negru, fara avans de deplasare, decont, etc. Instanta de apel trebuie sa observe ca instanta de fond nu ``a justificat circuitul valutar in dosar al celor 3 societati; H. Essers-p.Polonia, H. Essers SRL Oradea, H. Essers T.C.NV Belgia. Instanta de apel trebuie sa stabileasca faptul ca perioada de ``deplasare`` de la C.la Genk (peste 2. 500 km), este timp de munca, nu repaus . Nu in ultimul rand, instanta de apel este chemata sa lamureasca faptul ca modalitatea de calcul a ``timpului de lucru`` este socotita gresit de instanta in ``minute/luna``, nu, ore/zi``. Determinarea duratei lunare de munca este gresita prin stabilirea unui ``total minute/luna`` minus ``total minute la dispozitie``, iar rezultatul sa fie impartit la 8 ore pe 28 de zile, 30 de zile sau 31 de zile dupa caz, cum gresit a procedat instanta de fond . Mai mult, instanta a inclus gresit sambetele si duminicile ca zile lucratoare. Apelantii au solicitat instantei de apel sa stabileasca pentru reclamanti perioadele cumulate in care au lucrat in intelesul art. 137 alin. (4) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), doar la H. Essers T.C.NV, niciodata la H. Essers SRL si nici la H. Essers P.Polonia. In aceste perioade de la 3 luni la 9 luni la H. Essers T.C.NV, nu a existat repaus saptamanal, ci doar ``timp de munca`` zilnica de pana la 21 de ore din 24 de ore pentru ambii reclamanti. Instanta de apel este chemata sa acorde si drepturile de cazare conform art. 11 alin. (3) din H.G. nr. 518/1995: indemnizatia de cazare pretinsa de catre reclamanti, sunt aplicabile dispozitiile art. 26 alin. 1 din Anexa la H.G. nr. 1860/2006, potrivit cu care ``persoana trimisa in delegare intr-o localitate situata la o distanta mai mare de 5 km de localitatea in care isi are locul permanent de munca si in care nu se poate inapoia la sfarsitul zilei de lucru are dreptul la decontarea cheltuielilor de cazare efectuate, pe baza documentelor justificative``. ``Textul`` original al legii, are in vederea avansarea de catre angajator a unor sume de bani pentru acoperirea cheltuielilor de cazare ale salariatului aflat in delegatie, iar decontarea unor asemenea cheltuieli, este posibila doar ulterior efectuarii lor de catre salariat, pe baza documentelor justificative prezentate de acesta, dar cum in cauza reclamantii au lucrat la negru, drepturile de deplasare nu se pierd, ci se acorda la valoarea stabilita prin legea mai favorabila. art. 11 alin. (3) din H.G. nr. 518/1995, prevad ca obligatii urmatoarele: unitatile trimitatoare vor avansa sumele necesare acoperirii cheltuielilor de cazare, in conditiile prezentei hotarari, dupa parcurgerea unei distante zilnice de minimum 500 km. Sumele necesare pentru destinatiile mentionate la acest alineat se vor acorda in avans in lei sau in valuta, in functie de tara in care se efectueaza cheltuielile respective. Asadar, apelantii au solicitat ca instanta de apel sa acorde pentru distanta de peste 2500 km drepturile din cheltuielile de t.suportate de reclamanti intre C. si Genk la valoarea a 7, 5 litri/100 km, iar la fiecare interval de 500 km sa acorde costurile de cazare si diurna. In situatia in care ``nu au fost avansate`` sume pentru cheltuieli de t., cazare si diurna, intervine ``compensarea, prin plata a cheltuielilor de cazare care se face fara documente justificative conform art. 28 din H.G. 1860/2006 - in situatia in care personalul aflat in delegare nu se cazeaza in conditiile prevazute la art. 26, cheltuielile de cazare se compenseaza prin plata, pentru fiecare noapte, a sumei de 30 lei, respectiv 150 euro, dupa caz. Potrivit art. 5 din H.G. nr. 1860/2006 - Nerespectarea prevederilor prezentei hotarari atrage, dupa caz, in conditiile legii, raspunderea disciplinara, civila, contraventionala sau penala a celor vinovati,


Totodata, apelantii au aratat ca instanta de apel este chemata sa puna in aplicare art. 37 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), in sensul ca ``Decizia`` de diurna luata in considerare de instanta de fond este un ``act de frauda fiscala, de aceea instanta de fond a refuzat sa o identifice in dosar. Instanta de apel este chemata rezolve si algoritmul de calcul al salariului care presupunea plata in functie de kilometrii parcursi si de numarul de stopuri si de zile de stationare, iar nu in functie de timpul de munca . Instanta de fond a luat act de fisele de salariu la negru, eliberate de H. Essers T.C.NV si a aratat ca nu corespund tuturor exigentelor de forma impuse de legislatia financiar-contabila-pag.16 - sentinta 1694/2019. Asadar, apelantii au solicitat ca instanta de apel sa ia act de faptul ca instanta de fond a dispus gresit compensarea drepturilor banesti din platile pe kilometri, astfel ca instanta de apel sa dispuna fiscalizarea platilor pe kilometri si acordarea drepturilor banesti potrivit legii. Cu privire la ``restituirea`` sumelor de 3. 517 lei cu 6. 667 lei si 2.051, 03 euro cu 1. 500, 37 euro, este o dispozitie aberanta dispusa gresit de instanta de fond, cata vreme practica de plata la negru in t.este de notorietate, fie ca vorbim de plata la negru pe kilometri, plata la negru pe zi, plata pretinsei diurne pe kilometri sau pe zi fara documente financiar contabile, plata diurnei stabilita la pretins nivel superior, prin pretinse ``Decizii``, stabilite de nimeni.


3. Prin intampinare, parata H. Essers SRL a solicitat respingerea apelurilor ca nefondate, aratand ca din cuprinsul motivelor cererii de lamurire, respectiv din cuprinsul apelului, reiese in mod neechivoc ca apelantii tind sa ceara rejudecarea dosarului pe aceasta cale, ceea ce este inadmisibil sub aspectul procedurii civile. Motivele invocate si in apel nu se incadreaza in dispozitiile art. 443 ori art. 444 C. proCod civ. si se refera la veritabile aparari de fond . Instanta a pronuntat o hotarare prin care a solutionat fiecare capat de cerere, atat al cererii introductive, modificata ulterior, cat si al cererii reconventionale.


Potrivit intimatei, Sentinta civila nr. 1694/26.06.2019 este temeinica si legala. Intimata a invocat exceptia inadmisibilitatii apelului raportat la capetele de cereri noi (art. 478 Cod proCod civila), care nu au fost incluse in cererea de chemare in judecata, precizata. Apelul debuteaza cu o cerere noua, care nu a facut obiectul fondului si anume ``solicitam pe calea apelului (..) obligarea paratei H. Essers SRL Oradea la plata obligatiilor catre reclamanti stabilite alternativ prin lege pentru una din cele doua situatii``, iar in aceste conditii ar fi trebuit sa primeasca drepturile banesti cele mai favorabile. Acum, apelantii nu mai afirma ca acele contracte individuale de munca erau fictive, (decat in alta parte a motivelor de apel) si argumenteaza ca au fost detasati in Belgia. Existenta raportului juridic de detasare nu a facut obiectul judecatii in fond, ca atare nu poate fi invocat direct in calea de atac, de altfel neavand aceasta ``idee`` la momentul introducerii cererii, au introdus-o doar ulterior, pe parcurs in calea de atac. Apelantii s-au concentrat pe ideea raportului de munca (dar nu si juridic), direct intre dumnealor si societatea H. Essers T.C.NV. Apelantii s-au aflat in delegatie si nu au fost detasati. Soferii de autocamion nu sunt detasati la client - beneficiarul activitatii de t., ori transportatorul principal, atunci cand efectueaza transportul in numele angajatorului si in beneficiul clientului. Din probele de la dosar nu reiese imprejurarea ca apelantii au avut un raport de subordonare cu alte societati din grupul de firme H Essers, iar predarea sarcinilor de lucru (a curselor) si plata salariului si a diurnelor s-a realizat exclusiv de societatea H Essers S. R. L, asa cum rezulta din documentele anexate prezentei intampinari, respectiv aceste curse sunt efectuate cu autocamioanele societatii H. Essers S.R.L. inmatriculate in Romania. Apoi, constatarea caracterului fictiv al contractelor individuale de munca este un aspect ce nu a fost dedus judecatii, asa cum se retine si in sentinta de la fond (p. 7, parag. 3, ultima teza; respectiv ultimul paragraf, la final).


Raportat la respingerea asa zisei cereri de indreptare a erorii materiale din cuprinsul deciziilor de concediere, intimata a aratat ca instanta a retinut in mod corect ca acestia au formulat cererea fara a pro ba intrunirea conditiilor de la alin. 81 alin. 8 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), iar, pe de alta parte, subscrisa a scutit apelantii de prestarea activitatii in termenul de preaviz. Pe de alta parte, indreptarea unei erori poate fi facuta de emitentul actului, de regula . Instanta de judecata poate modifica ori anula actul in limitele competentei cu care a fost investita.


Intimata a mai aratat ca P.V. a fost angajatul acesteia in baza contractului individual de munca nr. 875, incheiat la 27.09.2012 si a incetat la 07.08.2015 ca urmare a demisiei, in temeiul art. 81 alin. (7) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ; P.G. a fost angajata in baza contractului individual de munca nr. 874, incheiat la 27.09.2012 si a incetat la 07.08.2015, ca urmare a demisiei. Intimata presteaza servicii pentru beneficiari, nu este o agentie de plasare a fortei de munca, nu exporta forta de munca, ci prin activitatea sa aduce valoare adaugata care revine in tara sub forma platii salariilor angajatilor, a impozitelor datorate si platite statului, respectiv a profitului companiei. Munca prestata pentru clientii societatii nu poate conduce la rezultatul indus de reclamant in sensul ca el ``ar deveni`` angajat al clientilor ori beneficiarilor; in acest rationament orice angajat al unei companii multinationale ar deveni salariatul companiei ``mama``. Din probatoriul administrat in fond a rezultat ca H. Essers SRL are un reprezentant in cadrul parcului auto din Genk, Belgia, responsabil cu primirea cererilor soferilor angajati ai H. Essers SRL. din fiind obiectul de activitate - transportul intern si international de bunuri, in mod logic si natural, o parte insemnata din activitatea societatii se deruleaza prin efectuarea transportului de marfa pe teritoriul statelor din Europa si Asia, iar unii beneficiari erau chiar societati din grupul Essers. Pe parcursul desfasurarii activitatii soferii erau obligati sa-si efectueze repausurile zilnice sau saptamanale, iar din motive practice si economice (costuri parcare + alte facilitati gratuite pentru soferi etc) li se oferea accesul in unele din incintele unitatilor din cadrul grupului de firme pentru efectuarea acestor repaosuri. Insa acest lucru nu inseamna ca soferii presteaza munca pentru o alta societate din grup . Acestia, cum este si cazul apelantilor din dosarul de fata, au fost angajati de catre societatea intimata H. Essers SRL, pentru a presta activitatea de t.marfa, ca salariat al nostru, pentru beneficiarii acesteia de t. De altfel, apelantii au recunoscut ca au incheiat un contract de munca valabil doar cu H. Essers Romania, insa pe de alta parte afirma ca au prestat munca doar ``in Belgia pentru parata H. Essers NV. Starea de fapt reala rezulta din documentele depuse la dosar (copiile CMr-urilor, care dovedesc imprejurarea ca si martorii audiati si reclamantii stiau care este angajatorul, transportatorul si beneficiarul activitatii de t_) si din declaratiile celorlalti martori . Potrivit intimatei, caracterul haotic al argumentelor se regaseste si in cererea de apel unde se repeta obsesiv, fara probe sau macar indicii, aceleasi argumente referitoare la caracterul fictiv al documentelor de la dosar, plata pe kilometru, la modul de derulare a relatiilor de munca, la trimiterea de la pct. X.1 care nu are legatura cu vreo decizie a ICCJ, la modul in care au fost nedreptatiti - insa acestea nu sunt sustinute de probe. In aceasta ordine de idei se inscrie si motivul de apel prin care sunt declarate ca fiind false practic toate inscrisurile din dosar, inclusiv apararile semnate de avocati, ori punctele de vedere exprimate de acestia in scris, sub semnatura . Intimata nu are nici un indiciu despre motivul acestui fals, cu atat mai mult cu cat nu a fost invocat, procedural, in fata instantei de fond . Raportat la modul de calcul al salariului, instanta de fond a retinut, in mod corect si motivat, ca acesta nu a fost raportat la km parcursi, fiind calculat in conformitate cu dispozitiile din contractul individual de munca . De altfel, acest aspect a fost verificat si de expertul contabil numit in cauza, raportul sau fiind unul din argumentele instantei de fond . Apelantii nu aduc alte argumente noi, decat cele invederate la instanta de fond . Obiectivele raportului de expertiza au fost dezbatute in contradictoriu si apoi incuviintate de instanta de judecata, iar apelantii nu au solicitat efectuarea unei expertize contrare, la primul termen dupa depunerea raportului (raspunsului la obiectiuni) asa cum cer prevederile Codului de procedura civila. Sanctiunea prevazuta de lege este decaderea din drept (art. 338 alin. 2). In ce priveste indemnizatia de cazare, instanta de fond a retinut in mod corect ca este vorba de o decontare - operatiune ce presupune, in prealabil, existenta unor cheltuieli . Avand in vedere ca nu s-a facut dovada acestor cheltuieli, inseamna ca nici decontarea nu poate fi efectuata. Raportat la critica adusa sentintei apelate, in ce priveste admiterea cererilor reconventionale, intimata a invocat, in cuprinsul considerentelor, motivarea temeinica si legala a admiterii in parte a acestor cereri, asa cum au fost ele sustinute de probatoriu si de argumentele acesteia.


4. Prin intampinare, parata H. Essers T.C.NV a solicitat respingerea apelurilor ca nefondate si obligarea apelantilor la plata cheltuielilor de judecata, aratand ca alegatiile apelantilor-reclamanti relative la existenta unor contracte de munca ``fictive`` intre acestia si intimatul-parat H. Essers SRL si derularea raporturilor de munca intre apelanti si intimatul-parat H. Essers T.C.NV nu pot fi primite. Paratii au probat fara urma de indoiala ca raporturile de munca ale apelantilor-reclamanti s-au derulat cu parata H. Essers SRL. Toate formalitatile legate de instructajul de SSM, instructajul de PSI, trainning-uri (condus autocamionul in siguranta, proceduri cu privire la produsele pharma, bunurile de mare valoare, procedura specifica legata de imigranti, etc), inspectia medicala (initiala si inspectia periodica) erau indeplinite la Oradea de intimatul H. Essers SRL. De asemenea, echipamentul de protectia muncii se preda angajatilor de catre H. Essers SRL la Oradea. Salariile si diurnele au fost platite apelantilor de catre intimatul H. Essers SRL, pontajele si statele de salarii erau intocmite tot de H. Essers SRL; Deconturile de cheltuieli au fost facute de intimatul-parat H. Essers SRL, iar daca prin exceptie se intampla ca un decont sa fie facut de o alta entitate din Grupul Essers, aceasta factura costul catre intimatul H. Essers SRL. Autocamioanele pe care au lucrat apelantii-reclamanti au fost detinute de intimatul H. Essers SRL si inmatriculate in Romania, iar inspectia tehnica periodica a fost facuta in Romania, la unitatea service din Oradea detinuta de intimatul H. Essers SRL. De asemenea, H. Essers SRL detine in Oradea echipe de interventie pentru situatiile in care aveau loc evenimente rutiere. H. Essers SRL Romania a avut si are unul sau doi salariati (care nu sunt soferi, ci cu atributii administrative), delegati in Belgia si in Olanda, la parcurile auto din Genk, respectiv Lommel.


Potrivit intimatei, apelantii-reclamanti inteleg sa invoce o noua teorie, respectiv aceea ca acestia au fost detasati de la angajatorul H. Essers SRL la intimatul-parat HETC NV. Potrivit acestei noi ipoteze invocata de apelanti, intimatul H. Essers SRL nu mai este ``angajatorul fictiv``, ci angajatorul care are dreptul legitim de a dispune detasarea la un alt angajator . Pretinsa detasare ar presupune, in conformitate cu art. 45 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ca angajatorul (H. Essers SRL dupa cum insasi apelantii arata) a dispus schimbarea temporara a lucrului de munca la un alt angajator (respectiv la HETC NV conform sustinerilor apelantilor). Sustinerile apelantilor sunt vadit contradictorii. Pe de o parte, acestia sustin ca in realitate raporturile de munca s-au derulat cu intimatul-parat HETV NV, iar contractele de munca perfectate cu H. Essers SRL au fost ``fictive``. Cu toate acestea, apelantii-reclamanti solicita, in temeiul contractelor de munca pe care le apreciaza a fi ``fictive``, drepturi banesti si alte drepturi ce izvorasc din raporturile de munca si, mai mult decat atat, solicita indreptarea erorilor din deciziile de concediere emise de catre intimatul-parat H. Essers SRL. Pe de alta parte, apelantii-reclamati sustin si ca au fost detasati de Ia H. Essers SRL (angajatorul fictiv dupa cum sustin apelantii) la HETV NV. Asadar, in lipsa unor raporturi de munca intre apelanti si intimatul H. Essers SRL, acesta din urma nu ar fi putut dispune pretinsa detasare a apelantilor la o alta entitate juridica. Apelantii invoca, fara a avea vreun temei sau vreo proba, doua teorii contradictorii, respectiv: contractele de munca perfectate cu intimatul-parat H. Essers SRL sunt ``fictive`` si raporturile de munca au fost intre acestia si HETV NV (dar totodata solicita drepturi banesti de la intimatul H. Essers SRL in temeiul contractelor individuale de munca), dar si angajatorul H. Essers SRL a dispus detasarea apelantilor Ia intimatul HETV NV. in mod paradoxal apelantilor-reclamanti solicita pentru acelasi interval de timp drepturi banesti de la doua entitati juridice, una din Belgia si o alta din Romania, entitati pentru care apelantii-reclamanti ar fi lucrat simultan in functia de sofer de autocamion . Este evident faptul ca este fizic imposibil ca apelantii sa fi detinut functia de sofer de autocamion in mod simultan atat in Belgia, cat si in Romania.


Intimata a mai aratat ca nu a fost administrata nicio proba in fata instantei de fond care sa demonstreze ca s-ar fi derulat raporturi de munca intre apelantii reclamanti si intimatul-parat HETC NV, ci dimpotriva probele administrate dovedesc ca apelantii-reclamanti au fost angajatii intimatului-parat H. Essers SRL si au avut in atributiile de serviciu deplasari in spatiul european, inclusiv in Belgia, pentru realizarea de transporturi, chiar si in beneficiul subscrisului HETC NV. Inca de la perfectarea contractelor de munca dintre apelanti si intimatul-parat H. Essers SRL, apelantii aveau cunostinta de faptul ca activitatea pentru care au incheiat contractele de munca presupune deplasari in strainatate si efectuarea de transporturi in beneficiul unor clienti din afara teritoriului Romaniei. De asemenea, apelantii-reclamanti au depus demisiile in Oradea la intimatul H. Essers SRL, invocand prevederile Codului muncii. Intre HETC NV si apelantii-reclamanti nu au existat raporturi juridice, acestia din urma nu au actionat niciodata sub directa initiativa, indrumare si control al intimatului HETC NV, apelantii fiind subordonati intimatului H. Essers SRL. Fisele de post ale apelantilor, pe baza carora si-au desfasurat sarcinile si atributiilor de serviciu, prevad si faptul ca superiorii apelantilor erau angajati ai H. Essers SRL.


De asemenea, intimata a aratat ca, prin incheierea din data de 06.11.2019, in mod intemeiat instanta de fond a respins cererea de lamurire a dispozitivului Sentintei civile nr. 1694/26.06.2019. Pe de o parte, instanta a analizat in integralitate dispozitivul hotararii si a stabilit faptul ca acesta nu cuprinde dispozitii contradictorii, care sa poata da nastere unor dificultati cu prilejul punerii in executare, fiind evidenta solutia de respingere a cererii principale si a celei conexe, precum si a cererii conventionale formulata de parata H. Essers SRL, cu stabilirea unor obligatii de plata in sarcina fiecarui reclamant, intr-un cuantum in concret stabilit. Pe de alta parte, instanta in mod corect a stabilit faptul ca afirmatiile reclamantilor din cererea de lamurire dispozitiv se circumscriu in realitate unei critici formulate impotriva solutiei din hotararea pronuntata, or prin intermediul dispozitiilor art. 443 C. proCod civ. nu pot fi analizate de instanta aspecte care tin de gresita solutionare a cererii introductive, ci pot constitui doar obiect al apelului formulat impotriva hotararii. Prin cererea de apel indreptata impotriva incheierii din data de 06.11.2019, apelantii, prin procurator, reiau aceleasi afirmatii din cererea de lamurire a dispozitivului, aspecte care in realitate antameaza fondul cauzei, si nicidecum nu privesc dispozitivul hotararii apelate. Totodata, mai invoca apelantii o exceptie intitulata ``exceptia de nelegalitate`` potrivit careia instanta de fond si-ar fi incalcat obligatia de a respecta drepturile procesuale ale reclamantilor, fapt care in opina apelantilor-reclamanti echivaleaza cu antepronuntarea judecatorului pentru respingerea oricaror dezbateri/cereri, intrucat s-ar fi respins cererea de amanare pentru imposibilitate de prezentare a procuratorului K.M.I.pentru termenul la care a avut loc dezbaterea cererii de lamurire dispozitiv. Contrar afirmatiilor nefondate ale apelantilor-reclamanti, instanta de fond in mod corect a analizat motivele pentru care s-a formulat cererea de lamurire a dispozitivului, si in mod legal, a respins cererea de amanare pentru imposibilitate de prezentare a procuratorului, motivat de imprejurarea ca nu s-au depus dovezi (inscrisuri) care sa demonstreze imposibilitatea de prezentare a acestuia. Prin cererea de apel indreptata impotriva incheierii din data de 06.11.2019, reclamantii reiau aspecte care privesc exclusiv fondul cauzei si nu neclaritati din cuprinsul dispozitivului sentintei pronuntate de prima instanta. Instanta nu putea analiza fondul cauzei, astfel cum pretind apelantii, dispozitiile art. 443 C. proCod civ. fiind imperative in ceea ce priveste atributul instantei de judecata, respectiv: instanta poate sa lamureasca dispozitivul sau sa inlature dispozitiile potrivnice daca sunt necesare lamuriri cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea dispozitivului sau acesta cuprinde dispozitii contradictorii. Instanta de fond nu a refuzat sa inlature neclaritatile si contradictiile din hotarare . In realitate, instanta a analizat dispozitivul hotararii, a constatat ca acesta nu cuprinde neclaritati sau dispozitii contrare si a respins cererea apelantilor de lamurire a dispozitivului constatand ca prin cererea formulata se doreste reanalizarea fondului cauzei. Prin lamurirea dispozitivului instanta nu poate decat sa expliciteze dispozitiile acestuia, iar nu sa modifice sentinta pronuntata pe fondul cauzei.


III. Analiza apelurilor:


1. Potrivit art. 477 alin. 1 C. proCod civ., ``instanta de apel va proceda la rejudecarea fondului in limitele stabilite, expres sau implicit, de catre apelant, precum si cu privire la solutiile care sunt dependente de partea din hotarare care a fost atacata.``


2. Prin cererea de apel nu au fost contestate nici competenta internationala a instantelor romane, nici aplicabilitatea in cauza a dreptului romanesc. Sub primul aspect, prin incheierea din 5.02.2016, prima instanta a respins ca nefondata exceptia necompetentei generale a instantelor judecatoresti romane (sub aceasta titulatura denumindu-se in practica necompetenta internationala), retinand ca, ``in temeiul dispozitiilor art. 21 din Regulamentul (CE) nr. 1215/2012, competenta de solutionare a prezentului litigiu revine instantelor romane``. Aceasta incheiere nu a fost apelata, astfel ca a ramas definitiva prin neapelare, deci chestiunea competentei internationale (a instantelor romane) nu mai poate fi repusa in discutie in apel. Sub cel de-al doilea aspect, prin apel nu a fost contestata aplicarea in cauza a dreptului romanesc de catre prima instanta, astfel ca nici aceasta chestiune nu mai poate fi repusa in discutie in apel.


3. Curtea a calificat, in sedinta publica, ca fiind o aparare de fond exceptia inadmisibilitatii apelului referitor la cererile noi, invocata de intimata H. Essers SRL, prin care a sustinut ca ``existenta raportului juridic de detasare nu a facut obiectul judecatii in fond``. Curtea constata, in acest context, ca aceasta aparare nu este intemeiata, intrucat, in cuprinsul cererilor de chemare in judecata (principala si conexa), cei doi reclamanti au aratat ca sumele platite prin viramente bancare nu corespund cu cele cuvenite pentru delegare/detasare sau timpul de munca prestat in intregime in strainatate. Asadar, acestia au scris in cele doua cereri de chemare in judecata despre calificarea alternativa a activitatii prestate pentru H. Essers T.C.NV ca delegare sau detasare.


4. Intre reclamant si parata H. Essers SRL s-au stabilit raporturi juridice de munca prin contractul individual de munca nr. 875/27.09.2012, reclamantul fiind angajat ca sofer de autocamion pentru salariul de baza de 1.050 lei, pentru perioada 28.09.2012 - 28.12.2012, modificata ulterior in perioada nedeterminata prin actul aditional nr. 1946/28.12.2012. Intre reclamanta si parata H. Essers SRL s-au stabilit raporturi juridice de munca prin contractul individual de munca nr. 874/27.09.2012, reclamanta fiind angajata ca sofer de autocamion pentru salariul de baza de 1.050 lei, pentru perioada 28.09.2012 - 28.12.2012, prelungita prin actele aditionale nr. 1945/28.12.2012 si nr. 437/28.03.2013 pentru perioadele 28.12.2012 - 28.03.2013 si 28.03.2013 - 28.06.2013, precum si modificata ulterior in perioada nedeterminata prin actul aditional nr. 827/28.06.2013. Prin cele doua contracte individuale de munca, s-a stabilit ca durata muncii este de 8 ore pe zi, respectiv 40 de ore pe saptamana.


5. Cu privire la modul de derulare a raporturilor de munca, reclamantii au sustinut existenta fie a unei delegari, fie a unei detasari, in timp ce intimatii au sustinut ca reclamantii s-au aflat in delegatie.


6. Potrivit art. 43 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ``delegarea reprezinta exercitarea temporara, din dispozitia angajatorului, de catre salariat, a unor lucrari sau sarcini corespunzatoare atributiilor de serviciu in afara locului sau de munca .`` Potrivit art. 45 teza I Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ``detasarea este actul prin care se dispune schimbarea temporara a locului de munca, din dispozitia angajatorului, la un alt angajator, in scopul executarii unor lucrari in interesul acestuia``.


7. Din analiza acestor prevederi legale rezulta ca, daca delegarea presupune schimbarea doar a locului muncii, detasarea are loc la alt angajator, care, potrivit art. 47 alin. 1 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), plateste drepturile salariale; numai in cazul neindeplinirii acestei obligatii, drepturile salariale sunt datorate de angajatorul care a dispus detasarea, astfel cum prevede art. 47 alin. 4 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


8. In cazul reclamantilor, fata de natura activitatii desfasurate (soferi de autocamion), ipoteza unui loc de munca fix este exclusa, executarea obligatiilor de serviciu putand avea loc numai prin deplasarea in locurile indicate de angajator . Din acest punct de vedere, prezinta relevanta faptul in sine al deplasarii, iar nu situarea destinatiilor mai aproape sau mai departe de sediul sau de punctul de lucru fix al angajatorului, intr-o tara sau in alta tara, ori durata deplasarii. Nici delegarea si nici detasarea nu depind de cat de aproape sau de departe de sediul sau de punctul de lucru al angajatorului se produce deplasarea. Totodata, de vreme ce locul de munca nu este fix, ci presupune prin excelenta efectuarea de deplasari, acestea definind felul muncii, delegarea in acest scop nu depinde de durata acesteia. In acest sens, clauza de mobilitate prevazuta de art. 25 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) implica o derogare de la limitarea temporala a delegarii (prevazute cu titlu general de art. 44 alin. 1 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) dispuse in cadrul executarii atributiilor de serviciu obisnuite, care caracterizeaza felul muncii. Astfel, un sofer de autocamion isi poate desfasura activitatea intr-o situatie constanta de delegare, intrucat altfel nu poate fi inteleasa prezenta lui constanta in afara unui punct de lucru fix. In cele doua contracte individuale de munca incheiate intre reclamanti si H. Essers SRL s-a prevazut expres ca activitatea salariatului se desfasoara la sediul firmei ori in vehiculul pe care il utilizeaza in exercitarea atributiilor sale (Punctul D.1).


9. Nimic nu se opune ca un sofer de autocamion sa fie detasat la alt angajator, potrivit art. 45- 47 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro). Insa faptul in sine al deplasarii nu dovedeste decat delegarea, care tine de esenta felului muncii, iar nu si detasarea; aceasta ar presupune stabilirea unor raporturi cu un alt angajator .


10. In speta, pretinsa detasare a reclamantilor la parata H. Essers T.C.NV, in sensul ca aceasta ar fi fost acel ``alt angajator`` la care se refera art. 45 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), nu a fost dovedita nici prin existenta unor decizii ale paratei H. Essers SRL, nici prin alte probe. Dimpotriva, ea este infirmata de ansamblul probelor administrate, intre care se disting inscrisurile referitoare la evidenta timpului de munca si la plata drepturilor salariale de catre parata H. Essers SRL. In acest sens, la dosarul primei instante au fost depuse decizii ale paratei H. Essers SRL, prin care s-a stabilit lunar cuantumul diurnei (filele 2- 212 din volumul II, filele 162- 239 din volumul VI al dosarului primei instante si filele 2- 209 din volumul IV si filele 49- 141 din volumul V ale dosarului conex al primei instante), precum si state de salarii, pontaje si extrase de cont ale paratei H. Essers SRL, atestand modul de calcul al drepturilor salariale si plata acestora in lei si a diurnei in euro (filele 190- 238 din volumul V, filele 1- 106 din volumul VI al dosarului primei instante; filele 85- 227 din volumul III al dosarului conex al primei instante).


11. Pe de alta parte, sustinerea ca reclamantii ar fi lucrat pentru parata H. Essers T.C.NV, fie direct, fie prin detasare, este cel mult consecinta unor aprecieri subiective ale reclamantilor, dar si aceasta doar in parte, dupa cum rezulta din raspunsurile lor la interogatoriu. Astfel, prin raspunsul la intrebarea nr. 21 din interogatoriul propus de H. Essers SRL, reclamanta a aratat ca a fost remunerata de ``firma angajatoare``. Prin raspunsul la intrebarea nr. 2 din interogatoriul propus de parata H. Essers T.C.NV, in legatura cu semnarea contractului individual de munca cu H. Essers SRL, reclamanta a aratat ca ``am semnat, stiam ce semnam, dar in contract scrie 8 ore/zi``. Prin raspunsul la intrebarea nr. 3, reclamanta a aratat ca il considera fictiv intrucat niciodata nu beneficia de concediu de odihna platit. La aceeasi intrebare nr. 2, reclamantul a raspuns ca nu prea l-a interesat cu cine semneaza, ci cat va castiga, si ca stia ca contractul e fictiv.


12. Se constata ca, daca cele doua contracte individuale de munca incheiate cu parata H. Essers SRL ar fi fictive (fictivitatea fiind, din punct de vedere juridic, o forma de simulatie), si detasarea la parata H. Essers T.C.NV, despre care pretind reclamantii ca ar fi avut loc, ar fi la fel de fictiva; cineva care in realitate nu ar fi angajator nu ar fi putut dispune detasarea. Astfel, ipoteza unei detasari la parata H. Essers T.C.NV, sustinuta de reclamanti, nu s-ar putea sprijini decat pe existenta unor contracte individuale de munca valabil incheiate cu parata H. Essers SRL, inclusiv nesimulate in forma fictivitatii, ipoteza pe care reclamantii insa au combatut-o, sustinand caracterul fictiv al contractelor.


13. Rezulta astfel ca instanta a fost sesizata de reclamanti cu doua ipoteze factuale contradictorii: ca au fost detasati la parata H. Essers T.C.NV, respectiv ca cele doua contracte individuale de munca incheiate cu H. Essers SRL sunt simulate in forma fictivitatii, caz in care ar fi fost angajati fara forme legale la parata H. Essers T.C.NV.


14. Chiar trecand peste faptul in sine al contradictiei, se constata ca raspunsurile citate la interogatoriu date de cei doi reclamanti infirma ambele ipoteze. Reclamanta a raspuns la intrebarea nr. 2 din interogatoriul propus de parata H. Essers T.C.NV, in legatura cu semnarea contractului individual de munca cu H. Essers SRL, ca ``am semnat, stiam ce semnam, dar in contract scrie 8 ore/zi``, iar reclamantul a raspuns ca nu prea l-a interesat cu cine semneaza, ci cat va castiga. Prin raspunsul la intrebarea nr. 3, reclamanta a aratat ca il considera fictiv intrucat niciodata nu beneficia de concediu de odihna platit. Raspunzand la intrebarea nr. 2, reclamantul a aratat ca stia ca contractul e fictiv. Astfel, ambii reclamanti au fost constienti ca incheie contracte individuale de munca cu parata H. Essers SRL. Aprecierea lor subiectiva de a se considera salariati ai paratei H. Essers T.C.NV, contrar prevederilor contractuale, nu poate fi opusa acestei societati si nici angajatorului cu care au incheiat contractele individuale de munca .


15. Astfel, in afara tinerii evidentei timpului lucrat si a platii drepturilor salariale, inclusiv a diurnei, prin virament bancar, parata H. Essers SRL a exercitat prerogative specifice angajatorului nu numai la sediul social din Oradea, ci si la punctul de lucru din Genk (Belgia) apartinand paratei H. Essers T.C.NV. In acel loc a functionat cel putin acel angajat al paratei H. Essers SRL la care reclamantul a sustinut prin raspunsul la intrebarea nr. 29 la interogatoriul propus de H. Essers SRL ca a depus demisia la Genk ``la un roman, angajat al firmei din Oradea``, care i-a cerut sa o trimita la Oradea, dar reclamantul a lasat-o, nu a depus-o la Oradea si nu stie daca a ajuns la Oradea. Astfel, la Genk exista un salariat al paratei H. Essers SRL, la care reclamantul a afirmat ca si-a depus demisia, fapt care nu se poate explica altfel decat prin aceea ca reclamantii, aflati in delegatie, se puteau prezenta la Genk in fata unui reprezentant al angajatorului lor, H. Essers SRL, chiar daca locatia apartinea celeilalte parate. Caracterul subiectiv al sustinerii reclamantilor ca lucrau pentru parata H. Essers T.C.NV rezulta atat din raspunsul precitat al reclamantului la interogatoriu, cat si din raspunsul reclamantei la intrebarea nr. 31 la interogatoriul propus de H. Essers SRL, aceasta aratand ca ``eu consideram ca lucram pentru flota Genk, iar cei din Oradea erau un fel de sucursala``. In acest context se inscrie raspunsul reclamantei la intrebarea nr. 29 la interogatoriul propus de H. Essers SRL, in sensul ca cel care i-a refuzat inregistrarea demisiei a fost ``un angajat de la flota Genk``, precum si raspunsul acesteia la intrebarea nr. 10 din interogatoriul propus de parata H. Essers T.C.NV, in sensul ca ``banii erau virati de NV``; or din extrasele de cont depuse la dosar rezulta dimpotriva ca drepturile salariale, inclusiv diurna, erau platite de parata H. Essers SRL, care potrivit contractelor individuale de munca mai sus descrise a fost angajatorul ambilor reclamanti. De altfel, cele doua cereri de demisie au fost adresate catre H. Essers SRL, ceea ce confirma ca, in realitate, ambii reclamanti au cunoscut si acceptat, pana chiar la momentul demisiei, ca angajatorul lor este aceasta societate .


16. Se infirma astfel atat ipoteza caracterului fictiv al contractelor individuale de munca ale reclamantilor, cat si cea a detasarii lor la parata H. Essers T.C.NV. Contractele nu sunt fictive in conditiile in care ambele parti le-au executat, reclamantii lucrand ca soferi de autocamion si fiind platiti pentru aceasta de catre parata H. Essers SRL. Faptul ca, in cadrul delegarii, reclamantii au efectuat deplasari pornind cu predilectie din alt loc decat de la sediul angajatorului lor nu-l transforma pe detinatorul punctului de lucru din acel loc in angajatorul lor si nici nu dovedeste caracterul fictiv al contractelor individuale de munca ale acestora, pe care de altfel partile le-au executat. Din nicio proba nu rezulta, pe de alta parte, ca parata H. Essers SRL nu si-ar fi asumat calitatea de angajator in legatura cu reclamantii ori ca ar fi conferit celeilalte parate, prin detasare, calitatea de ``alt angajator`` prevazuta de art. 47 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


17. Prin urmare, nu s-ar putea retine ca reclamantii au lucrat fara forme legale pentru parata H. Essers T.C.NV, in calitate de angajator, ori ca au fost detasati la aceasta societate . Faptul ca intre cele doua parate exista relatii comerciale, H. Essers SRL prestand, in calitate de subcontractor, prin salariati proprii, intre care si reclamantii, servicii de t.pentru H. Essers T.C.NV, astfel cum rezulta din declaratia martorului B. a_- I., confirma aceasta concluzie. Daca nu ar fi asa, ar trebui acceptat ca societatea care subcontracteaza serviciile de t.(avand calitatea de transportator) isi insuseste automat salariatii subcontractantului (ai societatii desemnate de transportator sa presteze efectiv serviciul de t_), ceea ce nu ar avea baza factuala si legala.


18. Rezulta, in consecinta, ca, pe perioada derularii celor doua contracte individuale de munca incheiate intre reclamanti si parata H. Essers SRL, acestia au fost salariatii ei, astfel ca obligatia platii drepturilor salariale a revenit acestei societati, iar nu paratei H. Essers T.C.NV.


19. Cu privire la perioada 25.08.2012 - 29.09.2012, anterioara angajarii reclamantului P.V.la parata H. Essers SRL (in cererea de apel se face referire in ambele cazuri la anul 2019, insa acest an este ulterior, iar nu anterior perioadei litigioase, iar sustinerile initiale ale reclamantului au privit anul 2012), Curtea constata nu s-a dovedit existenta unor raporturi de munca intre acesta si parata H. Essers T.C.NV. Mai mult, reclamantul a sustinut prin cererea de apel un rationament similar celui pe care Curtea nu l-a primit in legatura cu perioada de derulare a contractului individual de munca dintre acesta si H. Essers SRL. Reclamantul a pretins ca a lucrat pentru parata H. Essers T.C.NV prin intermediul H. Essers P.Polska si ca a continuat sa lucreze astfel prin intermediul H. Essers SRL. Fiind insa dovedit ca in realitate a lucrat pentru H. Essers SRL, iar nu ``prin intermediul`` ei, nu rezulta pe ce baza s-ar putea retine ca anterior a lucrat pentru H. Essers T.C.NV, iar nu pentru societatea indicata de reclamant sub denumirea de ``H. Essers P.Polska``. Astfel, nu s-a sustinut ca, anterior angajarii la H. Essers SRL, reclamantul ar fi lucrat fara forme legale pentru parata H. Essers T.C.NV, iar martorul P.V_- V., care a lucrat de asemenea ca sofer pana in anul 2015, a declarat ca a avut contract de munca cu ``Essers Polonia``, iar in mai 2015 a incheiat contract cu H. Essers SRL. Prin urmare, nu se poate retine ca vreuna dintre paratele chemate in judecata in prezenta cauza ar avea obligatia de a plati apelantului drepturi salariale pentru perioada lucrata pentru ``H. Essers P.Polska``.


20. Prin decizia paratei H. Essers SRL nr. 1378/7.08.2015 s-a dispus incetarea la 7.08.2015 a contractului individual de munca al reclamantului, in baza art. 81 alin. 7 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), avand in vedere cererea angajatului nr. 1376/7.08.2015. Aceasta cerere a fost adresata de reclamant catre parata H. Essers SRL, in atentia administratorului Noel Essers, si are ca obiect demisia din functia de sofer de autocamion, fiind invocat art. 81 alin. 8 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro). Prin decizia paratei H. Essers SRL nr. 1379/7.08.2015 s-a dispus incetarea la 7.08.2015 a contractului individual de munca al reclamantei, in baza art. 81 alin. 7 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), avand in vedere cererea angajatului nr. 1377/7.08.2015. Aceasta cerere a fost adresata de reclamanta catre parata H. Essers SRL, in atentia administratorului Noel Essers, si are ca obiect demisia din functia de sofer de autocamion, fiind invocat, de asemenea, art. 81 alin. 8 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro). Prin cele doua cereri de demisie, reclamantii au invocat si faptul ca parata nu si-a indeplinit ``de fel`` obligatiile asumate prin contractul individual de munca, referindu-se totodata la aspectele care au fost sustinute ulterior si prin cele doua cereri de chemare in judecata (principala si conexa).


21. Sustinerea apelantilor ca in mod gresit prima instanta a retinut ca a chemat in judecata si pe parata H. Essers T.C.NV prin capetele de cerere referitoare la indreptarea erorilor materiale din cuprinsul celor doua decizii de concediere nu poate fi retinuta, intrucat din cererea de chemare in judecata nu rezulta ca reclamantii ar fi facut vreo distinctie sub acest aspect.


22. In cauza de fata, instanta a fost sesizata cu doua contestatii atipice la cele doua decizii mai sus descrise nr. 1378 si 1379/7.08.2015. Daca, in mod tipic, contestatia impotriva unei astfel de decizii priveste legalitatea si/sau temeinicia acesteia, salariatul urmarind lipsirea ei de efecte juridice prin declararea nulitatii sau prin anulare, in cauza de fata s-a solicitat doar indreptarea erorilor materiale pretins comise cu privire la temeiul juridic al incetarii contractelor individuale de munca . Reclamantii nu contesta ca au demisionat, dar sustin ca la emiterea celor doua decizii s-a savarsit o eroare materiala in sensul ca, in loc de mentionarea art. 81 alin. 8 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), s-a mentionat drept temei juridic art. 81 alin. 7 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), deciziile nefiind de concediere, ci de incetare a contractelor individuale de munca .


23. Eroarea materiala, care poate fi inteleasa numai prin analogie cu institutia prevazuta de art. 442 C. proCod civ., se distinge fundamental de eroarea de apreciere juridica, in fapt si/sau in drept . Eroarea materiala are caracter formal si poate rezulta din modul de copiere, de dactilografiere, excluzand orice apreciere a fondului chestiunii pe care actul juridic in cauza o reglementeaza. Calificarea juridica a modului de incetare a contractului individual de munca si retinerea sau nu a incidentei art. 81 alin. 8 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), adica a culpei angajatorului in legatura cu executarea obligatiilor sale decurgand din contractele individuale de munca, constituie vadite aspecte de fond, privind legalitatea si temeinicia celor doua decizii, asupra carora instanta nu poate statua in conditiile in care nu a fost investita in acest sens. Chiar si prin cererea de apel, reclamantii au insistat asupra calificarii cererii lor ca fiind de indreptare a erorii materiale, iar instanta este obligata sa respecte aceste limite ale investirii, potrivit art. 22 alin. 6 C. proCod civ. Cata vreme aspectele sub care cele doua decizii au fost criticate sunt de fond, ele nu reflecta erori materiale, iar cererile reclamantilor avand ca obiect indreptarea erorilor materiale au fost corect considerate de prima instanta ca fiind nefondate.


24. Sustinerea reclamantilor ca prima instanta a modificat fara drept obiectul capatului 1 al cererii din ``cerere de indreptare eroare materiala`` in ``contestatie demisie``, aceasta fiind chemata sa ia act de faptul ca temeiul legal din actul de demisie trebuie indreptat in decizia de incetare a contractului de munca, este nefondata. Prima instanta a analizat continutul celor doua cereri de demisie si nu a solutionat o cerere avand ca obiect nemijlocit aceste acte: vreo contestatie impotriva lor sau vreo cerere de indreptare a erorii materiale din cuprinsul lor. Pretentia reclamantilor ca instanta sa ia act de faptul ca temeiul legal din actul de demisie trebuie indreptat in decizia de incetare a contractelor individuale de munca, astfel cum a fost sintetizata prin cererea de apel, nu poate fi analizata decat in limitele investirii primei instante, potrivit art. 478 alin. 1 si 3 C. proCod civ., deci conditionat de relevanta ei din perspectiva capetelor de cerere formulate. Este concluzia Curtii de apel ca din probele administrate nu reiese ca parata emitenta a celor doua decizii ar fi comis vreo eroare materiala, in singurul sens juridic care se poate da acestei expresii, prin analogie cu institutia prevazuta de art. 442 C. proCod civ., aspectele reclamate de reclamanti excedand cadrul unor erori materiale, iar instanta nefiind investita cu contestatii avand ca obiect anularea in parte, sub aspectele respective, a celor doua decizii.


25. Rezulta, prin urmare, ca solutia data de prima instanta in privinta cererilor de indreptare a pretinselor erori materiale din cuprinsul deciziilor nr. nr. 1378 si 1379/7.08.2015 ale H. Essers SRL, astfel cum au fost formulate de catre reclamanti, este legala si temeinica.


26. Cu privire la cuantumul drepturilor salariale care au facut obiectul cauzei, a fost efectuata o expertiza judiciara contabila de catre expertul C.M_- Isabel, la care au luat parte si experti parte, dintre care expertul parte a. C., desemnata de reclamanti, a prezentat opinii divergente. Potrivit expertului desemnat in cauza de instanta, C.M_- Isabel, in ceea ce priveste salariile, reclamanta ar avea de restituit suma de 6. 667 lei, iar reclamantul suma de 3. 517 lei, iar in ceea ce priveste diurna, reclamanta ar avea de restituit suma de 1. 500, 37 euro, iar reclamantul suma de 2.051, 03 euro. Potrivit expertului parte a. C., in ceea ce priveste salariile, reclamanta ar avea de incasat suma de 34.186 lei, iar reclamantul suma de 44.092 lei, iar in cazul ambilor reclamanti, diurna externa este de cate 22. 750 euro, diurna interna este de cate 234 lei, indemnizatia de cazare externa este de cate 73.125 euro, iar cea interna de cate 540 lei.


27. Pretentiile deduse judecatii de reclamanti in apel se bazeaza pe concluziile expertului parte a. C., cu mentiunea ca acestia solicita atat diurna externa, cat si indemnizatia de cazare externa, precum si cuantumul total al salariilor, ca si cum nu ar fi incasat nimic cu acest titlu . Astfel, reclamantii au aratat ca li se cuvin urmatoarele drepturi, potrivit raportului de expertiza: pentru P.G., 58. 469 lei cu titlu de salarii, conform decriptarilor I. S.C. T. R., si 95. 874 euro cu titlu de costuri de detasare la aceasta societate (22. 750 euro cu titlu de ``indemnizatie diurna extern`` si 75.125 euro cu titlu de ``indemnizatie cazare extern``), iar pentru P.V., 69. 362 lei cu titlu de salarii, conform decriptarilor I. S.C. T. R., si 95. 874 euro cu titlu de costuri de detasare la aceasta societate (22. 750 euro cu titlu de ``indemnizatie diurna extern`` si 75.125 euro cu titlu de ``indemnizatie cazare extern``). Or sumele de 58. 469 lei in cazul reclamantei si de 69. 362 lei in cazul reclamantului reprezinta, potrivit expertului parte a. C., salariile totale ``cf. Decriptari I. S.C. T. R. C_``, din care insa a dedus sumele totale platite de angajator de 24.283 lei si respectiv 25.270 lei.


28. Cu privire la expertiza contabila, avand in vedere pretentiile reciproce ale partilor, trebuie tinut cont de premisa incuviintarii acestui mijloc de proba, care a constat in sustinerea apelantilor ca, din datele electronice captate si inregistrate de tahografele autocamioanelor pe care le-au condus, decriptate de Inspectoratul de Stat pentru Controlul in Transportul Rutier (I. S.C. T. R.) si inaintate instantei prin adresa nr. x/30.10.2018 (intregul volum XIV al dosarului primei instante), ar fi rezultat efectuarea unei munci suplimentare, care ar genera obligatii de plata din partea angajatorului. In acest sens, reclamantii au contestat pontajele si statele de plata depuse de angajator, la care s-au referit numindu-le ``centralizatoare sub forma de tabele care pot fi intocmite de oricine si oricand``, respectiv ``imitatii de centralizatoare/tabele cu caracter fictiv``.


29. Or verificarea acestei ipoteze a muncii suplimentare care ar rezulta in urma utilizarii datelor electronice sus mentionate a condus la infirmarea ei. Expertul desemnat de instanta a demonstrat ca reclamantii nu au prestat munca suplimentara, exprimand chiar opinia ca ar avea de restituit anumite sume cu titlu de salarii si diurne, iar expertul parte a. C. a ajuns la o concluzie contrara numai utilizand in cazul salariilor o modalitate de calcul vadit eronata si facand complet abstractie de plata de catre angajator a diurnelor externe.


30. Astfel, cu privire la salarii, expertul parte a. C. a inclus in timpul lucrat de reclamanti si ``perioadele de disponibilitate``, aratand la fila 13 a raportului ca ``in durata zilnica de conducere .conducere``, cat si ``alta munca`` definita la lit. e) din Regulamentul 561 din 2006 al CE, precum si ``orice perioada de disponibilitate``, astfel cum este definita la articolul 15 alineatul (3) litera (c) din Regulamentul (CEE) nr. 3821/85, definita la articolul 3 litera (b) din Directiva 2002/15/CE``.


31. In realitate, potrivit art. 3 lit. a) din Directiva 2002/15/CE privind organizarea timpului de lucru al persoanelor care efectueaza activitati mobile de t.rutier prevede ca ``perioadele de disponibilitate mentionate la litera (b) a prezentului articol, sunt excluse din timpul de lucru ``. Potrivit lit. b) sus-mentionate, ````perioade de disponibilitate`` reprezinta: [.. ] pentru lucratorii mobili care conduc vehiculul in echipa, perioada petrecuta stand langa sofer sau in cuseta in timp ce vehiculul este in miscare ``. In acelasi sens este punctul 10 din preambulul directivei: ``Pentru a imbunatati siguranta rutiera, a evita denaturarea concurentei si a garanta siguranta si sanatatea lucratorilor mobili care .directive, acestia trebuie sa stie cu precizie care perioade dedicate activitatilor de t.rutier constituie timp de lucru si care nu, fiind astfel considerate timp de pauza, timp de repaos sau perioade de disponibilitate ; [.. ]``.


32. art. 6 alin. 5 din Regulamentul (CE) nr. 561/2006 privind armonizarea anumitor dispozitii ale legislatiei sociale in domeniul transporturilor rutiere, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 3821/85 si (CE) nr. 2135/98 ale Consiliului si de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 3820/85 al Consiliului prevede doar obligativitatea inregistrarii distincte a perioadei de disponibilitate, iar nu si includerea ei in timpul de lucru.


33. In acelasi sens, art. 3 alin. 1 lit. c) teza finala din H.G. nr. 38/2008 privind organizarea timpului de munca al persoanelor care efectueaza activitati mobile de t.rutier, prin care se defineste perioada de disponibilitate, prevede ca ``[i]n cazul celor care conduc un vehicul in echipa, perioada petrecuta stand langa sofer sau in cuseta in timp ce vehiculul este in miscare este considerata perioada de disponibilitate``, iar alin. 2 al aceluiasi articol prevede ca ``perioadele de disponibilitate definite la alin. 1 lit. c) nu fac parte din timpul de lucru ``.


34. In aceste conditii, este corecta solutia primei instante de a exclude perioadele de disponibilitate din timpul lucrat, ceea ce dovedeste caracterul eronat al calculelor prezentate de expertul parte a. C.cu privire la salariile celor doi reclamanti, de vreme ce aceasta a inclus in timpul lucrat si perioadele de disponibilitate.


35. In ceea ce priveste calculele efectuate de expertul desemnat de instanta C.M_- Isabel, in privinta salariilor, Curtea constata ca apelantii nu au formulat critici pertinente. De altfel, astfel cum este consemnat in incheierea din 12.06.2019, aparatorul acestora a invederat in fata primei instantei ca nu au obiectiuni la raportul de expertiza contabila si solicita a se tine cont de concluziile formulate de expertul parte . Desi au contestat concluziile expertului desemnat de instanta prin cererea de apel, criticile lor s-au rezumat la aspecte lipsite de relevanta. Astfel, reclamantii au contestat realitatea pontajelor si statelor de plata depuse de angajator, in timp ce expertul a extras timpul lucrat din ``decriptarile I. S.C. T. R.``, asa cum rezulta explicit din Anexa nr. 1 a raportului de expertiza, coloana a treia, in cazul ambilor reclamanti, intitulata ``nr. ore lucrate cf. decriptari I. S.C. R. T.`` (filele 48- 53 din volumul XVI al dosarului de fond). Pe de alta parte, reclamantii nu au contestat ``decriptarile`` efectuate de institutia mentionata.


36. Cu privire la inscrisurile mentionate in cererea de apel ca fiind vizate de inscrierea in fals, din incheierea din 12.06.2019 rezulta ca ``intrebat fiind, aparatorul reclamantilor arata ca nu mai insista in cererea de inscriere in fals, intrucat urmeaza a fi promovata pe cale separata``. De asemenea, este consemnata prezenta la sedinta, pentru reclamanti, atat a avocatului Negip M., cat si a procuristului M.K. Se constata ca prima instanta a luat act in mod corect de pozitia procesuala a reclamantilor, a carei exprimare nu este de altfel contestata, in sensul de a nu mai sustine in fata primei instante caracterul fals al inscrisurilor initial criticate sub acest aspect, motivul de apel referitor la acest aspect fiind asadar nefondat. Totodata, reiterarea in apel a inscrierii in fals, ca noua cerere referitoare la proba cu inscrisuri, ar fi fost tardiva, astfel cum a aratat si avocatul reclamantilor cu ocazia dezbaterii cauzei in apel, c a urmare a depasirii termenului prevazut de art. 304 C. proCod civ.


37. Cu privire la pretinsa antepronuntare a primei instante prin aceea ca ar fi staruit in mod repetat fata de reclamantul P.V.sa renunte la procedura de cercetare a inscrisurilor false, Curtea constata pe de o parte ca in cauza nu a fost formulata nicio cerere de recuzare ca urmare a acestei pretinse antepronuntari, iar pe de alta parte ca pozitia procesuala in sensul de a nu mai sustine inscrierea in fals nu a fost facuta de reclamantul P.V., ci de avocatul reclamantilor, in sala de sedinta mai aflandu-se si mandatarul reclamantilor, care a formulat ulterior, in numele acestora, cererea de apel. Nu rezulta ca instanta ar fi influentat pe vreunul dintre reclamanti in formularea acestei pozitii procesuale, care dimpotriva a fost exprimata in mod liber . Nu in ultimul rand, calculul drepturilor salariale s-a facut de catre expertul desemnat de instanta pe baza ``decriptarilor I. S.C. R. T.``, iar nu a inscrisurilor defaimate initial ca false, iar in privinta diurnei sumele calculate de expertul parte a. C., pe concluziile caruia reclamantii si-au intemeiat atat concluziile in prima instanta, cat si pretentiile in apel, sunt mai mici decat cele calculate de expertul C.M_- Isabel.


38. Contrar celor sustinute de reclamanti, acest expert a prezentat calcule matematice transparente, in cadrul anexelor raportului de expertiza, evidentiind in mod detaliat modul in care a ajuns la sumele retinute in concluzii.


39. In privinta salariilor, expertul a determinat distinct numarul de ore lucratoare din fiecare luna din perioada de referinta, numarul de ore lucrate conform decriptarilor I. S.C. T. R., numarul de ore de sambata si duminica, numarul de ore de sarbatori legale, numarul de ore de noapte, salariul de incadrare, tariful orar aferent fiecarei luni, salariul conform orelor lucrate conform decriptarilor, sporul de repaus si mobilitate, sporul pentru ore suplimentare, sambete si duminici, sporul pentru ore de sarbatoare, sporul pentru orele de noapte, sumele pentru concedii, diurna ce depaseste limita deductibila, totalul venitului brut, totalul venitului brut consemnat in statele de salarii, totalul venitului net platit si totalul venitului net. Reclamantii nu au formulat critici concrete cu privire la calculele astfel evidentiate, ci s-au prevalat in schimb de calculele efectuate de expertul parte a. C., care sunt eronate intrucat sunt rezultatul includerii perioadelor de disponibilitate in timpul lucrat, contrar prevederilor citate la punctele 31 si 33 ale prezentei decizii.


40. De altfel, din Anexa nr. 1 a raportului de expertiza rezulta ca expertul desemnat de instanta a utilizat tarife orare a caror medie (de 6, 25 lei/ora) este mai mare decat cea de 6, 17 lei/ora sustinuta de reclamanti prin cererea de apel, pornind de la salariul brut de 1.050 lei (regasit in coloana 7 din Anexa nr. 1 la raportul de expertiza), care corespunde celui invocat si de reclamanti in baza contractului colectiv de munca la nivel de ramura transporturi anterior in vigoare si care a fost reflectat in contractele individuale de munca ale acestora.


41. Cu privire la modalitatea de calcul a salariilor, reclamantii au sustinut si ca acestea ar fi trebuit calculate in functie de kilometrii parcursi, respectiv 8 euro/100 km, la care sa se adauge 10 euro pentru fiecare ``stop`` (incarcare, descarcare sau schimb de remorca), cu exceptia celor facute la Genk, precum si 50 euro pentru fiecare zi de stationare, cu exceptia celor efectuate la Genk. Cu toate acestea, nu exista nicio dovada ca acest mod de calcul al salariilor ar fi fost aplicabil in cazul raporturilor de munca deduse judecatii, el neavand reflectare in contractele individuale de munca si in actele aditionale la acestea si nefiind nici utilizat in practica.


42. Inscrisul depus la fila 4 din volumul III al dosarului primei instante, respectiv la fila 99 din volumul I al dosarului conex al primei instante, cuprinzand mentiuni olografe privind o anume modalitate de remunerare a unui sofer neidentificat, nu prezinta aparenta unui act juridic, necontinand mai a. date referitoare la identificarea partilor si la perioada de aplicabilitate. Aceeasi este situatia inscrisurilor depuse la filele 23 si 24 din volumul VII al dosarului primei instante. Nu prezinta relevanta nici inscrisul olograf din 2.11.2009 depus la fila 98 din volumul I al dosarului conex al primei instante, in care se regasesc referiri la modul de calcul al unor drepturi salariale, intrucat din cuprinsul acestuia nu rezulta ca este asumat de societatea angajatoare sau de un grup de unitati din care aceasta ar face parte; inscrisul prezinta numele si semnaturile a 8 persoane fizice, a caror calitate nu este dezvaluita, astfel incat nu se poate retine ca priveste raporturile de munca deduse judecatii in cauza de fata.


43. Totodata, martorul P.V_- V., audiat in prima instanta, a declarat, cu privire la plata cu salariul de baza plus 0, 8 centi pe km, plus 10 euro pentru fiecare incarcare, descarcare si schimb de trailer, ca, incepand ``din februarie 2012 am fost anuntati in urma unei sedinte ca se renunta la plata pe km si se introduce diurna``. Cum acest moment se situeaza inaintea stabilirii raporturilor de munca dintre reclamanti si parata H. Essers SRL, angajatorul lor, chiar si daca modul de calcul evocat de acestia s-ar fi aplicat pana in februarie 2012, el nu este aplicabil cauzei de fata, in care s-au formulat pretentii pentru perioade ulterioare.


44. Pe de alta parte, sustinerea reclamantilor, potrivit cu care cuantumul remuneratiei lunare pentru acestia se presupune a fi egal cu salariul mediu brut pe economie stabilit prin lege pentru fiecare an in parte, este lipsita de orice fundament legal si contractual. Salariul mediu brut pe economie, a carui denumire riguros juridica este ``castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat``, este un indicator economico-financiar prevazut in legile anuale de aprobare a bugetului asigurarilor sociale de stat, care, in lipsa vreunei stipulatii exprese in contractele individuale de munca, nu influenteaza cu nimic calculul salariilor. In contractele individuale de munca ale reclamantilor nu s-a prevazut ca salariile lor se stabilesc prin raportare la acest indicator .


45. In ceea ce priveste critica reclamantilor ca prima instanta ar fi respins nejustificat cererea pentru incuviintarea obiectivelor pentru raportul de expertiza contabila, Curtea constata ca prin incheierea din 21.11.2018 prima instanta a respins cererea reclamantilor de suplimentare a obiectivelor expertizei contabile. Or aceasta incheiere nu face obiectul niciunuia dintre cele doua apeluri formulate in cauza, dintre care unul priveste Sentinta civila nr. 1694/26.06.2019, iar celalalt priveste incheierea din 6.11.2019. Codul de procedura civila actual nu mai prevede, precum cel anterior, ca apelul formulat impotriva sentintei se socoteste formulat si impotriva incheierilor premergatoare (art. 282 alin. 3 C. proCod civ.1865), iar prin art. 470 alin. 1 lit. b) si alin. 3 C. proCod civ. actual prevede obligativitatea mentionarii in cererea de apel a hotararii apelate, sub sanctiunea decaderii. Astfel, instanta de apel nu este investita cu examinarea incheierilor premergatoare impotriva carora nu s-a declarat apel prin indicarea lor distincta in cadrul cererii de apel. Or, prin sentinta apelata si de altfel nici macar prin incheierea de dezbateri care a precedat-o, prima instanta nu a respins obiective de expertiza solicitate de reclamanti. Dimpotriva, prin incheierea de dezbateri din 12.06.2019, prima instanta a luat act ca reclamantii nu au obiectiuni la raportul de expertiza efectuat in cauza si ca solicita a se tine cont de concluziile expertului parte .


46. Referitor la indemnizatia de cazare in strainatate solicitata de reclamanti, Curtea constata ca nu exista dovezi privind suportarea de catre acestia a unor cheltuieli de cazare nedecontate de angajator . Din raportul de expertiza contabila rezulta ca a existat o cheltuiala de cazare de 120 lei, care a fost decontata reclamantei prin dispozitia de plata nr. 120/18.06.2015 (raspunsul la obiectivul 5 al expertizei, fata de care expertii parte nu au formulat opinii separate).


47. Martorul P.C., sofer, a declarat ca ``perioada de odihna o petreceam in cabina tirului si nu am fost cazati vreodata in alta parte, inclusiv pe durata weekendului``, ceea ce se coroboreaza cu declaratia martorului B. a_- I., seful activitatii de t.la H. Essers SRL, in sensul ca ``timpii de odihna se asigurau in cabina tirului sau la baza din Genk``. In acelasi sens, martorul P.V_- V., sofer, ``in afara de diurna si salariul de baza nu se mai plateau alte drepturi banesti, cum ar fi cheltuieli de cazare, intrucat cazarea era in cabina camionului. Conditiile de cazare din cabina erau similare celor de care beneficiau si alti conducatori auto din Uniunea Europeana.``


48. art. 26 alin. 1 din Anexa la H.G. nr. 1860/2006, act normativ invocat de reclamanti in cererea de apel, prevede ``decontarea cheltuielilor de cazare efectuate, pe baza documentelor justificative``, deci doar a cheltuielilor de cazare efectiv suportate de salariati, iar nu a celor care nu au avut loc in realitate. De asemenea, art. 5 alin. 1 lit. a. b) din H.G. nr. 518/1995 reglementeaza indemnizatia de cazare, ``in limita careia personalul trebuie sa isi acopere cheltuielile de cazare``, rezultand logic ca plata indemnizatiei este lipsita de cauza atunci cand aceste cheltuieli de cazare nu exista, intrucat cabina autocamionului este in mod curent folosita pentru a suplini nevoile de cazare in unitati turistice. In conditiile in care reclamantii nu au suportat cheltuieli de cazare pe care angajatorul sa nu le fi decontat, ci dimpotriva au utilizat in acest scop mijlocul de t.pus la dispozitie de acesta, nu exista niciun temei legal sau contractual pentru care acestia sa incaseze o indemnizatie de cazare. In acelasi sens este art. 44 alin. 2 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), referitor la ``plata cheltuielilor de t. si cazare``, aceasta expresie vizand numai plata cheltuielilor efectiv realizate, iar nu a unor sume de bani reprezentand echivalentul unor cheltuieli ipotetice neefectuate. De aceea, in mod legal si temeinic prima instanta a respins pretentiile reclamantilor sub acest aspect, bazate pe opinia separata a expertului parte a. C., care a calculat indemnizatii de cazare externa de cate 73.125 euro pentru fiecare reclamant, insa fara ca acestia sa dovedeasca plata unor servicii de cazare.


49. In ceea ce priveste transportul reclamantilor intre Romania si Belgia, reclamantii nu au dovedit efectuarea unor cheltuieli pe care angajatorul sa nu le fi decontat, iar din coroborarea declaratiilor martorilor P.C., B. a_- I. si P.V_- V., audiati in fata primei instante, rezulta ca angajatorul asigura acest t.cu microbuzele sau cu camioanele acestuia. Totodata, din raspunsul la obiectivul nr. 3 al expertizei, insusit atat de expertul desemnat de instanta, cat si de expertii parte, s-a dovedit suportarea de catre angajator a unor cheltuieli de deplasare, astfel: P.G. a incasat prin casieria H. Essers SRL suma de 2. 306, 10 lei, reprezentand cheltuieli de t.intern, iar P.V. a incasat in acelasi mod sumele de 4. 753, 32 lei si 345, 52 euro, reprezentand cheltuieli de t.intern si extern.


50. In ceea ce priveste diurna externa (indemnizatia de delegare) aferenta perioadei de referinta, prin raportul de expertiza judiciara efectuat in cauza, expertul C.M_- Isabel, desemnat de instanta, a ajuns la concluzia ca sumele totale cuvenite au fost de 26. 735 euro pentru reclamanta, careia i s-a platit suma de 28. 660 euro, respectiv de 31. 490 euro pentru reclamant, caruia i s-a platit suma de 34.029 euro. Potrivit expertului parte a. C., ale carei concluzii au fost insusite de reclamanti la ultimul termen de judecata, diurna externa cuvenita este de cate 22. 750 euro, pentru fiecare dintre acestia.


51. Se constata ca sumele determinate de expertul parte, pe care reclamantii si le-au insusit la momentul dezbaterii cauzei in fond, sunt mai mici decat cele calculate de expertul desemnat de instanta. Rezulta de aici caracterul neintemeiat al pretentiilor reclamantilor referitoare la diurna, intrucat modalitatea de calcul pe care au sustinut-o, prin insusirea concluziilor expertului parte a. C., a condus la concluzia ca sumele cuvenite sunt mai mici decat cele determinate de expertul desemnat de instanta si in consecinta mai mici si decat cele incasate cu acelasi titlu: 28. 660 euro in cazul reclamantei si 34.029 euro in cazul reclamantului.


52. Sumele platite catre reclamanti, cu titlu de salarii si diurna, au fost evidentiate de expertul desemnat de instanta, prin raportul de expertiza contabila efectuat in fata primei instante, astfel: in cazul reclamantei, 24.283 lei salariu si 28. 660 euro diurna, iar in cazul reclamantului, 25.270 lei salariu si 34.029 euro diurna. In acest sens, au fost depuse la dosar state de salarii, pontaje si extrase de cont ale paratei H. Essers SRL, atestand modul de calcul al drepturilor salariale si plata acestora in lei si a diurnei in euro (filele 190- 238 din volumul V, filele 1- 106 din volumul VI al dosarului primei instante; filele 85- 227 din volumul III al dosarului conex al primei instante). Prin declaratia autentificata sub nr. 2906/29.11.2013 de Fratian si asociatii - Societate Profesionala Notariala, reclamantul a aratat ca este de acord ca plata diurnei in euro sa se faca in contul bancar RO55BTRL01404201M41379x al sotiei sale P.G., deschis la Banca Transilvania SA, astfel cum solicitase, de altfel, si prin cererea olografa nr. 1339/14.10.2013 adresata paratei H. Essers SRL (filele 188- 189 din volumul V al dosarului primei instante). In conditiile in care platile au fost dovedite cu extrase de cont bancar, este nefondata sustinerea apelantilor ca, in afara platilor la negru/km, nu au existat alte plati, care porneste de la premisa nereala ca angajatorul ar fi efectuat ``plati la negru``. Dimpotriva, platile (facute in mod transparent, prin mijlocirea unei institutii bancare - Banca Transilvania SA) au avut la baza pontaje si state de plata si mai a. relatii de munca stabilite prin contractele individuale de munca incheiate cu cei doi reclamanti.


53. In ceea ce priveste cererea reconventionala formulata de parata H. Essers SRL, in masura in care a fost admisa de prima instanta, avand ca obiect obligarea fiecaruia dintre reclamanti la restituirea sumelor incasate in plus fata de cele cuvenite cu titlu de salarii si diurna, Curtea nu isi insuseste opinia primei instante, care a dedus automat, din concluziile raportului de expertiza care au fundamentat solutia de respingere a cererii de chemare in judecata, ca reclamantii sunt obligati sa restituie diferentele dintre sumele determinate de expert ca fiind cuvenite si cele platite. Opinia primei instante s-ar fi putut sustine daca modalitatea de calcul aplicata de expert si cea utilizata in fapt de angajator ar fi fost identice, ceea ce in speta nu s-a intamplat.


54. Astfel, in ceea ce priveste diurna, expertul a aplicat, pentru a determina sumele cuvenite reclamantilor, algoritmul de calcul considerat a fi fost aplicat de angajator, bazat pe numarul de zile conform ordinelor de deplasare si foilor de parcurs electronice Transics si pe suma din decizia emisa pentru fiecare reclamant. In acest sens, au fost depuse extrase din aplicatia Transics privind timpul de munca si de odihna pentru cei doi reclamanti (filele 104- 208 din volumul I, filele 1- 107 din volumul V, filele 129- 160 din volumul VI ale dosarului primei instante; filele 9- 202 din volumul II si filele 9- 34 din volumul V ale dosarul conex al primei instante), calificate de parata H. Essers SRL ca foi de parcurs (in acest sens este raspunsul la intrebarea nr. 7 la interogatoriu, in care face referire la mentiunile din cuprinsul ``foii de parcurs inregistrate electronic``, si in legatura cu care a aratat ca sistemul Transics asigura ``citirea inregistrarilor aparatului Tahograf de la bordul autocamionului`` (raspunsul la intrebarea nr. 9 la interogatoriu), iar foile de parcurs si rapoartele din Transics sunt ``generate pe baza inregistrarilor tahograf`` (raspunsul la intrebarea nr. 14 din interogatoriu). s-au depus si ordine de deplasare (filele 109- 170 din volumul V al dosarului primei instante si filele 1- 62 din volumul III al dosarului conex al primei instante) si fise detaliate, extrase pe baza inregistrarilor tahografice, privind activitatea desfasurata de reclamanti (filele 135- 251 din volumul IV, filele 90- 153 din volumul XI, filele 6- 16 din volumul XII ale dosarului primei instante), respectiv diagrame saptamanale (filele 60- 83 din volumul XII, filele 18- 191 din volumul XIII ale dosarului primei instante).


55. Pe de alta parte insa, prin fiecare dintre intampinarile depuse la cele doua cereri de chemare in judecata, parata H. Essers SRL a aratat ca diurna era stabilita periodic prin decizia conducerii, tinand cont de posibilele costuri pe care salariatul le are de efectuat pe parcursul efectuarii cursei, ca diurna se negociaza, iar nivelul diurnelor platite reclamantilor era superior celui din actele normative la care faceau trimitere contractele colective de munca . Parata H. Esssers SRL a depus la dosar Decizia nr. 1415/31.12.2009 prin care a stabilit criteriile de acordare a diurnei, tinand cont de prevederile H.G. nr. 1860/2006, luand in considerare natura, perioada, locul, riscurile deplasarii, rezultatele financiare ale societatii, iar pentru soferi si ruta aleasa (fila 35 din volumul V al dosarului conex al primei instante). De asemenea, au fost depuse decizii ale paratei H. Essers SRL, prin care s-a stabilit lunar cuantumul diurnei (filele 2- 212 din volumul II, filele 162- 239 din volumul VI al dosarului primei instante si filele 2- 209 din volumul IV si filele 49- 141 din volumul V ale dosarului conex al primei instante).


56. Rezulta astfel ca, in afara criteriilor obiective luate in considerare de catre expertul desemnat de instanta, angajatorul putea suplimenta cuantumul acesteia cu posibilele costuri pe care salariatul le avea de efectuat pe parcursul efectuarii cursei, iar nivelul diurnelor platite reclamantilor era superior celui din actele normative la care faceau trimitere contractele colective de munca . Prin urmare, la momentul efectuarii platilor cu titlu de diurna, angajatorul nu se afla in eroare, ci acorda in mod voit sume mai mari decat cele pe care era obligat sa le plateasca in mod minimal, prevalandu-se in acest sens de principiul autoimpus ca ``diurna de negociaza``.


57. Potrivit art. 256 alin. 1 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), salariatul este obligat sa restituie sumele nedatorate incasate de la angajator . Aplicarea acestei norme implica trimiterea la institutia platii nedatorate prevazuta de art. 1341- 1344 Cod civ. Acest din urma articol trimite la limitele restituirii prevazute de art. 1635 Cod civ., al carui alin. 1 se refera la restituirea bunurilor ``primite fara drept ori din eroare sau in temeiul unui act juridic desfiintat ulterior cu efect retroactiv ori ale carui obligatii au devenit imposibil de executat din cauza unui eveniment de forta majora, a unui caz fortuit ori a unui alt eveniment asimilat acestora``; de asemenea, alin. 2 reglementeaza restituirea prestatiilor efectuate ``in temeiul unei cauze viitoare, care nu s-a infaptuit``.


58. Raportat la datele spetei, nu s-a dovedit ca vreuna dintre aceste imprejurari este incidenta . Sumele cu titlu de diurna nu au fost platite reclamantilor nici fara drept, nici din eroare, nici in temeiul unui act juridic desfiintat ulterior si nici ``in temeiul unei cauze viitoare, care nu s-a infaptuit``. Expertul contabil a determinat diurna cuvenita pe baza numarului de zile de deplasare, fara insa a putea lua in calcul si sumele platite in plus de angajator, la care acesta s-a referit prin intampinarile la cele doua cereri de chemare in judecata . Nu s-a dovedit ca angajatorul a efectuat aceste plati din eroare si nici care ar fi fost sursa unei presupuse erori de calcul perpetuate pe intreaga durata a executarii celor doua contracte individuale de munca . Este concluzia instantei de apel ca parata H. Essers SRL a determinat in mod unilateral si deliberat cuantumul diurnei platite celor doi reclamanti in cuantumuri mai mari decat cele rezultate pe baza numarului de zile de deplasare, avand permanent reprezentarea faptului pe care l-a afirmat prin cele doua intampinari ca ``diurna de negociaza``. Astfel, chiar daca angajatorul a stabilit diurne mai mari decat cele pe care reclamantii le-ar fi putut revendica daca el nu le-ar fi stabilit si platit, nu s-a dovedit ca acest fapt s-ar datora vreunei erori de calcul sau privind plata . Dimpotriva, retinand in acest sens propriile aparari ale angajatorului, diurna se negocia si putea cuprinde si alte sume decat cele rezultand pe baza numarului de zile de deplasare, respectiv eventuale costuri pe care salariatul le avea de efectuat pe parcursul efectuarii cursei, despre care nu rezulta ca s-a impus obligatia salariatilor de a le justifica cu inscrisuri, deci nu au avut natura unor avansuri spre decontare, ci tot de diurna. Rezulta astfel ca diferentele de diurna dintre ceea ce reclamantii puteau revendica pe baza numarului de zile de deplasare si sumele achitate de angajatorul lor cu titlu de diurna au fost platite de acesta in mod deliberat, iar nu din eroare, ci avand reprezentarea ca diurna astfel platita este mai mare decat cea la plata careia reclamantii ar fi putut obtine obligarea sa, daca nu ar fi fost stabilita si platita.


59. Concluzia este aceeasi si in cazul salariilor, avand in vedere ca modalitatea de calcul utilizata in raportul de expertiza corespunde pretentiilor reclamantilor. Acestia au sustinut ca pe baza inregistrarilor tahografice se ajunge la stabilirea unor drepturi salariale superioare celor platite, inclusiv prin relevarea muncii suplimentare prestate. In urma efectuarii raportului de expertiza contabila a rezultat infirmarea acestei sustineri a reclamantilor, ceea ce a condus la respingerea pretentiilor lor. Totusi, nu s-a dovedit ca modalitatea de calcul aplicata de expert, pentru a se verifica temeinicia pretentiilor formulate in cauza, a fost aplicata si de angajator . Chiar daca martorul S.C., seful serviciului de resurse umane al H. Essers SRL, a declarat ca pontajele se intocmeau pe baza datelor extrase din Transics referitoare la orele lucrate sau alte documente depuse de soferi privind concedii medicale sau de odihna, iar programul Transics este legat de tahograf, martorul G.C_- G., consilier juridic la H. Essers SRL, a declarat ca, la plecarea in cursa, soferul primeste un set de foi de parcurs si ordine de deplasare a caror completare este la latitudinea fiecaruia, iar lipsa lor este suplinita de programul Transics. Nu se poate considera dovedit, in aceste conditii, ca drepturile salariale au fost stabilite de angajator numai pe baza inregistrarilor tahografice preluate in programul Transics, intrucat, astfel cum rezulta din declaratia acestui din urma martor, acest mod de stabilire a salariilor s-a aplicat numai in lipsa depunerii de catre salariati a foilor de parcurs si a ordinelor de deplasare completate. Pe de alta parte, salariile au fost stabilite prin state de plata care nu au fost rectificate de catre angajator . Nu se releva in aceste conditii ca angajatorul ar fi platit reclamantilor, din eroare, sume de bani cu titlu de salarii, mai mari decat cele care ar fi rezultat strict pe baza inregistrarilor tahografice, ci, dimpotriva, stabilirea salariilor s-a facut potrivit unei modalitati de calcul consacrate, aplicate cu titlu general, pe baza unor state de plata care nu au fost rectificate de catre angajator . In aceste conditii, nu exista titlu juridic pentru restituirea unei parti din sumele astfel stabilite.


60. Rezulta prin urmare ca, in cazul ambilor reclamanti, nu sunt intrunite conditiile restituirii platii nedatorate, motiv pentru care sentinta apelata va fi reformata in sensul respingerii in integralitate a cererii reconventionale ca nefondate.


61. Cu privire la daunele morale, pretentiile reclamantilor sunt nefondate. Conditiile de munca reclamate sunt in realitate inerente felului muncii desfasurate, care nu presupune cazarea in spatii turistice si impune, intr-adevar, o disciplina specifica, legata de folosirea in acest scop a cabinei autocamionului, asigurarea pazei acestuia si prezenta in cabina pe durata perioadei de disponibilitate (in care conduce celalalt sofer din echipaj). Acuzatia reclamantului ca i s-ar fi sugerat ``necuviinta extrema`` de a-si ``culca sotia cu alti soferi``, inteleasa in contextul in care aceasta (reclamanta) nu ar mai fi lucrat in echipaj cu reclamantul, nu poate fi luata in considerare, de vreme ce reclamanta putea hotari pentru sine modul in care trebuie sa procedeze in privinta propriului raport de munca si nu rezulta din probe ca i s-ar fi impus sa lucreze in echipaj cu alti soferi, aplicandu-i-se sanctiuni sau reduceri in exercitiul unor drepturi ca urmare a refuzului exprimat in acest context. Cu privire la sustinerea reclamantului ca s-a imbolnavit in perioada lucrata la angajatorul parat, Curtea constata ca acest fapt nu a fost dovedit.


62. De asemenea, nu s-a dovedit pretinsa discriminare pe criterii etnice si sindicale la care reclamantii s-au referit in cererile de chemare in judecata, respectiv apelarea acestora sub denumirile de ``viermi``, ``sclavi`` sau ``numar de masina``. Prin raspunsul la intrebarea nr. 5 din interogatoriul propus de parata H. Essers T.C.NV, in legatura cu apelativele ``vierme``, ``sclav`` sau ``numar de masina``, reclamanta a aratat ca l-a auzit doar pe acesta din urma, dar nu i s-a spus ei astfel, ci altor soferi de catre domnul L. La aceeasi intrebare, reclamantul a raspuns ca a ``auzit ca a spus despre noi d-nul L., pe care eu nu il cunosc, nu l-am vazut si nu stiu ce functie are``. Astfel, niciunul dintre reclamanti nu a fost apelat astfel, iar doar reclamantul a auzit ca o persoana pe care nu a vazut-o niciodata a folosit aceste apelative ``despre noi``.


63. Cu privire la acest aspect, martorul P.C., sofer, a declarat urmatoarele: ``personal nu am primit apelative de genul: sclav, vierme sau numar de masina, doar ma consider sclav prin modul in care sunt tratat. Reclamantul mi-a aratat un mesaj fotografiat cu telefonul, primit pe Transics, ``unde era numit parca vierme. Nu stiu cine trimisese mesajul, dar era in limba romana``. Totusi, presupusul mesaj in limba romana, desi fotografiat, nu a fost prezentat instantei, astfel ca nu se poate stabili ca a fost adresat reclamantului si nici in concret cine l-a scris, spre a se putea trage concluzii cu privire la o presupusa conduita discriminatorie a vreuneia dintre societatile parate, in legatura cu etnia sau cu apartenenta sindicala a reclamantului. De altfel, nici reclamantul nu a mentionat in raspunsul la interogatoriu, mai sus citat, ca s-ar fi aflat in posesia acelui mesaj fotografiat.


64. De asemenea, martorul P.V_- V., sofer, a declarat urmatoarele: ``la locul de munca nu ni se adresau cuvinte urate, dar exista o presiune psihologica in sensul ca daca nu faceam ce ni se cerea puteam pleca acasa``. ``Fata de angajatii romani, bulgari sau polonezi nu se foloseau ca apelativ numele lor, ci ni se cerea nr. de masini. Ulterior P. bawens a invatat numele soferilor``. ``Tot de catre angajatii belgieni ni s-a spus ca pentru ei suntem niste numere de camion . Cu angajatii firmei din Romania nu am avut prea multe contacte si nicio discutie in acest sens``. ``Personal nu am auzit vreun superior adresand soferilor apelative gen sclav si vierme``. Curtea constata ca referirea la ``numerele de camion`` nu este suficient circumstantiata pentru a sustine o acuzatie de discriminare, indeosebi in ceea ce priveste presupusul prejudiciu moral, pornind de la aprecierea subiectiva a martorului ca ``la locul de munca nu ni se adresau cuvinte urate`` si continuand cu faptul recunoscut ca in cele din urma ``P. bawens a invatat numele soferilor``. Acuzatia reclamantilor referitoare la sclavie nu a fost nici ea dovedita, acestia beneficiind dimpotriva de statutul de salariati in baza unor contracte individuale de munca semnate in mod liber si care au incetat ca urmare a manifestarilor lor unilaterale de vointa, prin demisie.


65. Cu privire la majorarea onorariului provizoriu de 1. 800 lei al expertului contabil dispusa de prima instanta, cu suma de 1.000 lei, si la includerea unei parti din onorariul definitiv in cheltuielile de judecata, Curtea constata ca motivele de apel se rezuma la afirmarea caracterului ``fictiv`` al raportului de expertiza, deci la critici de fond la adresa acestuia, pe care si prima instanta si cea de apel le-au gasit a fi neintemeiate, astfel ca si aceste motive de apel sunt neintemeiate.


66. Referitor la cheltuielile de judecata constand in onorariul de avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) achitat de H. Essers SRL, se constata ca prima instanta a apreciat ca suma totala de 11. 875 lei, achitata cu acest titlu, este nejustificata in raport cu natura litigiului si cu volumul de munca al avocatului, astfel ca onorariul a fost redus la 5.000 lei potrivit art. 451 alin. 2 C. proCod civ. Motivele de apel nu privesc aceasta operatiune de reducere si nici modalitatea de stabilire a sumei incluse in cheltuielile de judecata la plata carora reclamantii au fost obligati, ci pretinsa lipsa a dovezii calitatii de reprezentanti a avocatilor, ``neexistand un contract de reprezentare in forma scrisa legal incheiat``. De asemenea, apelantii au sustinut ca identitatea administratorului societatii parate a fost atestata in fals de avocatul M.D_- C., iar aceeasi persoana fizica pretinde ca face afaceri cu sine, dar aceasta persoana in realitate nu exista, nu are identitate, ci este o persoana fictiva, astfel ca o persoana care nu exista reprezinta legal pe cele doua parate.


67. Or, la dosarul primei instante au fost depuse o imputernicire avocatiala semnata de Noel Essers pentru H. Essers SRL, in favoarea avocatului M.D_- C., un contract de asistenta juridica in limba engleza (legal assistance contract) intre G_&Associates - Attornies at law si H. Essers T.C.NV, reprezentata de Noel Essers, copia primei pagini a pasaportului lui Essers Noel L.M.Cornelius, un extras din registrul comertului privind pe H. Essers SRL care atesta calitatea de reprezentant legal a lui Essers Noel L.M.Cornelius (filele 24, 31, 41, 46- 75 din volumul XV al primei instante), atat la momentul emiterii, cat si in anul 2011, anterior inregistrarii dosarului (filele 46 verso si 66), precum si contractele de asistenta juridica nr. 18 si 19/21.09.2015 intre avocatul M.C_- D., pe de o parte, si C.G. si V.Vandeyheyden, reprezentanti ai H. Essers SRL, privind dosarele nr. x si x, insotite de procura speciala prin care Essers Noel L.M.Cornelius, in calitate de reprezentant legal al H. Essers SRL, a imputernicit, printre altii, si pe aceste doua persoane sa- l reprezinte, in numele sau si al societatii, inclusiv in relatia cu instantele de judecata (filele 92- 94 din volumul XV al dosarului primei instante). s-a dovedit astfel existenta si identitatea lui Essers Noel L.M.Cornelius, precum si raportul de reprezentare dintre H. Essers SRL si avocatul mentionat, rezultand din contractele de asistenta juridica nr. 18 si 19/21.09.2015 incheiate intre avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) si imputernicitii mentionati desemnati de Essers Noel L.M.Cornelius, in calitate de administrator al H. Essers SRL. In acest sens, la dosarul primei instante au fost depuse actul constitutiv al H. Essers SRL (filele 64- 68 din volumul III al dosarului primei instante), regulamentul intern (filele 115- 126 din volumul VI al dosarului primei instante).


68. In baza art. 477 alin. 1 C. proCod civ., tinand cont de respingerea in integralitate, ca nefondata, a cererii reconventionale, astfel incat ambele parti au cazut in parte in pretentii, facand aplicarea art. 453 alin. 2 C. proCod civ., sentinta apelata va fi reformata si in sensul obligarii reclamantilor sa plateasca paratei H. Essers SRL suma de 3. 400 lei (in locul sumelor de 1. 800 lei si de 5.000 lei), reprezentand cheltuieli de judecata in prima instanta.


69. Prin decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 37/2016 s-a stabilit ca, ``in ipoteza neindeplinirii de catre parti a obligatiei de incheiere a contractului individual de munca in forma scrisa, persoana fizica care a prestat munca pentru si sub autoritatea celeilalte parti are deschisa calea actiunii in constatarea raportului de munca si a efectelor acestuia si in situatia in care respectivul raport de munca a incetat anterior sesizarii instantei.`` Este nereala sustinerea apelantilor ca in aceasta decizie ``Curtea a detaliat in concret exact pe cazul paratului H. Essers T.C.NV``, dupa cum citatul potrivit caruia ``instantele romane nu sunt competente international sa solutioneze litigiul pendente care are un element de extraneitate, in persoana angajatorului H. Essers T.C.NV - Belgia`` nu are nicio legatura cu decizia mentionata a instantei supreme. Totodata, asa cum s-a aratat, prin incheierea din 5.02.2016, prima instanta a respins ca nefondata exceptia necompetentei generale a instantelor judecatoresti romane, iar impotriva acelei incheieri nu s-a formulat apel, deci a ramas definitiva prin neapelare.


70. Cu privire la sustinerea apelantilor ca acestia ``au solicitat cheltuieli de judecata pe cale separata``, dar prima instanta a omis sa stabileasca acest drept prin hotararea atacata, Curtea constata ca acesta nu a fost un capat de cerere, astfel ca prima instanta nu a avut asupra a ce sa se pronunte. Mentiunea ``cu cheltuieli de judecata pe cale separata``, facuta uneori in practica procesuala, nu este decat un fel de a spune ca partea nu solicita cheltuieli de judecata in procesul respectiv, rezervandu-si dreptul de a actiona ulterior pe cale separata. Aceasta rezerva nu este decat o declaratie de intentie, fara alte efecte juridice decat acela ca instanta nu are a se pronunta asupra cheltuielilor de judecata solicitate de partea respectiva.


71. In ceea ce priveste apelul formulat impotriva incheierii primei instante din 6.11.2019, prin care s-a respins ca nefondata cererea de lamurire a dispozitivului Sentintei civile nr. 1694/26.06.2019, Curtea constata ca asa-numita ``exceptie de nelegalitate`` invocata de apelanti pentru a critica respingerea cererii de amanare formulata de mandatarul acestora este in realitate un motiv de apel prin care se invoca nelegalitatea incheierii. Tribunalul nu avea obligatia de a amana judecata la cererea mandatarului reclamantilor, astfel incat respingerea cererii de amanare formulata de acesta a avut loc cu respectarea art. 222 C. proCod civ. Aceasta prevedere legala permite amanarea pentru lipsa de aparare numai ``pentru motive temeinice si care nu sunt imputabile partii sau reprezentantului ei``. Or, in speta, nu au fost dovedite motive temeinice, fiind doar invocat, dar nu si dovedit, ca mandatarul va fi ``plecat din tara`` in perioada 3- 11.11.2019. Sustinerea acestuia din apel ca ar fi putut prezenta o dovada numai la intoarcerea din deplasare nu poate fi primita atat pentru ca in cuprinsul cererii de amanare nu a invocat si imposibilitatea dovedirii plecarii din Romania in perioada respectiva, respectiv de ce i-ar fi fost imposibil la acel moment sa depuna orice dovada cu privire la deplasarea prognozata, asa cum, de regula, partile si reprezentantii lor pot depune (precum dovezi privind rezervarea unor servicii de t.sau de cazare, ordinul de deplasare emis sau orice proba a motivului deplasarii), cat si pentru ca simpla ``plecare din tara``, fara invocarea unui motiv pertinent, nu se inscrie in randul motivelor ``temeinice si care nu sunt imputabile partii sau reprezentantului ei``. In plus, se constata ca perioada deplasarii invocata in cerere este 3- 11.11.2019, iar cererea de amanare a fost depusa la 5.11.2019, deci la o data la care mandatarul reclamantilor se va fi aflat deja de doua zile in deplasare. In aceste conditii, concluzia primei instante ca cererea de amanare este nedovedita este cu atat mai corecta. Nu in ultimul rand, nici la intoarcerea din presupusa deplasare, odata cu depunerea cererii de apel impotriva incheierii din 6.11.2019, nu a fost depusa dovada presupusei deplasari si a motivului temeinic pentru care aceasta ar fi justificat amanarea cauzei.


72. Curtea nu poate deduce din faptul respingerii cererii de amanare vreo situatie de incompatibilitate a judecatorului primei instante, precum antepronuntarea evocata de apelanti, in conditiile in care judecatorul, potrivit art. 222 C. proCod civ., este obligat sa solutioneze, anterior pronuntarii asupra fondului cererii deduse judecatii, cererile de amanare pentru lipsa de aparare, fiind cu totul contrar scopului acestei prevederi legale ca pe baza modului de solutionare a cererii de amanare sa se deduca incompatibilitatea judecatorului. De altfel, modul de solutionare a cererii de amanare nu indica nimic cu privire la modul in care se va solutiona cererea dedusa judecatii, indiferent de corelatia pur subiectiva pe care partea a carei cerere de amanare a fost respinsa o poate invoca, post factum, intre acest fapt si caderea ei in pretentii. Pe de alta parte, potrivit art. 223 alin. 1 C. proCod civ., ``[l]ipsa partii legal citate nu poate impiedica judecarea cauzei, daca legea nu dispune altfel``.


73. Potrivit art. 443 C. proCod civ., ``[i]n cazul in care sunt necesare lamuriri cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea dispozitivului hotararii ori daca acesta cuprinde dispozitii contradictorii, partile pot cere instantei care a pronuntat hotararea sa lamureasca dispozitivul sau sa inlature dispozitiile potrivnice``. Din cuprinsul acestei prevederi legale rezulta ca lamurirea dispozitivului unei hotarari poate avea loc atunci cand acesta cuprinde fie dispozitii neclare, sub aspectul intelesului, intinderii sau aplicarii, fie dispozitii contradictorii. Este de esenta acestei proceduri ca rezultatul lamuririi nu poate fi diferit de acela care rezulta din hotarare, chiar si cu un efort in vederea clarificarii unor notiuni cu inteles ambiguu, inclusiv prin raportare la imprejurarile concrete in care se face executarea . Nu este insa posibil ca prin lamurire sa se schimbe sensul dispozitiilor hotararii, fie prin inversarea solutiei, fie prin alterarea ei in alt mod. Procedura lamuririi dispozitivului hotararii nu este deschisa nici pentru exprimarea nemultumirii partilor fata de solutia pronuntata de instanta, care pot face obiectul apelului impotriva acesteia, nici pentru evocarea unor pretinse contradictii intre dispozitiv si considerente sau intre anumite considerente, care de asemenea pot fi invocate pe calea apelului impotriva acelei hotarari.


74. In speta, cu exceptia criticilor legate de respingerea cererii de amanare, mai sus analizate, absolut toate celelalte motive ale apelului formulat impotriva incheierii din 6.11.2019 sunt in realitate critici de fond impotriva sentintei a carei lamurire s-a cerut. Nu se invoca vreo neclaritate in sine a dispozitiilor instantei, care de altfel sunt clare si nu necesita nicio lamurire. Ceea ce se invoca este exclusiv un ansamblu de critici raportate la rationamentul primei instante cu privire la solutionarea fondului cauzei, ceea ce este incompatibil cu procedura prevazuta de art. 443 C. proCod civ. Aceasta concluzie confirma ca solutia primei instante de respingere ca nefondata a cererii de lamurire este legala si temeinica.


75. In consecinta, in baza art. 480 alin. 1 si 2 C. proCod civ., constatand ca sentinta apelata este in parte netemeinica, anume in privinta solutiei asupra cererii reconventionale, si, in consecinta, a cheltuielilor de judecata, dar legala si temeinica sub celelalte aspecte, iar incheierea apelata este legala si temeinica, Curtea va admite apelul formulat impotriva Sentintei civile nr. 1694/26.06.2019 a Tribunalului C., sectia I civila, va schimba in parte sentinta apelata in sensul ca va respinge in integralitate cererea reconventionala formulata de H. Essers SRL ca nefondata si va obliga reclamantii sa plateasca paratei H. Essers SRL suma de 3. 400 lei (in locul sumelor de 1. 800 lei si de 5.000 lei), reprezentand cheltuieli de judecata in prima instanta. Totodata, Curtea va mentine celelalte dispozitii ale sentintei apelate si va respinge apelul formulat impotriva incheierii din 6.11.2019, pronuntata de Tribunalul C., sectia I civila, in Dosarul nr. x, ca nefondat.


76. Curtea va respinge cererea intimatei H. Essers T.C.NV de obligare a apelantilor la plata cheltuielilor de judecata in apel, ca nefondata, apreciind ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 453 C. proCod civ. in conditiile in care apelul formulat de reclamanti impotriva Sentintei civile nr. 1694/26.06.2019 a fost admis si prin aceasta demersul procesual al acestora s-a dovedit justificat.


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII,


DECIDE:


Admite apelul formulat de apelantii-reclamanti P.V. si P.G., prin p.K.M.I., cu domiciliul procesual a. in, judet Bihor - impotriva Sentintei civile nr. 1694/26.06.2019 a Tribunal ului C., sectia I civila, in contradictoriu cu intimatii parati H. ESSERS T.C.NV, avand sediul social in Transportland 4, 3600 Genk, Belgia, cu sediul procesual a. la ``G.& Asociatii`` - S.C. a. in municipiul Bucuresti, si 15, sectorul 3, si H. ESSERS S.R.L., cu sediul in municipiul Oradea, Calea Borsului, nr. 40, judetul Bihor.


Schimba in parte sentinta apelata in sensul ca:


Respinge in integralitate cererea reconventionala formulata de H. Essers SRL ca nefondata.


Obliga reclamantii sa plateasca paratei H. Essers SRL suma de 3. 400 lei (in locul sumelor de 1. 800 lei si de 5.000 lei), reprezentand cheltuieli de judecata in prima instanta.


Mentine celelalte dispozitii ale sentintei apelate.


Respinge apelul formulat de reclamanti i P.V. si P.G., impotriva incheierii din 6.11.2019, pronuntata de Tribunalul C., sectia I civila, in Dosarul nr. x, ca nefondat.


Respinge cererea intimatei H. Essers T.C.NV de obligare a apelantilor la plata cheltuielilor de judecata in apel ca nefondata.


Definitiva.


Pronuntata in sedinta publica azi, 17.06.2020.

Pronuntata de: Curtea de Apel Constanta - Decizia civila nr. 153 din data de 17.06.2020


Citeşte mai multe despre:    demisie fara preaviz    delegare    detasare    fictivitatea contractului individual de munca    eroare materiala    eroare juridica    perioada de disponibilitate    conditiile platii nedatorate
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Contract de delegare a gestiunii serviciului public de alimentare cu apa si canalizare incheiat intre o asociatie intercomunitara de dezvoltare a serviciilor publice de apa-canal si un operator. Aderarea unei unitati administrativ teritoriale la asociatie. Aplicarea dispozitiilor legale privind stabilirea redeventei
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 626/30.07.2020

Sarcina probei privind achitarea drepturilor salariale si a altor beneficii revine angajatorului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 1829/2019 din 28.03.2019

Imposibilitatea intentarii unei actiuni intemeiata pe raspunderea civila contractuala derivata dintr-un contract individual de munca incetat. Raspundere civila delictuala
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Targu Mures - Decizia civila nr. 44R din data de 03 martie 2020

Modificarea unilaterala a felului muncii si implicit a salariului. Nelegalitatea deciziei angajatorului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova - Decizia civila nr. 459 din data de 28 Octombrie 2020

Trimiterea unei cereri de incetare a contractului de munca prin acord nu justifica absentele de la locul de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Brasov - Decizia civila nr. 619 din data de 14 mai 2019

Dozarea sanctiunii aplicate de angajator cu gravitatea faptei imputate
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Ploiesti - Decizia civila nr. 1593 din data de 19 octombrie 2020

Munca prestata peste programul normal de lucru devine �automat� munca suplimentara
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Ploiesti - Decizia Civiala nr. 1539/19.10.2020

Desfacere disciplinara a contractului de munca. Depunere demisie fara preaviz. Rejudecarea fondului
Pronuntaţă de: CURTEA DE APEL CLUJ - DECIZIA CIVILa NR. 1317 din 18 noiembrie 2020

Demisie salariat. Evitarea unei cercetari disciplinare
Pronuntaţă de: Curtea de Apel GALATI - DECIZIA CIVILa Nr. 191 din 26 Martie 2019



Articole Juridice

Demisia - drept unilateral al salariatului. Mecanism juridic si consecinte
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Efectele nerespectarii termenului de preaviz in cazul demisiei
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

OPINIE privind directiva europeana prin care se consolideaza drepturile lucratorilor detasati
Sursa: EuroAvocatura.ro

Modificarea contractelor de munca in contextul noilor realitati economice
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu

Recuperarea timpului de deplasare prin ore suplimentare
Sursa: MCP Cabinet avocati

Raspunderea administrativa in Codul Administrativ (VII)
Sursa: Irina Maria Diculescu

Calificarea juridica si natura fiscala a diurnei externe, a cheltuielulor cu transportul si cazarea. Deducerea diurnei externe. Legislatie incidenta
Sursa: av. Emilia Alexandra Ioana



  Tabloul Avocatilor din Romania
  Tabloul Avocatilor din Republica Moldova
  Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania
  Tabloul Expertilor Judiciari din Romania
  Tabloul Mediatorilor din Romania
  Tabloul Notarilor Publici din Romania
  Tabloul Psihologilor din Romania
  Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania
  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964