Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Raport de munca nascut in temeiul unei intelegeri verbale. Identificarea elementelor esentiale ale contractului individual de munca

Raport de munca nascut in temeiul unei intelegeri verbale. Identificarea elementelor esentiale ale contractului individual de munca

  Publicat: 16 Apr 2021       383 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Drepturi banesti care se acorda pentru desfasurarea unor anumite activitati.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
INSTANTA

Prin actiunea inregistrata la aceasta instanta la data de 14 septembrie 2018, sub nr. x reclamantul V.D.V., in contradictoriu cu paratul D.I., a solicitat plata drepturilor banesti datorate cu titlul de remuneratie de 1000 lei/lunar, pentru munca prestata in ultimii 10 ani; plata dobanzii legale cu privire la suma totala de x lei, datorata cu titlul de remuneratie; plata contributiilor la asigurari sociale pe perioada ultimilor 10 ani si cheltuieli de judecata .

Drepturi banesti care se acorda pentru desfasurarea unor anumite activitati.
Prevazuti in sectiunea VI, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala, persoane care asista la efectuarea unui act procedural.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Materialul de conceptie pregatitor reprezinta materializarea in limbaj natural a ideii si a activitatii de analiza, materializare ce poate contine:
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
(Authorized shares) Numarul maxim de actiuni dintr-o anumita clasa pe care o companie il poate emite legal, conform prevederilor din statut.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Drepturi banesti care se acorda pentru desfasurarea unor anumite activitati.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Ansamblul normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale de munca ale muncitorilor si functionarilor, precum si alte raporturi sociale derivate din raporturile sociale de munca.
Drepturi banesti care se acorda pentru desfasurarea unor anumite activitati.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(Acting in concert) Atunci cand doi sau mai multi investitori actioneaza in baza unei intelegeri cu scopul atingerii unui obiectiv comun - de exemplu, obtinerea unei pozitii de control sau majoritare intr-o companie detinuta public prin cumpararea actiunilor companiei respective de pe piata secundara.
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Uzucapiune, mod de dobandire a dreptului la proprietate si a altor drepturi reale, usufruct, uz, abitatie, servitute, superficie, prin exercitarea posesiunii asupra unui bun imobil o perioada prevazuta de lege.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Orice forma de comunicare destinata sa promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei profesii liberale;
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

In motivarea actiunii, se arata de catre reclamant faptul ca a prestat servicii de ingrijire animale, respectiv cioban la turma de oi a paratului, servicii pentru care s-a inteles cu paratul sa ii ofere tigari, mancare, cazare si o remuneratie de 1000 lei. Se sustine de catre reclamant ca a primit mancare, cazare si tigari si nu i s-a platit suma de 1000 lei.


In probatiune reclamantul a solicitat incuviintarea probei cu martori .


Cererea este scutita de plata taxei judiciare de timbru, potrivit art. 270 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Prin intampinarea formulata, paratul a invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii civile inaintata in cauza ca litigiu de munca avand in vedere ca nu a incheiat nici un contract de munca, reclamantul fiind gazduit si a lucrat ocazional pentru chiria, mancare incaltaminte si tratament medical. Paratul a invocat si exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, acestea putand fi solicitate doar pentru 3 ani. Pe fondul cauzei, paratul solicita respingerea actiunii motivat de faptul ca ajutorul at de reclamant in gospodarie a fost recompensat material .


Reclamantul prin raspunsul la intampinare a solicitat respingerea exceptiei inadmisibilitatatii actiunii, avand in vedere ca acesta este un litigiu de munca, faptul ca paratul nu a inch ei at un contract de munca in forma scrisa, incalcand art. 16 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), nu inseamna ca acest litigiu este civil si nu de munca . Referitor la exceptia prescriptiei, reclamantul solicita respingerea acesteia, intrucat paratul nu a achitat sumele de bani promise. In perioada 05.01.2015 - 17.04.2016 reclamantul a desfasurat pentru si sub autoritatea paratului activitati specifice oieritului, martorii audiati confirmand sustinerile reclamantului in sensul ca in perioada de referinta a fost cioban, avand in grija animalele paratului.


Prin incheierea de sedinta din data de 13 decembrie 2018, instanta a respins exceptia necompetentei materiale, a calificat exceptia inadmisibilitatii invocata prin intampinare ca fiind aparari de fond si a admis exceptia prescriptiei dreptului material la actiune cu privire la sumele solicitate pentru perioada anterioara ultimilor trei ani dinainte de introducerea prezentei actiuni .


In cauza, instanta a incuviintat proba cu interogatoriul partilor.


Din intreg probatoriul administrat in cauza, instanta retine urmatoarea situatie de fapt si de drept: reclamantul V.D.V. a solicitat obligarea paratului D.I.la plata drepturilor banesti datorate cu titlul de remuneratie de 1000 lei/lunar, pentru munca prestata in ultimii 10 ani; plata dobanzii legale cu privire la suma totala de x lei, datorata cu titlul de remuneratie; plata contributiilor la asigurari sociale pe perioada ultimilor 10 ani.


Paratul a invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii, calificata de instanta ca fiind aparare de fond, motivat de faptul ca nu a incheiat nici un contract de munca cu reclamantul, ci in schimbul gazduirii si a hranei a prestat ocazional munca in gospodaria sa.


Instanta apreciaza neintemeiata aceasta aparare, deoarece prezenta actiune este o actiune de dreptul muncii si avand in vedere urmatoarele considerente: Reclamantul a desfasurat timp de aproape 20 ani pentru si sub autoritatea paratului activitati specifice ingrijirii animalelor, pentru care s-au inteles sa i se ofere cazare, masa, tigari si o remuneratie de 1000 pe luna, fara a incheia un contract individual de munca, asa cum a recunoscut si paratul in raspunsul la interogatoriu, fila 42 dosar.


Toate aceste imprejurari de fapt determina concluzia ca, in speta, suntem in prezenta unui raport de munca nascut in temeiul unei intelegeri verbale dintre reclamant si parat, putand fi identificate elementele esentiale ale unui contract individual de munca, chiar daca acesta nu a fost intocmit in forma scrisa, astfel cum sunt deduse din definitia data de lege acestui contract.


In acest sens, potrivit art. 10 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ``Contractul individual de munca este contractul in temeiul caruia o persoana fizica, denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridica, in schimbul unei remuneratii denumite salariu ``.


Sustinerile para tului in sensul ca la baza activitatii prestate de reclamant ar sta o simpla intelegere verbala nu pot fi primite paratul avea obligatia legala, conform dispozitiilor art. 16 alin. 1 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), sa incheie contractul de munca, fapt ce nu s-a intamplat. Aceasta chestiune a fost dezlegata de I.C.C.J., prin Decizia nr. 37/2016, prin care a statuat ca ``incheierea unui contract scris, pentru valabilitate, este o exigenta ce se impune imperativ angajatorului, insa nerespectarea formei scrise nu impiedica probarea de catre salariat, prin orice mijloc, a muncii prestate in folosul angajatorului pana la incetarea raportului juridic de munca, astfel ca, atunci cand prin formularea unei actiuni se incearca a se dovedi derularea intre parti a unor raporturi de munca neatestate si formal prin act scris, instanta trebuie sa procedeze la cercetarea lor, pe baza probelor ce dau si cauza de fapt a pretentiilor``.


In perioada ce face obiectul cauzei, salariul minim pe economia nationala a fost, initial, reglementat de dispozitiile art. 1 din H. G nr. 1091/2014 potrivit carora (2) Incepand cu data de 1 iulie 2015, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata se stabileste la 1.050 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168, 667 de ore in medie pe luna in anul 2015, reprezentand 6, 225 lei/ora.``, pentru ca, apoi, sa mai apara majorari succesive ale acestuia in baza celorlalte acte normative, dar cuantumul sumei solicitate de reclamant este de 1000 lei/luna si, astfel, se va tine cont de principiul disponibilitatii.


Desi legea vizeaza cuantumul brut al salariului, avand in vedere faptul ca activitatea lucrativa a fost prestata fara nici un repaus zilnic, saptamanal sau pentru sarbatori legale, instanta apreciaza ca suma pretinsa cu titlul de drepturi salariale neplatite in cuantum de 1000 lei lunar net este justificata, sens in care paratul va fi obligat la plata catre reclamant a sumei de x lei, reprezentand drepturi salariale nete cuvenite si neachitate pentru perioada 14.09.2015 - 14.09.2018, pentru restul perioadei fiind admisa prin inchiderea din 13 decembrie 2018 prescriptiei dreptului material la actiune .


Totodata, cuantumul salariului ce i se cuvine reclamantului nu poate fi influentat de faptul ca paratul i-a asigurat cazarea, masa sau imbracaminte ori tigari fata de dispozitiile art. 165 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) potrivit carora ``Pentru salariatii carora angajatorul, conform contractului colectiv sau individual de munca, le asigura hrana, cazare sau alte facilitati, suma in bani cuvenita pentru munca prestata nu poate fi mai mica decat salariul minim brut pe tara prevazut de lege ``.


In legatura cu plata salariului, instanta nu poate avea in vedere mentiunile paratului facute in interogatoriu, intrucat dovada platii drepturilor salariale se face in baza dispozitiilor art. 168 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ``Plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata, precum si prin orice documente justificative care demonstreaza efectuarea platii catre salariatul indreptatit.``


In acord cu dispozitiile art. 40 alin. 1 lit. f Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) se impune ca paratul sa plateasca bugetului statului contributiile sociale aferente salariilor cuvenite reclamantului stabilite la cuantumul salariilor minime pe economie cuvenite reclamantului pentru perioada 14.09. x18, sens in care instanta va pune in sarcina paratului o astfel de obligatie, tinand cont ca, in privinta contributiil or sociale datorate bugetul ui statului, nu opereaza principiul disponibilitatii.


Fata de toate aceste considerente de fapt si de drept, cererea de chemare in judecata va fi admisa in parte astfel cum a fost formulata, cu respectarea termenului legal de prescriptie .


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII


HOTARASTE


Admite in parte actiunea civila formulata de catre reclamantul V.D.V., domiciliat in . s.M., nr. 140, jud. Sibiu, cu domiciliul procesual ales in Sibiu, jud. Sibiu, in contradictoriu cu paratul D.I., cu domiciliul in . s.M., nr. 140, jud. Sibiu si in consecinta:


Obliga paratul D.I.sa plateasca reclamantului V.D.V.suma de x lei, reprezentand drepturi salariale nete in cuantum de 1000 lei lunar, sume cuvenite si neachitate pentru perioada 14.09. x18, ce vor fi actualizate cu dobanda legala de la data de 14.09.2015 pana la plata efectiva.


Obliga paratul D.I.sa plateasca la bugetul statului contributiile sociale aferente salariilor minime pe economie cuvenite reclamantului pentru perioada 14.09. x18.


Respinge solicitarile reclamantului in ceea ce priveste drepturile pretinse anterior datei de 14.09.2015, ca fiind prescrise.


Cu drept de apel in termen de 10 zile de la comunicare . Apelul se depune la Tribunalul Sibiu.




Pronuntata de: Tribunalul SIBIU - Sentinta civila nr. 19/22.01.2019


Citeşte mai multe despre:    Contract individual de munca forma verbala    drepturi salariale    constatare existenta raport de munca    Decizia nr. 37/2016
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Lamurirea dispozitivului hotararii judecatoresti. Limitele judecatii. Neclaritatea dispozitivului. Drepturi salariale. Notiunea de „spor”. Modalitatea de stabilire si de plata
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 442/24.06.2020

Functionari publici. Drepturi salariale functionari. Revocarea pentru viitor a efectelor unui act administrativ de stabilire a drepturilor salariale. Inlaturare pentru trecut a efectelor actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 628/30.07.2020

Reducerea programului de lucru si a salariului in contextul reducerii temporare a activitatii impune existenta unor motive obiective care nu depind de vointa exclusiva a angajatorului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Timisoara - Decizia civila nr.135/2020

Obligarea angajatorului la plata impozitul si a celorlalte contributii prevazute de lege pentru despagubirile cuvenite salariatului in urma concedierii
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 605/18.12.2019

Obligarea angajatorului la plata drepturilor salariale restante si a dobanzii legale aferente acestora
Pronuntaţă de: Tribunalul BUZAU - Sentinta civila nr. 4471/08.08.2019

Existenta sau inexistenta resurselor financiare ale angajatorului nu poate avea vreo influenta asupra platii drepturilor salariale prevazute in contractul individual de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 5590 din data de 03 Decembrie 2019

Plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata, precum si prin orice alte documente justificative care demonstreaza efectuarea platii catre salariatul indreptatit
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 3376 din data de 24 Iunie 2019

Numai statul de plata sau alt document justificativ in sensul art. 168 din Codul muncii are valoare probanta in materia achitarii drepturilor salariale
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 882 din data de 23 Februarie 2018

Recuperarea prejudiciului cauzat angajatorului de salariat. Incheierea notei de constatare nu echivaleaza cu probarea de catre angajator a intrunirii conditiilor platii nedatorate
Pronuntaţă de: CURTEA DE APEL BUCURESTI – Decizia nr. 836/ 31.03.2020

Efectele Deciziei nr. 19/2019 pronuntata de ICCJ in ceea ce priveste curgerea termenului de prescriptie in cazul in care prejudiciul angajatorului este constatat prin decizie a Curtii de Conturi
Pronuntaţă de: CURTEA DE APEL BUCURESTI – Decizia nr. 4957/ 05.11.2019



Articole Juridice

Despagubirile datorate de institutiile publice ca urmare a concedierilor abuzive. Plata integrala sau esalonare pe 5 ani?
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Dialogurile MCP (V) – Legea Kurzarbeit (a somajului tehnic). Avantaje si lipsuri
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Discriminarea, victimizarea si hartuirea la locul de munca. Modificarile si completarile aduse Codului muncii prin Legea 151/2020
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Drepturi salariale neplatite de angajatorul aflat in insolventa. Fondul de garantare a creantelor salariale
Sursa: MCP Cabinet avocati

Instanta competenta in cererile privind drepturile salariale ale magistratilor
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea dispozitiilor privind salarizarea la acelasi nivel pentru activitate desfasurata in aceleasi conditii a personalului platit din fonduri publice
Sursa: Irina Maria Diculescu

Stabilirea salariului minim diferentiat si modul de contestare a decizilor emise de angajator. Lista functiilor si ocupatiilor care necesita studii superioare
Sursa: MCP Cabinet avocati