Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Proportionalitatea sanctiunii disciplinare. Reindividualizarea sanctiunii de instanta de judecata.

Proportionalitatea sanctiunii disciplinare. Reindividualizarea sanctiunii de instanta de judecata.

  Publicat: 05 May 2021       737 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Dorinta populatiei si a companiilor de a detine active care pot fi usor schimbate contra bunurilor si serviciilor.
Prin Sentinta civila nr. 760/PI/29.05.2019 pronuntata in Dosarul nr. x, Tribunalul T. a admis in parte cererea de chemare in judecata formulata si precizata de reclamantul V.I_- C., in contradictoriu cu parata C. a. P. S.R.L., avand ca obiect anulare act.
A anulat in parte decizia de concediere nr. 3614/13.07.2018 emisa de parata pe seama reclamantului.
A dispus inlocuirea sanctiunii disciplinare aplicate de catre angajator de desfacere disciplinara a contractului individual de munca cu sanctiunea reducerii salariului de baza pe o durata de trei luni cu 10%.
A dispus reintegrarea reclamantului pe postul si functia detinuta anterior concedierii.

A dispus obligarea p aratei la plata catre reclamant a unei despagubiri egale cu toate drepturile salariale, indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat reclamantul, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflatie si cu dobanda lega la de la incepand cu data de 16.07.2018 si pana la punerea in executare efectiva a hotararii.
A obligat parata sa plateasca reclamantului suma de 1800 lei cu titlu de cheltuieli de judecata .
A respins in rest cererea .

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
inseamna persoana fizica sau juridica, autoritatea publica, agentia sau alt organism care,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Reprezinta fapta savarsita cu vinovatie de catre functionarii publici, demnitari si asimilatii acestora
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ansamblul normativelor de calitate in furnizarea unui serviciu public si/sau de utilitate publica, stabilite prin acte normative.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Legea 10 din 2001. Entitatea cu personalitate juridica care exercita, in numele statului, dreptul de proprietate publica/privata cu privire la un bun ce face obiectul legii (minister, primarie, prefectura sau orice alta institutie publica)
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Legea 10 din 2001. Entitatea cu personalitate juridica care exercita, in numele statului, dreptul de proprietate publica/privata cu privire la un bun ce face obiectul legii (minister, primarie, prefectura sau orice alta institutie publica)
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Cel dintai termen intr-un litigiu civil la care, partile fiind legal citate, pot pune concluzii.
Traducatoriul autorizate este un traducator specializat in stiinte juridice, si care este abilitat in mod oficial de catre Ministerul de Justitie pentru realizarea de traduceri ale documentelor oficiale sau de uz international.
Traducatoriul autorizate este un traducator specializat in stiinte juridice, si care este abilitat in mod oficial de catre Ministerul de Justitie pentru realizarea de traduceri ale documentelor oficiale sau de uz international.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Diferenta in minus constatata de catre banci cu ocazia verificarii garantiei creditelor acordate clientilor lor,
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Dorinta populatiei si a companiilor de a detine active care pot fi usor schimbate contra bunurilor si serviciilor.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Viciu al unei hotarari,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta fapta savarsita cu vinovatie de catre functionarii publici, demnitari si asimilatii acestora
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat, care contine elemente de identificare a produsului si care insoteste produsul sau este aderent la ambalajul acestuia
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Prevazuta in cap.VII, t.V, C. proc. pen., partea generala, constau in diverse incalcari desavarsite in cursul procesului penal,
1. Grup comstituit de catre o autoritate cu scopul desfasurarii, coordonarii, supravegherii, controlului unei activitati din diferite domenii ale vietii sociale
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Traducerea autorizata reprezinta materialul tradus de catre un traducator autorizat. La sfarsitul traducerii lucrarii propriu-zise, este obligatoriu a se insera un text prin care traducatorul autorizat certifica faptul ca traducerea este conforma cu documentul original.
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat, care contine elemente de identificare a produsului si care insoteste produsul sau este aderent la ambalajul acestuia
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat, care contine elemente de identificare a produsului si care insoteste produsul sau este aderent la ambalajul acestuia
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Reprezinta ansamblul actelor cu caracter normativ emise de catre institutiile comunitare, in principal de catre Consiliul UE si Comisia Europeana, in cursul exercitarii competentelor ce le sunt atribuite prin Tratat. Tratatul CEE enumera cinci astfel de instrumente:
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Unitate productiva din cadrul industriei prelucratoare, indeosebi din industria textila, alimentara, a materialelor de constructii etc.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Registru official in care se inscriu actele si faptele de stare civila, nasterea, casatoria, decesul, recunoasterea si stabilirea filiatiei, infierea, divortul,
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat, care contine elemente de identificare a produsului si care insoteste produsul sau este aderent la ambalajul acestuia
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat, care contine elemente de identificare a produsului si care insoteste produsul sau este aderent la ambalajul acestuia
Rezultatul activitatii de creatie a oamenilor in domeniul literar, artistic, stiintific, valorificat si proteguit, in conditiile legii, prin intermediul dreptului de autor asupra operelor create.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Stare psihica complexa predominant afectiv-intelectiva, resimtita de o persoana ca urmare a savarsirii unei fapte nepermise de normele sociale.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Persoana care a implinit varsta de 18 ani.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Prevazute in cap. I, t. VII, art.119, si urm. C, pen., partea generala,
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Ansamblul unitar de reglementari avand ca obiect o anumita activitate, drepturile si obligatiile
Persoana fizica in virsta de pana la 18 ani.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Persoana care a implinit varsta de 18 ani.
Forma a culpei, care consta in neprevederea rezultatului faptei pagubitoare de catre autorul ei,
Unitate productiva din cadrul industriei prelucratoare, indeosebi din industria textila, alimentara, a materialelor de constructii etc.
inseamna persoana fizica sau juridica, autoritatea publica, agentia sau alt organism care,
Procedura juridica prin care un act sau un inscris este recunoscut in mod legal de catre o autoritate notariala.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Reprezinta fapta savarsita cu vinovatie de catre functionarii publici, demnitari si asimilatii acestora
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Persoana asupra careia s-a emis o cambie pe care este obligata sa o onoreze la scadenta. In situatia in care trasul nu accepta la
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat, care contine elemente de identificare a produsului si care insoteste produsul sau este aderent la ambalajul acestuia
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat, care contine elemente de identificare a produsului si care insoteste produsul sau este aderent la ambalajul acestuia
Orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat, care contine elemente de identificare a produsului si care insoteste produsul sau este aderent la ambalajul acestuia
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Reprezinta fapta savarsita cu vinovatie de catre functionarii publici, demnitari si asimilatii acestora
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Pentru a hotari astfel, Tribunalul a retinut ca, reclamantul a avut calitatea de angajat al paratei, in baza contractului individual de munca nr. x/01.02.2010, ocupand postul de operator linie productie - sectia extrudare.


Contractul individual de munca al reclamantului a incetat la data d e 16.07.2018, cand, prin decizia de concediere nr. 3614/13.07.2018, reclamantul a fost concediat pentru motive disciplinare in baza art. 61 lit. a) si art. 248 alin. 1, lit. e) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), retinandu-se in culpa acestuia introducerea in procesul tehnologic, in vederea prelucrarii, a unor paleti cu amestec necorespunzator, inregistr ari eronate in caietul de trasabilitate, precum si nescanarea/neverificarea vizuala a etichetelor de pe paletii cu amestec, fapte datorita carora au fost produse un numar de 86 anvelope rebut, acesta facandu-se vinovat de incalcarea regulilor si proceduril or interne de disciplina in cadrul societatii, conform Regulamentului intern al acesteia.


Pentru a preveni eventualele comportari abuzive ale angajatorilor, prin care s-ar leza drepturile si interesele legitime ale salariatilor, legiuitorul a inteles sa reglementeze in mod expres conditiile de fond si de forma in care angajatorul poate dispune cu privire la incetarea contractului individual de munca .


Instituirea acestor obligatii de ordin formal in sarcina angajatorului reflecta expresia principiului statut ului social si al dreptatii instituit prin dispozitiile art. 1 alin. 3 din Constitutia Romaniei, principiu care se oglindeste si in dispozitiile art. 8 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) potrivit carora relatiile de munca se bazeaza pe principiul consensualitatii si al bunei credinte, iar pentru buna desfasurare a relatiilor de munca participantii la raporturile de munca se vor informa si consulta reciproc in conditiile legii si ale contractelor colective de munca .


Potrivit art. 76 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), decizia de conced iere se comunica salariatului in scris si trebuie sa contina in mod obligatoriu: a) motivele care determina concedierea; b) durata preavizului; c) criteriile de stabilire a ordinii de prioritati, conform art. 69 alin. (2) lit. d), numai in cazul concedier ilor colective; d) lista tuturor locurilor de munca disponibile in unitate si termenul in care salariatii urmeaza sa opteze pentru a ocupa un loc de munca vacant, in conditiile art. 64. e) termenul de contestare si instanta la care poate fi contestata.


Conform art. 62 alin. 3 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) se prevede faptul ca: ``decizia se emite in scris si sub sanctiunea nulitatii absolute trebuie sa fie motivata in fapt si in drepta€¦``.


Reglementarea legala a conditiilor de forma ale actului prin care angajatorul dispune incetarea contractului individual de munca are ca scop prevenirea unor eventuale abuzuri ale angajatorului, precum si asigurarea unor elemente de verificare a legalitatii si temeiniciei masurii dispuse.


In ceea ce priveste motivarea deciziei de concediere, dispozitiile art. 76 lit. a Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) prevad in mod imperativ necesitatea motivarii deciziei de concediere in concret pentru cazul salariatului concediat, pentru a permite ulterior salariatului concediat sa aprecieze asupra legalitatii masurii luate de catre angajator, respectiv instantei de judecata in ipoteza contestarii deciziei de concediere, sa verifice existenta cauzei reale, retinerea caracterului obiectiv al masurii dispuse.


Din dispozitiile legale mentionate, instanta de fond a retinut ca deci zia contestata, concretizand masura concedierii, trebuie sa fie deopotriva legala si temeinica, iar analiza cerintelor de legalitate prevaleaza celor referitoare la temeinicia deciziilor. De asemenea, potrivit art. 247 din Legea 53/2003: ``(1) Angajatorul di spune de prerogativa disciplinara, avand dreptul de a aplica, potrivit legii, sanctiuni disciplinare salariatilor sai ori de cate ori constata ca acestia au savarsit o abatere disciplinara. (2) Abaterea disciplinara este o fapta in legatura cu munca si care consta intr-o actiune sau inactiune savarsita cu vinovatie de catre salariat, prin care acesta a incalcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici.``


Totodata, art. 248 alin. 1, lit. e din acelasi act normativ prevede ca: ``(1) Sanctiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul in cazul in care salariatul savarseste o abatere disciplinara sunt: e) desfacerea disciplinara a contractului individual de munca .``


In fine, conform art. 251 alin. 1 si 2 din Legea 53/2003: ``(1) Sub sanctiunea nulitatii absolute, nicio masura, cu exceptia celei prevazute la art. 248 alin. (1) lit. a), nu poate fi dispusa mai inainte de efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile. (2) In vederea desfasurarii cercetarii disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat in scris de persoana imputernicita de catre angajator sa realizeze cercetarea, precizandu-se obiectul, data, ora si locul intrevederii.`` si art. 252 alin. 1 si 2 `` Angajatorul dispune aplicarea sanctiunii disciplinare printr-o decizie emisa in forma scrisa, in termen de 30 de zile calendaristice de la data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii faptei .


(2) Sub sanctiunea nulitatii absolute, in decizie se cuprind in mod obligatoriu: a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara; b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost incalcate de salariat; c) motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, in conditiile prevazute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuata cercetarea; d) temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica; e) termenul in care sanctiunea poate fi contestata; f) instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata.``


Dispozitiile cu caracter imperativ ale art. 252 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) referitoare la necesitatea respectarii cerintelor obligatorii de continut pe care trebuie sa le indeplineasca decizia de sanctionare urmaresc punerea la adapost a angajatorului de eventualele actiuni abuzive sau nejustificate ale angajatului, precum si viceversa.


Exigentele continute de art. 252 alin. 2 lit. a din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) impun angajatorului sa mentioneze in cuprinsul actului de sanctionare, descrierea faptei care constituie abatere disciplinara.


Instanta de fond a retinut ca parata a comunicat reclamantului, la data de 04.07.2018 Convocarea nr. 2458/2018, prin care acesta era invitat la sedinta comisiei de cercetare disciplinara la sediul paratei - Departamentul Resu rse umane, in data de 09.07.2018, ora 11, 30, ``ca urmare a faptului ca in data de 23.06.2018 nu ati respectat planul de control``, convocarea indeplinind conditiile de forma si de fond impuse de Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


In cazul concret al reclamantului, aceste cerinte de ordin formal, in intelesul dat de normele legale mai sus indicate, au fost respectate de angajator .


Ca temei de drept al sanctionarii reclamantului, parata a mentionat in continutul deciziei contestate introducerea in procesul tehnologic, in vederea prelucrarii, a unor paleti cu amestec necorespunzator, inregistrari eronate in caietul de trasabilitate, precum si nescanarea/neverificarea vizuala a etichetelor de pe paletii cu amestec, fapte datorita carora au fost produse un numar de 86 anvelope rebut, prin incalcarea Cap. 6 - Responsabilitatile angajatului - art. 6. 7, pct. 2 ``In timpul programului de munca angajatul are obligatia de a respecta urmatoarele: b) manipularea masinilor conform prevederilor si specificatiilor tehnice, d) manipularea materiilor prime si auxiliare co nform procedurilor si specificatiilor de lucru`` si pct. 4 ``Angajatul se obliga ca in timpul programului de lucru sa nu lase nesupravegheate masinile si instalatiile, precum si materiile prime ce i-au fost puse la dispozitie``, Cap. 7 - Utilizarea calculatorului - art. 7. 4, lit. h) ``este interzisa instrainarea numelui de utilizator si a parolei de acces``, Cap. 8 - Abateri disciplinare - art. 8. 3 - faptele care pot fi considerate abateri grave, pct. 12 ``perturbarea in orice mod a activitatii intreprinderii, inclusiv prin lansarea de zvonuri si informatii false``, pct. 21 ``nerealizarea intentionata a productiei in functie de standardele de calitate si cantitate impuse``, pct. 22 ``nerespectarea intentionata a obiectivelor sectiei (cantitate, calitate) si a planurilor de productie``, pct. 26 ``nerespectarea procesului tehnologic, a fazelor de lucru si a procedurilor de lucru`` si pct. 30 ``orice alta fapta care poate provoca o paguba materiala societatii sau altor angajati, sau poate aduce un prejudiciu de imagine sau de alta natura acestora, sau care poate perturba activitatea si/sau disciplina in cadrul societatii`` din Regulamentul intern.


Fata de conditiile prevazute de art. 252 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) republicat, drept mentiuni obligatoriu a fi inserate in cuprinsul deciziei sub sanctiunea nulitatii absolute instanta de fond a retinut ca toate au fost respectate de catre angajator cu strictete, dupa cum s-a aratat succint in cele ce urmeaza:


a) In ceea ce priveste descrierea faptei care a fost retinuta ca abatere disciplinara, angajatorul a expus in detaliu in ce a constat actiunea/inactiunea reclamantului - in fapt, reclamantul in data de 23.06.2018, a introdus in procesul tehnologic, in vederea prelucrarii, paleti cu amestec necorespunzator, a efectuat inregistrari e ronate in caietul de trasabilitate, precum si nescanarea/neverificarea vizuala a etichetelor de pe paletii cu amestec;


b) Din simpla lecturare a deciziei contestate s-a observat in mod elocvent ca angajatorul a indeplinit obligatia descrierii faptei cu prisosinta, prezentarea conduitei salariatului ca fiind explicita si detaliata, raportat la exigentele prevederilor art. 252 alin. 2 lit. a) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ;


c) Relativ la obligatia instituita la litera b) a aceluiasi articol 252 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si anume: precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern sau contractul colectiv de munca aplicabil, care au fost incalcate de salariat, instanta de fond a retinut ca au fost indicate specific prin aratarea actului, respectiv Regulament ul intern al societatii parate;


d) Raportat la motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile, conditie impusa de art. 252 alin. 2 lit. c din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), de asemenea, a rezultat din cuprinsul deciziei ca sustinerile si apararile reclamantului au fost analizate, angajatorul procedand la inlaturarea motivata a acestora;


e) temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara s-a aplicat a fost indicat expres de angajator ca fiind art. 61 lit. a) si art. 248 alin. 1, lit. e) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ;


f) termenul in care sanctiunea poate fi contestata - 45 de zile calendaristice de la data comunicarii, si


g) instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata - Tribunalul in a carui circ umscriptie isi are domiciliul sau locul de munca reclamantul.


Astfel, instanta de fond a constatat ca motivele de nelegalitate ale deciziei sustinute de catre reclamant prin cererea de chemare in judecata nu subzista, la dosar regasindu-se atat notificarea asupra unui fapt intamplat in prezenta angajatului implicat din data de 29.06.2018, Decizia nr. 2459/07.07.2018 emisa de catre societate privind persoanele mandatate sa efectueze cercetarea disciplinara a reclamantului, convocarea nr. 2458/04.07.2018 comunicat a reclamantului in vederea prezentarii la sedinta de cercetare disciplinara, declaratiile olografe ale reclamantului referitoare la faptele imputate, Procesul verbal de cercetare disciplinara nr. 3613/13.07.2018, fisa postului reclamantului, Nota interna n edatata semnata de d-nul F., precum si extras din Regulamentul intern (f 43 - 74).


In concluzie, decizia mentioneaza in corpul sau faptele comise de catre reclamant cu indicarea regulilor de disciplina muncii incalcate de catre aceasta, motivarea aplicarii sanctiunii de catre comisia de disciplina si motivarea inlaturarii apararilor acesteia, astfel ca nu se poate pune in discutie o eventuala nulitate absoluta a acesteia.


In ceea ce priveste temeinicia deciziei contestate relativ la faptele retinute si probate ca fiind comise si nu in ultimul rand la individualizarea sanctiunii, instanta de fond a retinut urmatoarele:


Raspunderea specifica relatiei de munca, raspunderea disciplinara intervine ori de cate ori persoana angajata incalca, prin fapta savarsita cu vinovatie, obligatia de a respecta disciplina muncii.


Raspunderea disciplinara presupune intrunirea cumulativa a urmatoarelor cerinte: - existenta unor abateri de la obligatiile de serviciu ale salariatului, inclusiv incalcarea normelor de comportare; - fapta salariatului sa fie savarsita cu vinovatie;-prin fapta sa salariatul sa fi adus atingere ordinii necesare bunei desfasurari a activitatii in unitate .


Este evident ca abaterile retinute sunt in legatura cu munca desfasurata de catre s alariat, fapt ce atrage raspunderea acestuia.


Conform fisei postului aferenta contractului individual de munca al reclamantului, acesta are, printre altele, obligatia de a respecta Regulamentul de ordine interioara, cunoasterea si aplicarea tuturor instructiunilor de lucru specifice activitatii desfasurate, raspunde pentru calitatea produsului/serviciului efectuat, alimentarea masinii, controlul vizual al amestecului, toate aceste atributii fiind raportate la prevederile Regulamentului intern.


Mai mult, ins tanta de fond a retinut ca raspunderea disciplinara este de natura contractuala. Ea apara ordinea interioara din unitate, are un caracter strict personal si este o forma de raspundere independenta de toate celelalte forme ale raspunderii juridice.


Fapta ilicita (abaterea disciplinara) trebuie sa se afle in legatura de cauzalitate cu rezultatul daunator. Desi parata a sustinut ca a fost lezata prin comportamentul reclamantului si neindeplinirea corespunzatoare a atributiilor de serviciu pe care le avea, reti nand in sarcina acestuia introducerea in procesul tehnologic, in vederea prelucrarii, a unor paleti cu amestec necorespunzator, inregistrari eronate in caietul de trasabilitate, precum si nescanarea/neverificarea vizuala a etichetelor de pe paletii cu amestec, fapte datorita carora au fost produse un numar de 86 anvelope rebut, din lecturarea Notei interne nedatata semnata de d-nul F., in care s-a mentionat un incident de calitate produs in ``data de 21.06.2018 - 23.06.2018, care a dus la prelucrarea in mod gresit a doi paleti cu amestec compusa€¦a€¦s-a constatat ca: au fost implicati mai multi angajati, printre care si dl. V.I_``, instanta de fond a constatat ca, desi au fost mentionati mai multi angajati care ar fi produs incidentul de productie soldat cu un numar de 86 de anvelope rebut, doar numele reclamantului a fost mentionat concret. Astfel, instanta de fond a retinut ca, in ceea ce il priveste pe reclamant, nu au fost analizate nici unul dintre criteriile de individualizare a sanctiunii disciplinare si s-a dispus sanctionarea acestuia direct cu desfacerea disciplinara a contractului individual de munca .


Desi re clamantul a invocat in apararea sa, in timpul cercetarii disciplinare, ca pentru paletul de 196 kg scanarea a decurs normal, nefiind inregistrate erori (declaratia olografa din 09.07.2018 ``a€¦pe cel de 196 kg l-am scanat. s-a scanat bine``), comisia de cercetare disciplinar a nu a retinut apararea reclamantului pe motiv ca, desi reclamantul nu a recunoscut savarsirea faptelor, nici nu a negat-o, neputand numi o alta persoana care le-a savarsit.


Potrivit art. 248 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro):`` (1) Sanctiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul in cazul in care salariatul savarseste o abatere disciplinara sunt: a) avertismentul scris; b) retrogradarea din functie, cu acordarea salariului corespunzator functiei in care s-a dispus retrogradarea, pentru o durata ce nu poate depasi 60 de zile; c) reducerea salariului de baza pe o durata de 1 - 3 luni cu 5 - 10%; d) reducerea salariului de baza si/sau, dupa caz, si a indemnizatiei de conducere pe o perioada de 1 - 3 luni cu 5 - 10%; e) desfacerea disciplinara a contractului individual de munca . (2) In cazul in care, prin statute profesionale aprobate prin lege speciala, se stabileste un alt regim sanctionator, va fi aplicat acesta. ``


In ce priveste individualizarea sanctiunii disciplinare ce se poate aplica angajatului, art. 250 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), prevede:`` Angajatorul stabileste sanctiunea disciplinara aplicabila in raport cu gravitatea: a) imprejurarile in care fapta a fost savarsita; b) gradul de vinovatie a salariatului; c) consecintele abaterii disciplinare; d) comportarea generala in serviciu a salariatului; e) eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior de catre acesta. ``


Obligatia individualizarii sanctiunii este una legal instituita angajatorului, precum si data in competenta de verificare a instantei de judecata, tocmai pentru ca principiul aplicarii unei sanctiuni proportionale cu fapta este unul fundamental.


Aprecierea periculozitatii unei fapte numai in abstract, nu si in concret, respectiv circumstantiat la persoana care a savarsit abaterea, ar lasa fara finalitate dispozitiilor art. 250 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Raspunderea specifica relatiei de munca, raspunderea disciplinara intervine ori de cate ori persoana angajata incalca, prin fapta savarsita cu vinovatie, obligatia de a respecta disciplina muncii. Raspunderea disciplinara presupune intrunirea cumulativa a urmatoarelor cerinte: existenta unor abateri de la obligatiile de serviciu ale salariatului, inclusiv incalcarea normelor de comportare; fapta salariatului sa fie savarsita cu vinovatie; prin fapta sa salariatul sa fi adus atingere ordinii necesare bunei desfasurari a activitatii in unitate .


Astfel, instanta de fond a retinut ca, desi prin Nota de informare nedatata, antementionata, sunt prezumati ca posibili autori ai incidentului mai multi angajati, singurul al carui nume a fost indicat a fost reclamantul. In plus, momentul producerii incidentului a fost unul ambiguu, fiind indicata, initial, perioada 21.06.2018 - 23.06.2018.


De asemenea, parata a imputat reclamantului fapte disticte, respectiv nescanarea a doua serii de paleti, inregistrari eronate si nerespectare proceduri de lucru ca fiind fapte distincte, desi convocarea la cercetarea disciplinara s-a referit la nerespectarea planului de control din data de 23.06.2018. Totodata, cele 86 de anvelope rebut a rezultat in urma incidentului de productie ii sunt atribuite exclusiv reclamantului.


In conformitate cu art. 272 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ``sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului, acesta fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare.``, raportat cu art. 150 alin. 4Cod Procedura civila conform caruia ``cand inscrisurile sunt redactate intr-o limba straina, ele se depun in copie certificata, insotite de traducerea legalizata efectuata de un traducator autorizat. In cazul in care nu exista un traducator autorizat pentru limba in care sunt redactate inscrisurile in cauza, se pot folosi traducerile realizate de persoane de incredere cunoscatoare ale respectivei limbi, in conditiile legii speciale.`` si art. 292 alin. 1Cod Procedura civila care prevede ca ``inscrisurile intocmite in alta limba decat cea folosita in fata instantei trebuie insotite de traduceri legalizate.``, coroborate cu art. 128 alin 1 din Constitutie ``Procedura judiciara se desfasoara in limba romana``, instanta de fond a observat ca, chiar daca s-ar constata realitatea prejudiciului datorat celor 86 de anvelope rebut, parata nu depus la dosarul cauzei documentele c onform prevederilor legale antementionate, inscrisurile depuse la dosar de catre parata, in probatiune, la filele 75- 89, fiind copii ale documentelor originale, in limba engleza, parata neindeplinidu-si obligatia legala de a depune si traducerile in limba romana ale respectivelor documente.


In concluzie, parata nu a facut dovada prejudiciului cauzat de catre reclamant, sarcina reclamantului si prejudiciul suferit de parata neexistand un raport de cauzalitate, neputind fi astfel fi individualizata, nici sub acest aspect vinovatia exclusiva a reclamantului.


Instanta de fond a retinut si faptul ca in decizia de concediere s-a retinut un comportament general normal in serviciu al reclamantului, acesta nemaifiind sanctionat disciplinar pana la aceasta abatere.


Avand in vedere faptul ca din probatoriul administrat in cauza a rezultat ca reclamantul a fost sanctionat pentru prima data pentru vreo abatere disciplinara, masura sanctionarii cu desfacerea disciplinara a contractului individual de munca a fost nejustificata in raport cu gravitatea abaterii disciplinare.


Totodata, s-a retinut ca lipsurile evidente din deciziile de concediere nu pot fi suplinite prin alte acte si documente exterioare acesteia, art. 252 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) continand dispozitii imperative.


De altfel, si Curtea Constitutionala, investita cu solutionarea exceptiilor de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 268 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), actual art. 252, aprobat prin Legea nr. 53/2003 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), a stabilit in mod constant ca mentiunile si precizarile pe care in mod obligatoriu trebuie sa le contina decizia de aplicare a unei sanctiuni disciplinare au rolul de a-l informa corect si complet pe salariat cu privire la faptele, motivele si temeiurile de drept pentru care i se aplica sanctiunea, aceste mentiuni fiind necesare si pentru instanta de judecata pentru verificarea legalitatii si temeiniciei masurii luate (Deciziile nr. 383/2005, nr. 58/2007, nr. 319/2007 si nr. 654/2007 ale Curtii Constitutionale).


Tribunalul, fata de di spozitiile anterior mentionate si dispozitiile art. 266 - 275 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), a admis in parte actiunea, a anulat Decizia de concediere nr. 3614/13.07.2018 si a dispus inlocuirea sanctiunii disciplinare aplicate de catre angajator de desfacere disciplinara a contractului individual de munca cu sanctiunea reducerii salariului de baza pe o durata de trei luni cu 10%, conform art. 248 alin. 1 lit. c) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), avand in vedere si Decizia ICCJ nr. 11/2013 care invedereaza ca ``In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 252 alin. (5) raportat la art. 250 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) stabileste ca: Instanta competenta sa solutioneze contestatia salariatului impotriva sanctiunii disciplinare aplicate de catre angajator, constatand ca aceasta este gresit individualizata, o poate inlocui cu o alta sanctiune disciplinara``.


De asemenea, in temeiul art. 79 si art. 80 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), instanta a dispus reintegrarea reclamantului pe postul si functia detinuta anterior concedierii disciplinare si a obligat angajatorul la plata unei despagubiri egale cu toate drepturile salariale, indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat reclamantul, incepand cu data de 16.07.2018 si pana la punerea in executare efectiva a hotararii.


In ceea ce priv este acordarea daunelor-interese moratorii sub forma dobanzii legale, s-a retinut ca un creditor poate pretinde si daune ce au caracter compensatoriu si care sunt menite sa acopere prejudiciul cauzat.


Dobanda reprezinta o sanctiune (pretul lipsei de folosinta - daune moratorii pentru neexecutarea obligatiei de plata).


Cata vreme obligatiile de plata nu au fost executate, reclamantul are posibilitatea de a solicita plata de dobanzii legale. Si aceasta deoarece este consacrat argumentul a fortiori, de interpretare logica a unei norme juridice, astfel incat cine poate mai mult, poate si mai putin - quipotest plus, potest minus . Asadar, nu exista un impediment in a pretinde plata dobanzii legale de la o data ulterioara, atata timp cat drepturile banesti, in legatura cu care se solicita plata dobanzii, nu au fost platite.


Astfel, avand in vedere principul repararii integrale a prejudiciului cauzat, precum si prevederile art. 1535 Cod Civil, dar si art. 1 si 2 din O.G. nr. 13/2011, a fost obligat paratul la plata de daune - interese moratorii sub forma dobanzii legale, de la data scadentei si pana la data platii efective a sumelor datorate.


A respins in rest cererea .


In baza art. 453Cod Procedura civila, retinand culpa procesuala a paratei, instanta de fond a obligat-o la plata catre reclamant a sumei de 1800 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) potrivit facturii nr. x/06.08.2018 si a chitantei fiscale nr. x/09.04.2019.


Impotriva sentintei civile au declarat apel atat reclamantul V.I_- C., cat si parata C. a. P.S.R.L.


Reclamantul V.I_- C.prin apelul formulat a solicitat admiterea in totalitate a Contestatiei formulate impotriva Deciziei de concediere nr. 3614/13.07.2018 si pe cale de consecinta: anularea Deciziei nr. 3614/13.07.2018 emisa de parat prin care am fost sanctionat disciplinar cu desfacerea contractului individual de munca; repunerea reclamantului in postul si functia detinuta anterior emiterii deciziei indicate mai sus si totodata obligarea paratei la plata unei despagubiri egala cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care as fi beneficiat incepand cu data de 16.07.2017 si pana la punerea in executare efectiva a hotararii ce se va pronunta; obligarea paratului la plata dobanzii legale pentru drepturile de natura salariata indicate mai sus, de la fiecare scadenta si pana la plata efectiva a acestora, precum si obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata .


In motivarea apelului, reclamantul a considerat ca in mod neintemeiat Tribunalul T. a trecut peste criticile de nulitate absoluta ale Deciziei nr. 3614/13.07.2018 precum si peste motivele de nelegalitate si netemeinic ie cauzate de o gresita descriere a faptei, respectiv descrierea unei fapte necorespunzatoare realitatii.


Prima instanta s-a limitat la a face o analiza, corecta de altfel, a modului de individualizare a sanctiunii disciplinare aplicate, considerand in mod judicios ca si daca fapta ar fi existat in forma retinuta de catre angajator, ``masura sanctionarii cu desfacerea disciplinara a contractului individual de munca este nejustificata in raport cu gravitatea abaterii disciplinare. "


Astfel, reclamntul intelege sa critice sentinta apelata prin prisma faptului ca nu s-a aplecat asupra motivelor ce vizau gresita descriere a faptei de catre angajator si neconcordanta abaterii retinute cu realitatea dovedita partial prin dosarul administrativ.


Totodata, reclamantul apreciaza ca in cazul unei analize temeinice a criticilor de nelegalitate si netemeinicie ale Deciziei de concediere, prima instanta ar fi retinut faptul ca abaterea disciplinara nu exista, cel putin nu in forma retinuta de angajator, si astfel nu se impunea aplicarea unei sanctiuni; fara a mai ajunge la analiza subsidiara a modului de individualizare a sanctiunii.


Desi la data introducerii actiunii a solicitat in subsidiar si anularea in parte a Deciziei nr. 3614/13.07.2018 in sensul inlocuirii sanctiunii disciplinare a desfacerii contractului de munca, cu o alta sanctiune disciplinara mai usoara prevazuta de art. 248 alin (1) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), iar prin sentinta pronuntata tocmai acesta a fost petitul admis, arata ca din documentele depuse in probatiune tocmai de catre parata-intimata a rezultat nelegalitatea si netemeinicia Deciziei contestate, pentru aspecte suplimentare celor cunoscute de reclamant la data introducerii actiunii, aspecte care confirma nerealitatea faptei retinute.


Subsidiarul ce are ca obiect inl ocuirea sanctiunii disciplinare a desfacerii contractului de munca, cu o alta sanctiune disciplinara mai usoara in temeiul art. 250 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), vizeaza ipoteza in care se putea retine legalitatea si temeinicia Decizie contestate, si ar fi fost viciata exclusiv prin gresita individualizare a sanctiunii disciplinare, ceea ce nu este cazul in litigiul de fata.


Contrar celor retinute de prima instanta, din raportul de calitate depus de catre parata intimata in probatiune reiese fara dubiu faptul ca presupusa abatere retinuta in Decizia de concediere nu corespunde situatiei de fapt atestate de catre angajator prin inscrisuri .


Nelegalitatea si netemeincia Deciziei consta in aceea ca, in cuprinsul acesteia s-a retinut fapta 1: ``amestecul compus neconform aflat pe doi paleti marcati ca atare a fost luat in lucru si procesat pe masina TPX 4 la data de 23.06.2018 incepand cu ora 16. 45 de catre dl. V_"cu toate ca din Raportul de calitate intocmit tocmai de catre angajator reiese neechivoc ca paletul de 196 kg era conform si liber pentru utilizare, fapt inscris pe eticheta ``FMf-T136I2- A"aferenta ``SAP Order x"``palet WOS`, avand ca ``data paletizare x` ``timp maxim depozitare x"``Greutate 196 kg ". (pag. 4 Raport)


Astfel, la emiterea Deciziei nr. 3614/13.07.2018 angajatorul a avut in vedere o alta situatie de fapt decat cea reala, acesta avand in vedere o ipotetica prelucrare a amestecului neconform aflat pe doi paleti, in conditiile in care, se dovedeste ca cel putin unul dintre cei doi paleti era conf orm si liber pentru procesare.


Cu privire la criticile de nulitate absoluta a Deciziei nr. 3614/13.07.2018 reclamantul a reiterat cele aratate in fata primei instante, duca cum urmeaza:


A) Neindeplinirea conditiilor prevazute de lege pentru efectuarea Cercetarii disciplinare prealabile - incalcarea art. 251 C. muncii:


- in Convocatorul nr. 2458/04.07.2018 nu a fost precizat obiectul cercetarii disciplinare, fiind mentionat generic ``faptul ca in data de 23.06.2018 nu ati respectat planul de control`` - fiind p rivat de dreptul de a-si formula o aparare efectiva, in cunostinta de cauza.


- nu i-a fost respectat dreptul de a fi asistat de un avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) la cercetarea disciplinara, drept care nu i-a fost comunicat nici verbal si nici prin convocator in care s-a mentionat numai faptul ca are dreptul de a fi ``asistat de catre un reprezentant al salariatilor".


- anterior convocarii la cercetarea disciplinara, in 29.06.2018, i-a fost interzis sa isi desfasoare activitatea, fiind condus la biroul Resurse Umane unde i s-a comunicat sa nu se mai prezinte la locul de munca, fiindu-i acordate zile libere platite incepand cu 30.06.2018 - ceea ce echivaleaza cu o concediere disciplinara de facto, realizata inainte de orice cercetare a asa zisei abateri .


- din Dosarul administrativ depus de catre parata, a rezultat faptul ca, la cercetarea disciplinara a participat o alta comisie decat cea stabilita de catre angajator prin Decizia nr. 2459/04.07.2018-prin care au fost numiti urmatorii membri:.


- dl. B.S.- superior direct


- dl. F.D.- manager arie


- dl. a. I.- reprezentant al angajatilor


- d-na a. belchite - reprezentant relatii umane


- d-na a. C.- HR Business pariner


- d-na a. D.- consilier juridic


Iar conform Procesului-Verbal de cercetare nr. 3613/13.07.2018, la aceasta au participat numai numitii: F.D., D.M., a. belchite si a. C.lipsind dl, B.S.si dl. a. I.


B) Nulitate absoluta a Deciziei nr. 3614/13.07.2018 emisa cu incalcarea disp.2 52 alin (2) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) - nedescrierea faptei:


- Din dosarul administrativ rezulta ca angajatorul nu a constatat prin mijloace tehnologice, informatice sau prin declaratiile unor martori existenta faptei si in mod implicit nu poate descrie o fapta nedovedita, retinand generic faptul ca ``dl. V.nu a respectat planul de control si procedurile de lucru, fapt care a condus la producerea unui numar de 86 de anvelope rebut in data de 23.06.2018".


- Decizia nr. 3614/13.07.2018 este emisa pe baza unei analize inv erse (efect-cauza), pornind de la un rezultat nedovedit constand in ``producerea a unui numar de 86 de anvelope rebut, in data de 23.06.2018"insa parata intimata nu depune la dosar dovada existentei unui numar de 86 de anvelope rebut care sa fie compuse din materialul rezultat din procesul de productie din sectia Extrudare - schimbul ``Orange"in care lucra reclamantul V.(cu toate ca asemenea evidente exista asa cum se poate observa din Raportul din 27 iunie 2018).


- Prin Decizia de concediere nu se descriu actiunile reclamantului apelant ce ar reprezenta o ``incalcare a planului de control a procedurilor interne"ci se arata ca detaliile exacte sunt mentionate in Raportul de calitate - insa acesta nu a fost comunicat angajatului si nu poate face corp c omun cu Decizia de concediere pentru a complini lipsurile acesteia - iar mai mult, nici prin raport nu se dovedeste o gresita operare a masinii TPX4 (desi parata are tehnologia si mijloacele necesare amplasate in fiecare departament de productie, pentru a face o verificare a calitatii in timp real, pentru fiecare etapa a productiei).


Motiveaza nelegalitatea si netemeinicia Deciziei nr. 3614/13.07.2018 de sanctionare disciplinara cu desfacerea contractului individual de munca, reclamantul reiterand faptul ca desi angajatorul avea sarcina probei, acesta prin Dosarul administrativ nu dovedeste savarsirea de catre reclamant a faptei/faptelor pentru care a fost concediat disciplinar.


Avand in vedere disp. art. 18 C. proCod civ. care prevad ca Procesul civil se desfasoara in limba romana, si arata la alin (4) ca ``Cererile si actele procedurale se intocmesc numai in limba romana. ", apreciaza ca instanta nu poate lua in considerare documentele depuse in limba engleza de catre parata si neinsotite de traducere .


In alta ordine de idei, chiar si inscrisurile in limba engleza ce compun Raportul de calitate, nu dovedesc presupusele fapte imputate reclamantului, ci confirma ca desi angajatorul are toate mijloacele tehnologice de evidenta a procesului de productie si de urmari re a ``circuitului materiei prime"acesta nu a identificat cei doi paleti cu material neconform, sau faptul ca acestia au fost luati in productie de reclamant, fara a fi scanati, si cu atat mai putin nu a raportat o legatura de cauzalitate .presupusele 86 de anvelope cu defect (neidentificate nici acestea).


Astfel, raportul de calitate, dovedeste fapte contrare celor retinute in decizia de concediere .


1) Paletul de 196 kg era conform si liber pentru utilizare, fapt inscris pe etiche ta ``FMf-TI3612- A"aferenta ``SAP Order x"``paiet #005", avand ca ``data paletizare x` ``timp maxim depozitare x"``Greutate 196 kg ", (pagA Raport).


Astfel, in mod neintemeiat s-a retinut fapta 1: ``amestecul compus neconform aflat pe doi paleti marcati ca atare a fost luat in lucru si procesat pe masina TPX 4 la data de 23.06.2018 incepand cu ora 16. 45 de catre dl. V_".


Angajatorul se limiteaza a descrie faptul ca la 16:45-primul palet neconform cantarind 196 kg a fost luat in lucru de dl. V... intre 16:55- 16:30. Primul palet de 196 de kg a fost consumat, si al doilea palet a fost introdus in continuare pe masina TPX4".


Faptul ca paletul de 196 kg era in realitate conform - asa cum se confirma prin Raportul de calitate a fost sustinut de reclamant in faza cercetarii disciplinare (Declaratia olografa din 29.06.2018 si 09.07.2018), confirmat prin declaratiile olografe ale colegilor si confirmat verbal si de comisia de cercetare care i-a fost comunicat ca in realitate paletul de 196 kg ar fi fost de fapt conform, si ca ar fi existat un alt si singur palet cu material neconform.


2) Caietul de trasabilitate nu face parte din procesul tehnologic in mod neintemeiat s-a retinut fapta 2: ``efectuarea unor inregistrari false in caietul de trasabilitate".


Caietul de trasabilitate are ca scop efectuarea unor ``insemne, notite"cu privire la procesul de productie, insa evidentele finale ale respectarii sau nerespectarii procesului tehnologic si a cerintelor cantitative si calitative de productie sunt generate de soft-ul calculatorului masinii TPX 4, care inregistreaza fiecare cantitate de materie prima si rezultatul obtinut din aceasta (asa cum rezulta tocmai din inregistrarile automatizate depuse de catre parata impreuna cu Dosarul administrativ).


Caietul in discutie nu este un indice al calitatii sau al modului in care a fost operata masina, in conditiile in care indicii de performanta se analizeaza in functie de inregistrarile informatice (si nu in functie de notitele facute cu cr eionul intr-un caiet).


Faptul ca, insemnarile"reclamantului-apelant din caietul de trasabilitate corespund sau nu realitatii nu are relevanta in ipoteza in care inregistrarile masinii TPX 4 sunt conforme standardelor de productie.


Angajatorul nu explica in ce temei ``inregistrarile din caietul de trasabilitate"fac parte din procesul de ``manipulare a materiilor prime si auxiliare conform procedurilor si specificatiilor de lucru"astfel ca retine total neintemeiat incalcarea art. 6. 7. Responsabilitatile anga jatului, alin. 2).


Pe cale de consecinta, in mod artificial angajatorul creaza o legatura intre ``inregistrarile din caietul de trasabilitate"si abaterile disciplinare grave prevazute de art. 8. 3. din Regulamentul intern:


12) perturbarea in orice mod a activitatii intreprindrerii, inclusiv prin lansarea de.. si informatii false,


26) Nerespectarea procesului tehnologic, a fazelor de lucru si a procedurilor de lucru".


Evaluarea activitatii si a productiei se face prin inregistrarile informatice, iar un caiet nepublic nu este apt a perturba activitatea societatii sau de a lansa vreo informatie, acesta fiind in cazul de fata analizat de catre reprezentantii societatii numai ulterior constatarii presupusei abateri disciplinare.


3) Al doilea palet nu este individualizat si nu exista dovada procesarii celui de-al doilea palet de catre masina TPX 4.


Astfel, i se imputa in mod neintemeiat faptele 3 si 4: constand in aceea ca ``dl. V.nu a scanat eticheta de pe al doilea palet inainte de a-l introduce in TPX 4 si imediat dupa aceea a ignorat alerta afisata de masina", ``incalcarea regulilor interne de productie de a verifica vizual etichetele si stantele tuturor paletilor de amestec pe care ii pune in opera", fiind in realitate aceleasi cu fapta 1, insa asa cum a aratat angajatorul a ales sa le trateze defalcat pentru a crea o aparenta de gravitate ridicata.


Existenta acestei abateri nu poate fi retinuta in conditiile in care parata intimata nu indica nici in cuprinsul Deciziei de concediere si nici in Raportul de ca litate sau alte documente din dosarul administrativ care este cantitatea sau calitatea acestui al doilea palet in discutie, neputand fi astfel cunoscut traseul acestuia in procesul de productie, si prin urmare nu se cunoaste daca paletul in discutie avea sau nu eticheta, si implicit daca a fost sau nu scanat sau verificat vizual.


In conditiile in care angajatorul avea sarcina probei, reitereaza faptul ca, in fata primei instante, parata intimata nu si-a indeplinit obligatia de a arata care este paletul cu m aterial neconform, presupus a fi primit de reclamant de la departamentul ``mixing".


Totodata, reclamantul arata ca in departamentul mixing fiecare lot de materie prima, in momentul in care iese din masina de amestec al compozitiei este verificat calitativ si ``inregistrat", ``etichetat"si ulterior depozitat in compartimentul corespunzator, intocmindu-se inscrisuri in acest sens, iar daca acest palet ar fi ``plecat ``inspre departamentul reclamantului de extrudare ar fi existat o ``nota de comanda", respectiv a r fi fost notata ora si ziua la care paletul 2 ar fi iesit din aria de mixing si ar fi intrat la extrudare.


Angajatorul nu a facut dovada procesarii celui de-al doilea palet de catre masina TPX 4, desi pentru ``primul palet"ce s-a dovedit a fi conform face dovada procesarii (tabel, problem analysis - Cap compound, pag. 4 Raport), de unde concluzia ca, daca al doilea palet ar fi fost de asemenea procesat, exista o dovada si cu privire la el, astfel incat sustinerea ca ``Data si ora procesarii celor doi paleti rezulta din Jurnalul electronic al masinii Triplex 4"este neconforma realitatii.


Asa cum a aratat, parata intimata, in documentul intitulat Problem analysis - Compound production lot, insereaza o a doua eticheta a unui palet, continand acelasi material FMF - T13612- A, insa identificat ca ``SAP Order x`, ``paiet #001", avand ca ``datapaletizare 22 june 2018", ``timp maxim depozitare 13 july 2018", ``greutate 894 kg "marcat de aceasta data ca BLOCAT asteapta pentru decizie, insa, daca la momentul cercetarii disciplinare si a sanctionarii salarialului s-ar fi cunoscut faptul ca acest palet de 894 kg ar fi fost procesat de catre reclamant, s-ar fi individualizat si mentionat explicit cel putin cantitatea lui (precum in cazul celui de 196 kg dovedit a fi conf orm) ceea ce nu s-a intamplat, iar mai mult, datele acestui palet nu se regasesc inscrise in inregistarile privind productia anvelopelor, fiind imposibil ca din peste 800 kg de material neconform sa rezulte numai 86 anvelope rebut (numarul rebuturilor ar fi fost de ordinul sutelor daca un asemenea palet ar fi intrat in productie).


Pentru toate aceste considerente, reclamantul solicita admiterea apelului, modificarea in parte a sentintei apelate in sensul admiterii in totalitate a contestatiei formulate impotriva Deciziei de concediere nr. 3614/13.07.2018, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata din apel.


Parata C. a. P.S. R. L prin apelul formulat a solicitat admiterea apelului, schimbarea in parte a sentintei atacate, iar in rejudecare, respingerea ca neintemeiata a actiunii formulate de reclamant.


In motivarea apelului, parata a retinut ca instanta de judecata a retinut in mod corect la paginile 16- 18 din sentinta ca pe parcursul cercetarii disciplinare si la elaborarea deciziei de sactionare au fost respectate de catre parata toate conditiile si normele legale incidente. Cu toate acestea se motiveaza in mod contradictoriu ca lipsurile din decizia de concediere nu pot fi suplinite prin alte acte . Or in ce ne privest e, nici nu s-a pus problema sa completeze decizia, intrucat aceasta nu contine vreo lipsa, fiind temeinic motivata in fapt si in drept .


Instanta de fond a considerat, in mod gresit, ca sanctiunea nu ar fi fost corect individualizata intrucat parata nu a facut dovada prejudiciului cauzat de reclamant. Or in speta parata nu a cerut repararea vreunui prejudiciu, ci a luat masura disciplinara corespunzatoare fata de abaterile grave savarsite de catre reclamant. Pe parcusul cercetarii disciplinare a reiesit ca u rmare a faptelor reclamantului si a celorlalti 4 angajati implicati in incidentul de calitate, au fost produse un numar foarte mare, respectiv 309 anvelope suspecte a fi cu defecte, din care au fost ulterior confirmate ca defecte 86. Parata nu a solicitat recuperea contravalorii anvelopelor deteriorate, nici de la reclamant, nici de la alti angajati. s-a aplicat sanctiunea disciplinara intrucat comisia de cercetare a stabilit ca in data de 23.06.2018, in aria Extrudare din fabrica unitatii, dl. V.nu a respectat planul de control si procedurile de lucru, iar faptele sale constituie abateri grave conform Regulamentului Intern al societatii. art. 8. 3. Faptele care vor fi considerate abateri grave:


21) "Nerealizarea intentionata a productiei in functie de standardele de (..) calitate impuse. "


22 l "Nerespectarea intentionata a obiectivelor sectiei (cantitate, calitate) si a planurilor de productie. "


26) "Nerespectarea procesului tehnologic, a fazelor de lucru si a procedurilor de lucru 30) "Orice alta fapta care poate provoca o paguba materiala societatii sau altor angajati, sau poate aduce un prejudiciu de imagine sau de alta natura a acestora, sau care poate perturba activitatea si/sau disciplina in cadrul societatii. "


In cadrul procedurilor de lucru toti salariatii cu functia de sef masina si care preiau in lucru amestec compus (inclusiv dl. V_) au obligatia sa citeasca etichetele si stantele de pe paletii procesati, sa scaneze etichetele inainte de a ii pune in lucru, si respectiv sa nu puna in lucru decat amestec marcat ca si conform. Or in cursul cercetarii a reiesit ca amestecul compus neconform, aflat pe doi paleti marcati ca atare, a fost luat in lucru si procesat pe masina TPX 4, in data de 23.06.2018, de catre reclamant.


Nerespectarea planului de control si a procedurilor de lucru savarsite de catre reclamant, a culminat prin efectuarea unor inregistrari false in caietul de trasabilitate denumit in prezenta Poza registru, in data de 23.06.2018, inregistrarile false sunt aferente tot celor doi paleti de amestec neconform indicate mai sus, inregistrarile false arata numarul 1196 si se afla la randul 4 din fila din registru fotografiata in Poza registru . Fapta consta in aceea ca pe randul 4 coloana 2, reclamantul a notat in mod fals greutatea paletilor pe care i-a pus in lucru. El ar fi trebuit sa noteze greutatea paletului 1 de 196 kg, si apoi separat greutatea celui de al doilea palet, oricare ar fi fost ea. Or reclamantul a notat gresit ambele greutati.


Comisia de cercetare a constatat ca in data de 23.06.2018, reclamantul nu a scanat eticheta de pe al doilea palet inainte de a-1 introduce in TPX4, si imediat dupa aceea a ignorant alerta afisata de masina TPX4 alerta de tipul "nu s-a scanat materialul pus in lucru". Alerta automata a vizat intocmai faptul ca a omis scanarea materialului, avand scopul de a evita situatia de a produce anvelope cu defect sau fara trasabilitate. Faptul ca masina pe care reclamantul era titular a afisat o alerta de neconformitate a materialelor cu care a fost incarcata este o certitudine tehnica si rezulta din Raportul de calitate . Comisia a stabilit ca daca reclamantul ar fi scanat al doilea palet si/sau macar ar fi luat in considerare alerta afisata de masina, nu s-ar fi ajuns in situatia ca paletii neconformi sa fie folositi si nici in situatia de a efectua inregistrari false. Reclamantul, in postul sau de sef de masina TPX 4, trebuia sa scaneze eticheta tuturor paletilor pusi in lucru si putea si trebuia sa observe alerta afisata si sa urmeze procedurile de lucru pentru acea situatie.


Comisia a constatat ca in data de 23.06.2018, dl. V. a incalcat si regula interna de productie de a verifica vizual etichetele si stantele tuturor paletilor de amestec pe care ii pune in opera . Dl. V.recunoaste in Declaratia salariatului cercetat ca nu a verificat vizual etichetele si stantele paletilor, invocand "ca nu avut chef", respectiv ca s-a ocupat cu alte activitati de serviciu .


In al doilea rand instanta a considerat in mod gresit ca sanctiunea nu ar fi fost corect individualizata, intrucat nu se poate stabili vinovatia exclusiva a reclamantului. Instanta nu a observat ca in speta parata nu a sustinut un asemenea argument nici in decizia de concediere, nici prin apararile facute prin intampinare. Dimpotriva parata a sustinut, asa cum s-a dovedit pe parcursul cercetarii disciplinare ca dl. V., impreuna cu alti angajati, a savarsit abateri grave care au dus la un incident de calitate complex .


Incidentul de calitate la care a contribuit in mod nemijlocit reclamantul a fost unul complex, in care mai multi salariati ai societatii au comis abateri si o .obligatii, responsabilitati si proceduri interne au fost incalcate in mai multe arii de productie.


In acest context, corect si legal este ca fiecare salariat sa raspunda pentru propriile sale sarcini de serviciu si pentru propriile abateri disciplinare.


Faptul ca in speta au savarsit abateri doi sau mai multi salariati nu poate functiona ca o cauza exoneratoare de raspundere pentru vreunul din ei, intrucat (1) fiecare salariat a comis abateri la postul sau, in propria zona de responsabilitate, (2) daca reclamantul nu ar fi savarsit abaterile disciplinare, atunci nu s-ar fi produs anvelopele cu defect. Este deci o relatie de cauzalitate directa si nemijlocita .V.si consecintele pagubitoare.


Faptul ca anterior sau ulterior abaterilor reclamantul si un alt salariat a gresit, nu poate exclude greseala acestuia.


Per a contrario, daca parata ar admite exonerarea de raspundere a reclamantului sub acest motiv, ar rezulta ca de fiecare data cand se produc abateri disciplinare "in lant", sau in "participatle", unitatea ar fi complet lipsita de prerogative disciplinara, fiecare co-vinovat fiind exonerat de implicarea celorlati. O astfel de concluzie este inadmisibila si nu poate fi primita.


Ori, este evident ca abaterile disciplinare in lant sau in care sunt implicate mai multi angajati sunt chiar mai grave si cu impact negativ mai mare decat cele simple, iar unitatea este indreptatita sa le sanctioneze mai aspru. Astfel pentru reclamant (si pentru ceilati 4 angajati), care au participat la incidentul major de calitate, comisia de cercetare disciplinara, din care a facut parte si un reprezentant salarial, a propus in unanimitate desfacerea disciplinara a contractului de munca, dupa ce pe parcursul cercetarilor a reiesit comiterea abaterilor grave de catre angajati.


Ca urmare a faptelor d-lui V.si a celorlalti 4 angajati implicati in incidentul de calitate, au fost produse un numar foarte mare, respective 309 anvelope suspecte a fi cu defect, din care au fost ulterior confirmate ca defecte 86.


Asa cum parata a invederat in speta nu are relevanta costul de 19 euro/anvelopa, fiindca unitatea nu a decis sa isi recupereze paguba, nici de la reclamant si nici de la ceilalti angajati implicati, iar aspectul prejudiciului material pe care l-a suferit unitatea nu face obiectul prezentei cauze .


Aceste anvelope au fost descoperite ca suspecte si defecte in depozitul final al fabricii, in urma unor eforturi organizationale deosebite ale colegilor reclamantului, care a incercat sa isi ascunda fapta si sa isi minimalizeze vinovatia. Se mentioneaza ca toate aceste anvelope erau din categoria PLT, adica fabricate pentru autovehicule mici.


Comisia de cercetare a remarcat faptul cunoscut in unitatea angajatoare ca anvelopele pentru masini mici (ca cele defecte produse de dl. V_) sunt bunuri cu regim juridic special, care nu trebuie sa aiba defecte. Orice defect pe anvelopa unui automobil risca sa duca in mod direct, sau indirect la moartea sau ranirea unor persoane, oricat de minor sau neimportant ar fi acest defect.


De exemplu, anvelopele cu defecte pot fi cauza unor accidente grave prin riscul major al exploziei anvelopei defecte la rulare, sau prin riscul ca de la franare si pana la oprirea vehiculului sa apara o distanta foarte mare - desi anvelopa este noua. Orice nerespectare a standardelor internationale in conformitate cu care se produc anvelopele poate avea astfel de efecte asupra sigurantei, sanatatii si vietii pasagerilor si pietonilor, cu atat mai mult anvelope cu defecte majore precum cele produse prin neglijenta grava a salariatului. C. a. P. S.R.L. este responsabila fata de utilizatori pentru orice fel de lipsa a conformitatii anvelopelor existent la momentul livrarii produselor si este deasemenea responsabila de respectarea standardelor international valabile la productia de anvelope. Pentru aceste motive, toleranta la defectele anvelopelor este zero atat in interiorul fabricii, cat si din partea clientilor paratei.


Toleranta zero la defecte este de altfel si motivul pentru care, in procesul de productie din fabrica unitatii si in fiecare arie in parte, exista serii succesive de filtre care sa depisteze defectele sau produsele neconforme. De exemplu, numai pentru activitatea reclamantului din 23.06.2018, sunt filtre de verificare: caietul de trasabilitate de cantitati si material-poza caiet, trasabilitatea greutatii paletilor notate in caiet, inspectarea vizuala de catre operator a paletilor cu amestec anterior luarii in lucru, scanarea etichetelor paletilor in sitem electronic, afisarea de alerte de catre masinile de productie, conectarea operatorilor la masinile pe care lucreaza autentificare individuala netransmisibil, si altele. Din cele de mai sus, este evident ca reclamantul, in data de 23.06 a incalcat majoritatea filtrelor de calitate si control precum si instructiunile de lucru aferente lor, prin mai multe fapte material distincte de-a lungul zilei. De aceea, comisia a considerat ca abaterile disciplinare ale reclamantului nu pot si nu trebuie sa fie tolerate.


In plus, pe parcursul cercetarii disciplinare, reclamantul a manifestat o atitudine nesincera, a pretins ca a uitat complet ce s-a intamplat in ziua respectiva precum si unele reguli de lucru, ceea ce conduce comisia la concluzia ca dl. V.nu are sanse reale si nici intentia sa isi corecteze comportamentul si astfel relatia de munca .este iremediabil deteriorata.


Continuarea relatiei de munca ar crea si riscul ca si alti salariati sa manifeste comportamente indisciplinate similare, cu toate consecintele negative care decurg din aceasta. Riscul este retinut avand in vedere ca, in calitate de sef de masina, reclamantul trebuie sa fie un exemplu pentru colegii lui in ceea ce priveste calitatea muncii depuse.


Comisia de cercetare a apreciat ca gradul de vinovatie al reclamantului este unul foarte ridicat, in special in contextul in care salariatul a savarsit mai multe actiuni cu intentie, abateri disciplinare in timp scurt, avand in vedere si numarul mare de anvelope confirmate ca fiind defecte si anume 86 de bucati, de natura sa puna in pericol siguranta unor consumatori, putand duce chiar la pierderea de vieti omenesti din cauza unor anvelope defecte. Aceasta este gravitatea situatiei si motivul pentru care societatea parata a luat masura conciedierii, respectand absolut toate normele legale conditiile de fond si forma dupa cum insasi instanta de fond a retinut la paginile 16 si 17 din sentinta.


Faptele reclamantului au generat pericolul ca produsele defecte sa ajunga la clientii finali ai fabricii, producand pagube aditionale angajatorului prin despagubiri din accidente cauzate utilizatorilor finali de anvelope defecte, penalitati contractuale de la clientii persoane juridice, costuri legate de livrari aditionale de inlocuire si altele. In plus faptele reclamantului au creat pericolul ca reputatia fabricii producatoare sau a marcii produsului defect sa fie afectata negativ intr-un mod foarte greu de remediat din punct de vedere uman si comercial.


Pentru toate aceste motive, parata solicita admiterea apelului.


In drept, parata a invocat prevederile art. 468, art. 470 si urm. Cod procedura civila.


In speta, reclamantul VIDREANILIe-C. a formulat intampinare solicitand respingerea cererii de apel formulata de C. a. P. S.R.L.


In sustinerea demersului sau judiciar, reclamantul a retinut ca, desi a formulat propria cerere de apel, impotriva Sentintei civile nr. 760/PI/29.05.2019, apreciaza faptul ca, prima instanta pornind de la ipoteza existentei unei presupuse abateri (ipoteza pe care o contesta) a statuat in mod corect ca ``parata nu face dovada prejudiciului cauzat de catre reclamant, sarcina reclamantului si prejudiciul suferit de parata neexistand un raport de cauzalitate, neputand fi astfel individualizata, nici sub acest aspect vinovatia exclusiva a recamantulului``.


Apelanta-parata in mod neintemeiat sustine faptul ca acesta nu avea obligatia de dovedi legatura de cauzalitate dintre prejudiciul imputat angajatului (producerea unu numar de 86 anvelope rebut) si o presupusa fapta savarsita cu vinovatie de catre reclamant.


Obligatia angajatorului de a dovedi cele de mai sus reiese din disp. art. 247. C. muncii care prevede ca:


(1) Angajatorul dispune de prerogativa disciplinara, avand dreptul de a aplica, potrivit legii, sanctiuni disciplinare salariatilor sai ori de cate ori constata ca acestia au savarsit o abatere disciplinara.


(2) Abaterea disciplinara este o fapta in legatura cu munca si care consta intr-o actiune sau inactiune savarsita cu vinovatie de catre salariat, prin care acesta a incalcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici.


Cu toate ca angajatorul apelant sustine faptul ca nu a cerut repararea prejudiciului, astfel ca nu ar trebui sa faca dovada existentei unui prejudiciu; arata faptul ca acesta si-a intemeiat sanctiunea discipinara tocmai pe acest presupus prejudiciu cauzat societatii ``producerea a unui numar de 86 de anvelope rebut, in data de 23.06.2018``.


Asa cum a aratat si in fata primei instante Decizia nr. 3614/13.07.2018 este emisa pe baza unei analize inverse (efect-cauza), pornind de la un rezultat nedovedit, fara ca angajatorul sa faca insa dovada existentei unui numar de 86 de anvelope rebut care sa fie compuse din materialul rezultat din procesul de productie din sectia Extrudare - schimbul ``Orange"in care lucra subsemnatul V.(cu toate ca asemenea evidente exista asa cum se poate observa din Raportul din 27 iunie 2018).


Angajatorul apelant nu a constatat in mod direct existenta unei fapte ce constituie abatere disciplinara, ci a constatat un presupus prejudiciu si a tras concluzia ca acesta ar fi fost cauzat prin fapte imputabile unui numar de 4 salariati, printre care si reclamantul.


Angajtorul apelant nu a facut dovada directa a faptului ca reclamantul ar fi incalcat planul de control si procedurile de lucru, ba dimpotriva, din raportul de calitate depus de catre parata in probatiune reiese fara dubiu faptul ca presupusa abatere retinuta in Decizia de concediere nu corespunde situatiei reale de fapt .


Netemeinicia Deciziei de concediere nr. 3614/13.07.2018 si eroare in care se afla angajatorul este confirmata si prin cererea de apel in care se reitereaza ca ``in cursul cercetarii a reiesit ca amestecul compus neconform, aflat pe doi paleti marcati ca atare a fost luat in lucru si procesat pe masina TPX 4 in data de 23.06.2018, de catre dl. V_".


Iar din Raportul de calitate se poate constata ca cel putin unul dintre cei doi paleti (si singurul luat in lucru de catre reclamant) era marcat ca fiind conform, sens in care arata ca paletul de 196 kg era liber pentru utilizare, fapt inscris pe eticheta ``FMf-T13612- A"aferenta ``SAP Order x````paiet #005"avand ca ``data paletizare x"``timp maxim depozitare x"``Greutate 196 kg ". (pag. 4 Raport).


In privinta insemnarilor facute in Caietul de trasabilitate calificate de catre angajator drept ``inregistrari false"reitereza faptul ca acest caiet nu este mijlocul prin care se inregistreaza materialele folosite in procesul de productie, ci este un mijloc pentru evidenta proprie a salariatului si are ca scop efectuarea unor ``insemne, notite"cu privire la procesul de productie.


Inregistrarile procesului de productie sunt generate de soft-ul calculatorului masinii TPX 4, care inregistreaza fiecare cantitate de meterie prima si rezultatul obtinut din aceasta, (asa cum rezulta tocmai din inregistrarile automatizate depuse de catre parata impreuna cu Dosarul administrativ).


Cu privire la retinerea instantei ca nu se poate stabili vinovatia exclusiva a reclamantului, aceasta este corecta in contextul in care, angajatorul apelant nu a facut dovada in ce masura presupusele fapte ale fiecarui angajat au contribuit la producerea prejudiciului.


Angajatorul, a retinut generic faptul ca ``dl: V.nu a respectat planul de control si procedurile de lucru, fapt care a condus la producerea unui numar de 86 de anvelope rebut in data de 23, 06.2018", rezultand din cuprinsul Deciziei de concediere nr. 3614/13.07.2018 ca a imputat intreg prejudiciul subsemnatului, si implicit a aplicat cea mai grea sanctiune disciplinara prin prisma acestui presupus prejudiciu, fara a cunoaste daca in mod real subsemnatul a procedat gresit, ci doar a presupus acest aspect.


Apelantul sustine in mod neintemeiat faptul ca ``dl. V.impreuna cu alti angajati, a savarsit abateri grave care au dus la un incident de calitate complex"insa, in cazul de fata, nu poate fi vorba de o coparticipare la savarsirea presupusei fapte, deoarece angajatii in cauza nu lucrau in aceeasi arie si in aceeasi faza a procesului de productie, pentru a considera ca au cauzat impreuna prejudiciul cu intentie, fiind necesara o departajare a vinovatiei fiecarui angajat.


Tocmai apelantul confirma legalitatea solutiei Tribunalului T., sustinand ca este ``corect si legal ca fiecare salariat sa raspunda pentru propriile sale sarcini de serviciu si pentru propriile abateri disciplinare"


Contrar sustinerilor angajatorului apelant, reclamantul nu a incalcat filtrele de calitate si control, avand in vedere ca intreg procesul de productie este tehnologizat si verificat prin sistemele si soft-urile de specialitate, care ar fi semnalat si inregistrat o gresita operare a masinii TPX4 (ceea ce nu s-a dovedit in cazul de fata).


Faptul ca, ``cel deal doilea paiet neconform"nu a fost procesat de catre reclamant, reiese tocmai din aceea ca filtrele de control nu au identificat existenta acestui paiet (neidentificat de catre angajator), care ar fi trebuit sa fie inregistrat anterior depozitarii in aria de mixing, respectiv ar fi fost identificat in momentul predarii si transportului sau catre aria de extrudare in care lucreaza reclamantul.


Totodata, reclamantul reitereza faptul ca in departamentul mixing flecare lot de materie prima, in momentul in care iese din masina de amestec al compozitiei este verificat calitativ si ``inregistrat", ``etichetat"si ulterior depozitat in compartimentul corespunzator, intocmindu-se inscrisuri in acest sens, iar daca acest paiet ar fi ``plecat, inspre departamentul reclamantului de extrudare ar fi existat o ``nota de comanda", respectiv ar fi fost notata ora si ziua la care paietul 2 ar fi iesit din aria de mixing si ar fi intrat la extrudare.


In alta ordine de idei, faptul ca ``cel de-al doila paiet neconform"la care angajatorul face trimitere, nu a fost introdus in masina TPX4, rezulta in urma unui simplu calcul matematic, pornind de la numarul celor 86 anvelope rebut imputate reclamantului, fiind imposibil din paietul continand material FMF - T13612- A, identificat ca ``SAP Order x ``palet #001", avand ca ``datapaletizare 22 june 2018 ``timp maxim depozitare 13 july 2018``, ``greutate 894 kg "marcat de aceasta data ca BLOCAT asteapta pentru decizie; sa rezulte un numar de numai 86 anvelope cu defect.


Cu toate ca cel de-al doilea palet nu este individualizat de catre angajator, reclamantul presupune ca acesta este cel cu material de 894 kg a carui eticheta a fost depusa la dosar impreuna cu eticheta peletului de 196 kg (conform).


Astfel, angajatorul apelant sustine ca in urma procesarii celor doi paleti neconformi - unul de 196 kg si un altul de 894 kg, ar fi rezultat un numar de 309 anvelope suspecte, din care numai 86 defecte, fiind tehnic si chimic imposibil ca din acelasi compozit sa rezulte atat anvelope conforme cat si anvelope defecte.


Iar mai mult, proportiile anvelopelor nu corespund proportiilor materialului (196 kg material conform = 223 anvelope conforme VS 894 kg material neconform = 86 anvelope defecte) ceea ce confirma inca o data ca reclamantul nu a introdus in procesul de productie paleti cu material neconform.


Reitereza cele sustinute si in fata Primei Instante, daca la momentul cercetarii disciplinare si a sanctionarii salariatului s-ar fi cunoscut faptul ca acest paiet de 894 kg ar fi fost procesat de catre subsemnatul, s-ar fi individualizat si mentionat explicit cel putin cantitatea lui (precum in cazul celui de 196 kg dovedit a fi conform) ceea ce nu s-a intamplat, iar mai mult, datele acestui paiet nu se regasesc inscrise in inregistarile privind productia anvelopelor, fiind imposibil ca din peste 800 kg de material neconform sa rezulte numai 86 anvelope rebut (numarul rebuturilor ar fi fost de ordinul sutelor daca un asemenea paiet ar fi intrat in productie).


Avand in vederea toate aspectele de mai sus, Prima Instanta a facut o analiza corecta, a modului de individualizare a sanctiunii disciplinare aplicate, considerand in mod judicios ca si daca fapta ar fi existat in forma retinuta de catre angajator, ``masura sanctionarii cu desfacerea disciplinara a contractului individual de munca este nejustificata in raport cu gravitatea abaterii disciplinare. "


Pentru toate aceste considerente, reclamantul solicita respingerea apelului formulat de catre C. a. P. S.R.L., cu obligarea apelantului la plata cheltuielilor de judecata din apel.


In cauza a formulat intampinare parata C. a. P.S.R.L. prin care a solicitat respingerea ca neintemeiat a apelului formulat de reclamant si obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecata .


In sustinerea intampinarii parata a retinut ca, in fapt reclamantul a fost invitat sa participe la efectuarea cercetarii disciplinare prealabile in data de 09.07.2018, prin convocatorul nr. 2458/04.07.2018 pe care l-a semnat personal de primire in data de 04.07.2018. In ce opriveste motivele de nulitate absoluta invocate de reclamant, acestea sunt neintemeiate.


I. Convocatorul respecta prevederile art. 251 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) cu privire la descrierea faptei, iar dreptul la aparare al reclamantului a fost respectat prin participarea efectiva la intreaga cercetare disciplinara a unui reprezentant salarial.


II. Decizia de concediere respecta prevederile art. 252 alin. 2 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), cu privire la descrierea faptei si in ce priveste indicarea termenului in care sanctiunea poate fi contestata - ca dovada ca decizia a fost contestata in termenul legal.


Reclamantul a cunoscut fapta pentru care este cercetat, chiar de la momentul intocmirii notificarii de savarsire a abaterii disciplinare. A cunoscut fapta pentru ca in cadrul societatii se procedeaza la o luare de declaratie la fata locului pentru orice fel de incident (indiferent daca incidentul duce la o ancheta disciplinara sau nu). In acest sens este declaratia olografa a reclamantului din 29.06.2018, in care insusi reclamantul descrie incidentul de calitate din 23.06.2018- exact incidentul care a fost ulterior cercetat.


Declaratia olografa a reclamantului din 23.06.2018 este parte din notificarea facuta cu privire la reclamant si a fost in mod evident cunoscuta de acesta. Toate aceste documente au fost parte din dosarul de cercetare disciplinara. Declaratia impreuna cu convocatorul dovedesc ca unitatea si-a indeplinit obligatia de a preciza obiectul cercetarii disciplinare. In ce priveste motivele de nelegalitate si netemeinicie, acestea sunt nefondate.


Instanta de judecata a retinut in mod corect la paginile 16- 18 din sentinta ca pe parcursul cercetarii disciplinare si la elaborarea deciziei de sactionare au fost respectate de catre parata toate conditiile si normele legale incidente. Pentru toate aceste motive solicita respingerea apelului reclamantului ca neintemeiat.


In drept, a invocat prevederile art. 205 Cod procedura civila.


Examinand apelurile declarate, prin prisma motivelor invocate, precum si a actelor de procedura efectuate in fata instantei de fond, cu aplicarea corespunzatoare a prevederilor art. 466 si urmatoarele Cod procedura civila (reprezentare juridica in instanta - www.MCP-Avocati.ro), Curtea retine:


Conform Deciziei de concediere nr. 3614/13.07.2018, reclamantul V.I_- C. a fost concediat pentru motive disciplinare in baza art. 61 lit. a) si art. 248 alin. 1, lit. e) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), retinandu-se in culpa acestuia introducerea in procesul tehnologic, in vederea prelucrarii, a unor paleti cu amestec necorespunzator, inregistrari eronate in caietul de trasabilitate, precum si nescanarea/neverificarea vizuala a etichetelor de pe paletii cu amestec, fapte datorita carora au fost produse un numar de 86 anvelope rebut, acesta facandu-se vinovat de incalcarea regulilor si procedurilor interne de disciplina in cadrul societatii, conform Regulamentului intern al acesteia.


In privinta respectarii dispozitiilor art. 252 alin. 2 lit. a din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), se observa ca, in mod evident, este indeplinita cerinta descrierii faptelor care constituie abatere disciplinara, deoarece la capitolul II din Decizia de concediere nr. 3614/13.07.2018 sunt descrise faptele imputate salariatului, precum si imprejurarile acestora, fiind mentionate elemente suficiente pentru a retine faptele savarsite, astfel incat sa se poate realiza apararea corespunzatoare de catre salariat si controlul instantei de judecata .


intr-adevar, prin convocarea inregistrata sub nr. 2458/04.07.2018 comunicata de catre angajator salariatului pentru efectuarea cercetarii disciplinare, se mentioneaza ca aceasta se realizeaza ca urmare a faptului ca salariatul in data de 23.06.2018 nu a respectat planul de control, mentiunea putand fi considerata una cu caracter prea general, insa din procesul verbal de cercetare disciplinara nr. 3613/13.07.2018 unde sunt mentionate cele 4 fapte invocate de catre angajator, rezulta ca salariatul a oferit explicatii pentru fiecare dintre acestea, a formulat aparari. La dosar se regaseste si declaratia olografa a salariatului acordata in data de 29.06.2018, deci anterioara cercetarii disciplinare, care a avut loc la data de 09.07.2018, evenimentul a fost unul cunoscut in incinta societatii angajatoare, fiind implicati mai multi salariati, context in care nu se poate sustine ca reclamantul nu a avut cunostinta de obiectul cercetarii disciplinare, astfel ca nu se poate retine nerespectarea dispozitiilor art. 251 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Potrivit prevederilor art. 251 alin. 4 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), in cursul cercetarii disciplinare prealabile, salariatul are dreptul sa fie asistat ``la cererea sa`` de catre un avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) sau de catre un reprezentant al sindicatului al carui membru este, or la dosarul cauzei nu se regaseste nici o dovada potrivit careia salariatul ar fi formulat o astfel de cerere (dreptul fiind prevazut de dispozitia legala) si care ar fi fost refuzata de catre angajator, producandu-i prin acesta o vatamare salariatului.


Faptul ca incepand cu data de 30.06.2018 reclamantul nu a mai desfasurat activitate, acesta fiind optiunea angajatorului care preferat sa acorde zile libere platite, pana la clarificarea incidentului ce a determinat cercetarea disciplinara, nu este o imprejurare care sa conduca la anularea deciziei de concediere, nefiind dovedita nici o vatamare, salariatul mentinandu-si drepturile ce decurg din aceasta calitate, cum ar fi plata drepturilor salariale, vechimea, dreptul de asigurat s. a.


Schimbarea partiala a comisiei de cercetare la momentul efectuarii cercetarii disciplinare nu duce la anularea deciziei, cata vreme nu se dovedeste ca reclamantul a fost vatamat de aceasta schimbare.


In ceea ce priveste temeinicia deciziei de sanctionare, se constata ca incidentul in urma caruia au rezultat anvelopele necorespunzatoare a fost un eveniment la care au contribuit mai multi salariati, nefiind contestat prejudiciul. Conform sustinerilor angajatorului si inscrisurilor depuse, un numar de 400 anvelope tratate au fost blocate in WH din data de productie 21- 24.06.2018, 309 anvelope fiind suspecte de a prezenta defectiuni, nici o livrarea de la acest articol nu a parasit fabrica, iar anvelopele urmau sa fie lansate pe baza testarii.


Cert este ca, in final, a rezultat un numar de 86 de anvelope necorespunzatoare.


Reclamantul apelant sustine ca paletul de 196 kg, continea material corespunzator, insa nu exista probe in acest sens, iar faptul ca acest palet era inregistrat ca fiind ``liber``, nu reprezinta un argument in sensul anterior mentionat, ci mai degraba ca a fost lansat pentru productie. Pe de alta parte, este evident ca atata timp, cat au fost identificate 86 de anvelope necorespunzatoare, materia prima folosita nu a fost una corespunzatoare, respectiv procedura de lucru nu a fost respectata.


Cel de al doilea palet nu apare identificat in consemnarile efectuate de catre salariat in caietul de trasabilitate, insa aparatul a fost alimentat cu materie prima, tinand cont ca utilizarea doar a paletului de 196 kg nu era suficienta pentru producerea cantitatii de anvelope. Pe de alta parte, din captura de imagine (fila 78) reiese ca a fost folosit un palet de 814 kg.


Relevanta pentru dovedirea faptei este si recunoasterea reclamantului apelat in faza verificarii incidentului, precum si pe parcursul cercetarii disciplinare. Din declaratia olografa acordata la data de 29.06.2018, se observa ca reclamantul apelant a sustinut, ca a scanat paletul de 196 kg, ca nu si-a amintit ce s-a intamplat cu paletul de 800 kg. De asemenea, declara ca nu a verificat la intrare in schimb paletii (fila 56).


Conform declaratiei de la momentul efectuarii cercetarii disciplinare, reclamantul a mentionat ca a scanat paletul de 196 kg, la acest palet a schimbat materialul si reteta, specificand, ca nu a verificat paletii la intrare in tura, astfel cum ar fi fost normal. In privinta notarii informatiilor cu privire la prelucrarea paletilor, reclamantul a recunoscut partial inscrierile efectuate, insa a precizat ca ii revenea responsabilitatea notarii tuturor informatiilor.


Prin urmare, reclamantul a incalcat atributiile de serviciu si procedura de lucru, deoarece in calitate de operator, sef de masina pe masina Triplex4 nu a citit si nu a verificat corespunzator etichetele si stantele de pe paletii procesati, astfel incat sa puna in lucru numai materia prima marcata ca si conform, respectiv nu a asigurat notarea corespunzatoare situatiei reale, in caietul de trasabilitate, pentru materialele procesate (fila 90).


Chiar daca angajatorul detine mijloacele tehnologice de evidenta a procesului de productie si de urmarire a ``circuitului materiei prime"insa nu a identificat, in timp util, cei doi paleti cu material neconform, inainte ca acestia sa fie luati in productie de reclamant, acesta nu inseamna ca salariatul nu era obligat sa respecte procedurile de lucru si sa isi indeplineasca obligatiile ce ii reveneau pentru desfasurarea corespunzatoare a activitatii sale, respectiv sa verifice paletii, sa respecte instructiunile de prelucrare, sa verifice afisajul aparatului care prelucreaza.


Prin urmare, se retine ca angajatorul, in mod corect, a constatat savarsirea abaterilor disciplinare, astfel ca raportat la cele expuse anterior, apelul reclamantului se priveste a fi neintemeiat.


Totodata, Curtea va respinge si apelul paratei apelante, deoarece prima instanta de fond a procedat, in mod justificat la reindividualizarea sanctiunii disciplinare, in raport de circumstantele producerii faptei, precum si cele personale ale salariatului.


Instanta apreciaza ca se impunea reindividualiarea sanctiunii, determinante in acest sens fiind doua aspecte: prejudiciul produs nu a creat o stare de pericol concreta, deoarece anvelopele cu defectiuni au fost identificate si retrase de la punerea in circulatie pe piata, deci nu au fost predate furnizorilor, nefiind astfel oferite spre vanzare si faptul ca angajatorul nu a invocat si nu a dovedit aplicarea unei sanctiuni disciplinare in ultimele 12 luni.


Fara a nega riscurile determinate de producerea unor bunuri cu regim special, sanctiunea aplicata salariatului care a savarsit abaterea disciplinara, trebuie sa fie proportionala cu gravitatea faptei, tinand cont de imprejurarile faptei, de gradul de vinovatie, de consecintele abaterii, comportarea generala in serviciu, absenta sanctiunilor disciplinare suferite anterior, deoarece in caz contrar nu este asigurat scopul educativ si punitiv al sanctiunii.


Fapta retinuta ca abatere disciplinara se impune a fi analizata, in mod individualizat, in raport de criteriile oferite de prevederile art. 250 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), astfel incat chiar daca abaterea disciplinara este una grava, nu poate conduce, in mod automat, la desfacerea disciplinara a contractului individual de munca .


Prin urmare avand in vedere caracterul educativ si punitiv al sanctiunii, Curtea tinand cont si de dispozitiile Deciziei nr. 11/2013 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, considera ca, in mod corect, prima instanta de fond a dispus reindividualizarea sanctiunii, inlocuind sanctiunea desfacerii disciplinare a contractului individual de munca cu cea a reducerii salariului de baza pe o durata de 3 luni cu 10%, acesta fiind penultima sanctiune aplicata in mod gradual.


Avand in vedere considerentele de fapt si de drept expuse anterior, in conformitate cu dispozitiile art. 480 Cod procedura civila, Curtea va respinge apelurile declarate de parata C. a. P. S.R.L. si reclamantul V.I_- C.impotriva Sentintei civile nr. 760/PI/29.05.2019 pronuntata de Tribunalul T.in dosar nr. x.


PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


DECIDE


Respinge apelurile declarate de parata C. a. P. S.R.L. si reclamantul V.I_- C.impotriva Sentintei civile nr. 760/PI/29.05.2019 pronuntata de Tribunalul T.in dosar nr. x.


DEFINITIVA.


Pronuntata in sedinta publica la data de 12.12.2019, prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei, conform prevederilor art. 396 alin. 2C. pr. civ.




Pronuntata de: Curtea de Apel Timisoara - Decizia civila nr. 1323 din data de 12.12.2019


Citeşte mai multe despre:    contestatie decizie de sanctionare    proportionalitate    individualizarea sanctiunii    reindividualizarea sanctiunii    criterii de individualizare    Codul muncii
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Viciile de nelegalitate ale deciziei de sanctionare nu pot fi complinite prin trimitere la acte exterioare deciziei de sanctionare
Pronuntaţă de: Tribunalul Galati - Sentinta civila nr. 56/2019

Incalcarea dispozitiilor scrise sau verbale ale angajatorului. Nerespectarea disciplinei muncii
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 548/10.10.2019 – Curtea de Apel GALATI

Interdictia de concediere pe durata incapacitatii temporare de munca nu opereaza in ipoteza in care angajatorul a fost anuntat despre existenta unui concediu medical ulterior emiterii deciziei de concediere
Pronuntaţă de: Sentinta civila nr. 201/06.03.2019 – Tribunalul Ilfov

Nulitatea deciziei de concediere. Neindicarea datei la care a fost savarsita fapta
Pronuntaţă de: Sentinta civila nr. 1043/05.04.2019 – Tribunalul Ilfov

Obiectul convocarii salariatului la cercetarea disciplinara prealabila trebuie sa corespunda faptei cercetate
Pronuntaţă de: Tribunalul Buzau - Sentinta civila nr. 103/2020

Concedierea pentru savarsirea unei abateri disciplinare poate fi dispusa numai dupa indeplinirea de catre angajator a cercetarii disciplinare prealabile
Pronuntaţă de: Curtea de Apel CRAIOVA – Decizia civila nr. 02.04.2019

Inmanarea catre salariat a convocatorului in ziua in care trebuie sa aiba loc sedinta de cercetare disciplinara incalca dreptul la aparare al salariatului. Nulitate decizie de sanctionare.
Pronuntaţă de: Tribunalul BACAU - Sentinta Civila nr. 158/18.05.2020

Mentionarea in convocator a unei singure fapte in conditiile in care cercetarea disciplinara priveste mai multe fapte atrage nulitatea deciziei de sanctionare disciplinara
Pronuntaţă de: CURTEA DE APEL BUCURESTI - Decizia Civila nr. 3576/19.10.2020

Lipsa convocarii salariatului la cercetarea disciplinara. Nulitatea absoluta a deciziei de sanctionare
Pronuntaţă de: Curtea de Apel CONSTANTA– Decizia nr. 170/30.06.2020

Generarea unei stari de pericol pentru derularea normala a raporturilor de munca poate atrage concedierea disciplinara
Pronuntaţă de: Tribunalul Dolj - Sentinta Civila nr. 504 din 18.05.2020



Articole Juridice

Dialogurile MCP (V) – Legea Kurzarbeit (a somajului tehnic). Avantaje si lipsuri
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Dialogurile MCP – Oportunitatea reorganizarii angajatorului vs. Legalitarea concedierii salariatilor
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Ministerul Public nu are competenta de a autoriza accesul si transferul unei autoritati publice la baze date pentru a desfasura o urmarire penala
Sursa: Curtea de Justitie a Uniunii Europene

Protectia corespondentei electronice a salariatului in era digitala
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Emiterea ordinului de protectie. Conditii si Solutii jurisprudentiale
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Carantina si forta majora. Restrangerea unor drepturi si libertati in contextul fortei majore
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu

Plata cheltuielilor de judecata. Aspecte practice. Netemeinicia solicitarii de cenzurare a cheltuielilor de judecata. Solutii jurisprudentiale
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu