Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Elementele obligatorii ale deciziei de sanctionare nu pot fi complinite prin referiri la acte emise in cursul cercetarii disciplinare

Elementele obligatorii ale deciziei de sanctionare nu pot fi complinite prin referiri la acte emise in cursul cercetarii disciplinare

  Publicat: 21 May 2021       338 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
Pe rol se afla solutionarea apelului formulat de apelanta-parata U. a. T. a C.G. PRIN PRIMAR R.P.impotriva Sentintei civile nr. 69/29.01.2019, pronuntate de Tribunalul Calarasi, in Dosarul nr. x, in contradictoriu cu intimatul-reclamant ROMa. M., cauza avand ca obiect contestatie decizie de concediere .

Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Reprezentant al unei institutii, regii autonome, societati comerciale, care are anumite insarcinari.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Reprezentant al unei institutii, regii autonome, societati comerciale, care are anumite insarcinari.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Reprezinta fapta savarsita cu vinovatie de catre functionarii publici, demnitari si asimilatii acestora
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Parte dintr-un proces
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Calarasi la data de 02.11.2018 sub nr. x/201 8, reclamantul Roma. Mitus, in contradictoriu cu U. a. T eritoriala a C.Galbinasi, a formulat contestatie impotriva Dispozitiei nr. 322 din data de 09.10.2018 emisa de catre UAT Galbinasi prin care s-a dispus incetarea contractului individual de munca nr. 1544/29.05.2015 si solicita anularea ca netemeinica si nelegala a Dispozitiei contestate si repunerea in functia detinuta anterior cu obligarea angajatorului la plata unei indemnizatii echivalentul drepturilor salariale lunare incepand cu data desfacerii contractului individual de munca pana la data repunerii in functie, precum si obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata .


Solutionand cauza prin Sentinta civila nr. 69/29.01.2019, Tribunalul Calarasi a admis exceptia nulitatii absolute a Dispozitiei nr. 322/09.10.2018 privind incetarea contractului individual de munca al reclamantului ROMa. MITUS nr. 1544/29.05.2015, emisa de paratul U. a. T. GALBINASI.


A constatat nulitatea absoluta a Dispozitiei nr. 322/09.10.2018 emisa de parat si a dispus reintegrarea reclamantului pe postul detinut anterior emiterii deciziei de concediere mentionata, cel de agent agricol III.


A obligat parata catre reclamant la plata drepturilor salariale cuvenite de la data incetarii contractului de munca pana la reintegrarea efectiva.


Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut urmatoarele:


R eclamantul a fost angajat in cadrul paratei in functia de agent agricol III, iar prin Decizia nr. 322 din 09.10.2018, emisa de catre parata, s-a dispus, incepand cu data de 05.10.2018, desfacerea disciplinara a contractului de munca al contestatorului.


Contestatorul a invocat exceptia nulitatii absolute a Deciziei nr. 322 din 09.10.2018, intemeiata pe dispozitiile art. 252 alin. 2 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), intrucat decizia nu contine motivele de fapt, respectiv descrierea faptei, si de drept care au stat la baza deciziei, nu s-au precizat prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost incalcate de salariat .


Pentru a fi legala, este necesar ca decizia de sanctionare disciplinara sa cuprinda toate elementele enumerate de art. 252 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), lipsa oricarei dintre ele atragand nulitatea absoluta a masurii dispuse de angajator .


Astfel, potrivit art. 250 - 252 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), republicat, angajatorul stabileste sanctiunea disciplinara aplicabila in raport cu gravitatea abaterii disciplinare savarsite de salariat, avandu-se in vedere urmatoarele: a) imprejurarile in care fapta a fost savarsita; b) gradul de vinovatie a salariatului; c) consecintele abaterii disciplinare; d) comportarea generala in serviciu a salariatului; e) eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior de catre acesta.


Sub sanctiunea nulitatii absolute, nici o masura, cu exceptia avertismentului scris, nu poate fi dispusa mai inainte de efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile. In vederea desfasurarii cercetarii disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat in scris de persoana imputernicita de catre angajator sa realizeze cercetarea, precizandu-se obiectul, data, ora si locul intrevederii. Neprezentarea salariatului la convocarea facuta in conditiile prevazute anterior fara un motiv obiectiv da dreptul angajatorului sa dispuna sanctionarea, fara efectuarea cercetarii disciplinare prealabile. In cursul cercetarii disciplinare prealabile salariatul are dreptul sa formuleze si sa sustina toate apararile in favoarea sa si sa ofere persoanei imputernicite sa realizeze cercetarea toate probele si motivatiile pe care le considera necesare, precum si dreptul sa fie asistat, la cererea sa, de catre un reprezentant al sindicatului al carui membru este.


Angajatorul dispune aplicarea sanctiunii disciplinare printr-o decizie emisa in forma scrisa, in termen de 30 de zile calendaristice de la data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii faptei . Sub sanctiunea nulitatii absolute, in decizie se cuprind in mod obligatoriu descrierea faptei care constituie abatere disciplinara; precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern sau contractul colectiv de munca aplicabil, care au fost incalcate de salariat; motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, in conditiile prevazute la art. 251 alin. 3, nu a fost efectuata cercetarea; temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica; termenul in care sanctiunea poate fi contestata si instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata. Decizia de sanctionare se comunica salariatului in cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii si produce efecte de la data comunicarii. Comunicarea se preda personal salariatului, cu semnatura de primire, ori, in caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandata, la domiciliul sau resedinta comunicata de acesta.


In cauza de fata, din analiza actelor si lucrarilor dosarului, instanta constata ca decizia de concediere a reclamantului, ca sanctiune disciplinara, nu a fost emisa cu respectarea tuturor dispozitiilor legale incidente domeniului, anterior prezentate.


Asa cum s-a retinut in mod constant in doctrina si jurisprudenta, cerinta referitoare la descrierea faptei implica motivarea in fapt, mai exact indicarea abaterii grave sau abaterilor repetate de la regulile aplicabile in raporturile de munca, data comiterii si cea a luarii la cunostinta de cel in drept sa emita decizia, avand in vedere termenele instituite de alineatul 1 al art. 252 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Descrierea faptei inseamna ca in continutul deciziei trebuie sa fie precizate: data sau datele cand salariatul nu si-a indeplinit obligatiile de serviciu, sa fie nominalizate atributiile de serviciu care nu au fost indeplinite, respectiv actiunea sau inactiunea concreta savarsita de salariat cu vinovatie.


Raportand aceste coordonate doctrinare si jurisprudentiale la prezenta cauza, se constata ca decizia nu intruneste cerinta privitoare la descrierea faptei . Tribunalul retine ca formalismul impus de prevederile art. 252 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) referitor la continutul deciziei de aplicare a sanctiunii disciplinare exclude posibilitatea completarii acesteia cu acte sau declaratii extrinseci. Descrierea faptei implica obligatia angajatorului de a include in cuprinsul deciziei toate elementele de fapt ce determina angajarea raspunderii disciplinare.


Pe langa imposibilitatea de a verifica respectarea termenelor prevazute de alineatul 1 alin. art. 252, instanta se regaseste in cazul de fata in imposibilitate de a verifica proportionalitatea sanctiunii aplicate, conform deciziei ICCJ nr. 11/2013 pronuntata in recurs in interesul legii, publicata in Monitorul oficial nr. 460/25 iulie 2013, data in recurs in interesul legii cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 252 alin. (5) raportat la art. 250 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), care a statuat ca: ``Instanta competenta sa solutioneze contestatia salariatului impotriva sanctiunii disciplinare aplicate de catre angajator, constatand ca aceasta este gresit individualizata, o poate inlocui cu o alta sanctiune disciplinara.``


In aceasta ordine de idei, instanta concluzioneaza ca decizia de aplicare a sanctiunii disciplinare este informa si deci nelegala. Pe cale de consecinta, dat fiind caracterul imperativ si de ordine publica al prevederii legale mentionate, din interpretarea sa logica, gramaticala si sistematica rezulta ca neindeplinirea chiar si a unei singure cerinte impuse de lege atrage nulitatea absoluta integrala a actului.


Se retine ca lipsurile evidente din decizia de concediere nu pot fi suplinite prin alte acte si documente exterioare acesteia, art. 252 din Codul munc ii continand dispozitii imperative.


De altfel, si Curtea Constitutionala, investita cu solutionarea exceptiilor de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 268 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), actual art. 252, aprobat prin Legea nr. 53/2003 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), a stabilit in mod constant ca mentiunile si precizarile pe care in mod obligatoriu trebuie sa le contina decizia de aplicare a unei sanctiuni disciplinare au rolul de a-l informa corect si complet pe salariat cu privire la faptele, motivele si temeiurile de drept pentru care i se aplica sanctiunea, aceste mentiuni fiind necesare si pentru instanta de judecata pentru verificarea legalitatii si temeiniciei masurii luate (deciziile nr. 383/2005, nr. 58/2007, nr. 319/2007 si nr. 654/2007 ale Curtii Constitutional e).


Impotriva acestei sentinte in termen legal a declarat apel parata UAT .in tot a sentintei apelate, in sensul respingerii cererii de chemare in judecata ca neintemeiata.


In motivare arata ca in mod gresit instanta de fond a admis exceptia nulitatii absolute a dispozitiei contestate, retinand ca nu este intrunita cerinta privitoare la descrierea faptei, sens in care reitereaza apararile expuse in cuprinsul intampinarii depuse in dosarul de fond .


A preciaza ca instanta de fond nu a analizat cauza dedusa judecatii sub toate aspectele, rezumandu-se la analiza exceptia nulitatii absolute, iar prin interpretarea restrictiva a legii a ajuns la o concluzie care excede vointei legiuitorului si care dovedeste un formalism excesiv.


Precizeaza apelanta ca nu poate fi de acord cu opinia Tribunalului in sensul ca in cuprinsul dispozitiei atacate nu este descrisa fapta pentru care a fost sanctionat reclamantul, deoarece din cuprinsul acesteia reiese ca a fost sanctionat pentru faptul ca a absentat in mod repetat de la locul de munca, fiind informat corect si complet cu privire la faptele, motivele si temeiurile de drept pentru care i se aplica sanctiunea.


Constatand motivele clare pentru care s-a dispus desfacerea disciplinara a contractului de munca, apreciaza ca salariatului nu i-au fost in nici un fel incalcate drepturile sale in a formula si sustine toate apararile pe care le considera necesare in favoarea sa.


Referindu-se la solutiile Curtii Constitutionale mentionate in sentinta apelata, apreciaza lesne de observat din prezentul litigiu de munca faptul ca salariatul avea cunostinta sau a avut multiple posibilitati sa cunoasca atat motivele cat si temeiurile pentru care a fost sanctionat. Din documentele depuse la dosar rezulta fara putinta de tagada ca fapta pentru care a fost cercetat disciplinar era de notorietate pentru parti pe un interval anterior declansarii procedurii de cercetare disciplinara, dar si pe parcursul acestei cercetari, reclamantul fiind notificat si luand la cunostinta prin semnatura, totodata fiind prezent la desfasurarea procedurii de cercetare disciplinara.


Precizeaza apelanta ca instanta nu a luat in considerare actele ce au stat la baza deciziei de sanctionare disciplinara, din cuprinsul carora rezulta clar motivul sanctiunii aplicate si totodata dovada datelor la care intimatul a absentat nejustificat, fiind astfel posibila verificarea respectarii termenelor prevazute de art. 250 alin 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Mai arata ca salariatul a luat la cunostinta inca de la momentul angajarii cu privire la faptul ca 3 absente consecutive nemotivate constituie abatere disciplinara grava.


Mentioneaza ca abaterea disciplinara savarsita nu este una complexa care sa necesite o individualizare anume si o descriere detaliata, absentele nemotivate rezultand din fisele de pontaj colective, iar reclamantul nu ar putea sa se prevaleze de faptul ca nu a avut cunostinta ca a absentat de la locul de munca .


Precizeaza ca apelanta angajatoare si-a manifestat constant interesul pentru respectarea dispozitiilor legale, a efectuat cercetare disciplinara si a dat posibilitatea salariatului sa isi indrepte comportamentul in conditiile in care a fost lasat sa treaca un termen de aproximativ patru luni pana la cercetarea disciplinara, prin urmare nu a fost produsa nici o vatamare dreptului la aparare al reclamantului, singura vatamata fiind apelanta care nu a beneficiat de serviciile salariatului insa este in prezent nevoita sa il reangajeze pe intimat si sa ii plateasca drepturile salariale retroactiv, din bani publici.


In sprijinul celor sustinute invoca si o decizie din jurisprudenta Curtii de Apel Bucuresti.


Intimatul a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea apelului.


In motivare arata in esenta ca in mod corect a fost retinuta incidenta nulitatii absolute a dispozitiei contestate.


Apreciaza ca nu se poate vorbi de un formalism excesiv al instantei atata timp cat din analiza actului contestat rezulta ca nu au fost respectate cerintele legale de valabilitate, ci doar trimiteri la posibile documente ce indicau savarsirea unor abateri disciplinare.


In concluzie, angajatorul nu a respectat dispozitiile art. 248- 252 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), iar solutia primei instante este temeinica si legala.


Examinand sentinta atacata prin prisma criticilor formulate in apel, a probelor administrate si a dispozitiilor legale incidente, Curtea retine urmatoarele:


In mod legal si temeinic instanta de fond a retinut ca dispozitia de concediere contestata in cauza este lovita de nulitate absoluta, iar criticile formulate in apel nu sunt de natura a conduce la schimbarea solutiei.


Analizand strict cauzele de nulitate retinute de prima instanta si criticate in apel, Curtea retine ca decizia de concediere trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu o .mentiuni, astfel cum statueaza prevederile art. 62 alin. 3 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro): decizia se emite in scris si, sub sanctiunea nulitatii absolute, trebuie sa fie motivata in fapt si in drept si sa cuprinda precizari cu privire la termenul in care poate fi contestata si la instanta judecatoreasca la care se contesta.


Fiind vorba despre o concediere disciplinara, in cauza devin incidente si prevederile art. 252 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), potrivit carora sub sanctiunea nulitatii absolute, in decizie se cuprind in mod obligatoriu: a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara; b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost incalcate de salariat; c) motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, in conditiile prevazute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuata cercetarea; d) temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica; e) termenul in care sanctiunea poate fi contestata; f) instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata.


Prin motivarea caii de atac, apelanta invoca in esenta ideea ca motivele de fapt si de drept ar fi indicate prin referirea in cuprinsul dispozitiei contestate la raportul comisiei de disciplina nr. 4535/05.10.2018 si la notificarea nr. 3437/31.07.2018, rezultand practic din actele de cercetare disciplinara atat faptele cat si temeiurile de drept care au determinat aplicarea sanctiunii disciplinare.


Curtea nu va putea retine insa drept intemeiate aceste argumente, pornind de la simpla constatare ca la o prima lectura a dispozitiei atacate nu rezulta sub nici o forma, nici macar dintr-o descriere sumara, fapta concreta ce a fost retinuta drept abatere disciplinara si cu atat mai putin prevederile incalcate de salariat .


Dupa cum s-a retinut in mod constant si unitar in doctrina si in practica judiciara, trimiterea la acte exterioare deciziei nu este de natura sa constituie o motivare in fapt si in drept care sa satisfaca cerintele legale. Chiar daca actele invocate au precedat momentul emiterii deciziei, fiind chiar aduse la cunostinta salariatului, nu se poate considera ca sunt intrunite conditiile de forma instituite de lege sub sanctiunea nulitatii absolute.


Motivarea in fapt a deciziei trebuia sa indice in concret faptele imputate salariatului si prevederile din statut, regulament, contract de munca aplicabil care au fost incalcate de salariat . Omisiunea inserarii acestor mentiuni nu poate fi complinita prin referiri la acte emise in cursul cercetarii disciplinare si cu atat mai putin prin probe administrate in procedura de control judiciar a deciziei angajatorului.


Este valabila in principiu sustinerea apelantei in sensul ca abaterea imputata salariatului nu este una care sa necesite o descriere detaliata, insa asa cum s-a retinut mai sus, descrierea lipseste cu desavarsire.


Din aceasta perspectiva, nu poate fi primita aprecierea apelantei in sensul ca solutia pronuntata ar fi rezultatul unei interpretari excesiv de formale a dispozitiilor legale incidente, ci reprezinta exclusiv expresia aplicarii sanctiunii prevazute imperativ de lege pentru o decizie de concediere informa.


In concluzie, omisiunea inscrierii in concret a motivelor de fapt si de drept in cuprinsul deciziei este sanctionata cu nulitatea absoluta, fiind vorba despre o conditie de forma instituita ad validitatem, iar instanta de fond a retinut corect incidenta acestei sancti uni.


Fata de aceste considerente, criticile apelantei fiind in integralitate nefondate, iar sentinta apelata pe deplin legala si temeinica, in baza art. 480 Cod procedura civila (reprezentare juridica in instanta - www.MCP-Avocati.ro) urmeaza a respinge apelul ca nefondat.


PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


DISPUNE


Respinge apelul declarat de apelanta U. a. T. a C.Galbinasi, cu sediul in .Calarasi, in contradictoriu cu intimatul Roma. Mitus, domiciliat in .Galbinasi, judetul Calarasi, cu domiciliul procesual ales la C. Av. D.M.L.situat in municipiul Calarasi, 9, judetul Calarasi, impotriva Sentintei civile nr. 69/29.01.2019 pronuntata de Tribunalul Calarasi, ca nefondat.


Definitiva.


Pronuntata in sedinta publica azi, 27.05.2019.




Pronuntata de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 2871/2019


Citeşte mai multe despre:    cercetare disciplinara    abatere disciplinara    sanctiune disciplinara    regulament intern    nulitate absoluta
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Personalul didactic auxiliar si cel de conducere raspund disciplinar conform Legii educatiei nationale nr. 1/2011, iar nu in baza dispozitiilor Codului muncii
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 1045 din 28 noiembrie 2019, pronuntata de Curtea de Apel Suceava, Sectia I civila

Conflict de competenta functionala intre sectiile instantei. Actiune introdusa de personalul silvic. Determinarea naturii juridice a actelor contestate
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Sentinta civila nr. 8/3.03.2020

Decizie de sanctionare disciplinara. Caracterul restrictiv al dispozitiilor inscrise Codul muncii. Analiza elementelor constitutive ale abaterii disciplinare prin raportare la prevederile actului emis de angajator
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 40/06.02.2020

Contestatie impotriva deciziei de concediere; nulitatea absoluta a deciziei de concediere; continutul deciziei de sanctionare; nemotivare
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 429/13.10.2020

Detasarea unui salariat fara acordul acestuia
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bacau – Sectia I Civila- Decizia civila nr. 470 din 12 iunie 2019

Mobbing-ul este considerat un fenomen la granita cu discriminarea
Pronuntaţă de: Tribunalul Arad - Sentinta civila nr. 571 din data de 08 septembrie 2020

Afirmatii defaimatoare. Depasirea limitelor dreptului la libera exprimare. Despagubiri morale
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia I civila, decizia nr. 246 din 30 ianuarie 2020

Dovedirea faptei ce reprezinta abatere disciplinara. Sarcina probei
Pronuntaţă de: Curtea de Apel BUCURESTI - Decizie civila nr. 1343/07.03.2019

Daunele morale in litigiile de munca. Salariatul trebuie sa faca dovada unor consecinte negative pe plan social si psihic, argumentarea acestora nefiind suficienta.
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 255/2014 din 07.03.2014

Sarcina probei in litigiile de munca. Salariatului caruia i se imputa un fapt negativ ii revine sarcina probei faptului pozitiv contrar
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Suceava - Decizia civila nr. 996/2013 din 18.09.2013



Articole Juridice

Consultantul extern specializat in legislatia muncii. Calitate, atributii si responsabilitati
Sursa: avocat Gales Iulian | MCP Cabinet avocati

Evitati abuzurile! Informati-va despre suspendarea, modificarea si incetarea contractului individual de munca!
Sursa: av. Emilia Alexandra Ioana

Sanctiunea disciplinara a retrogradarii. Conditii si perioada
Sursa: MCP Cabinet avocati

Modificarea felului muncii fara consimtamantul salariatului
Sursa: MCP Cabinet avocati

Concedierea disciplinara pentru o fapta savarsita in afara programului de lucru
Sursa: MCP Cabinet avocati

Cercetarea disciplinara a unei fapte ce poate constitui infractiune
Sursa: MCP Cabinet avocati

Neinlaturarea raspunderii disciplinare de o hotarare penala de achitare
Sursa: MCP Cabinet avocati