Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Reducerea programului de lucru si a salariului in contextul reducerii temporare a activitatii impune existenta unor motive obiective care nu depind de vointa exclusiva a angajatorului

Reducerea programului de lucru si a salariului in contextul reducerii temporare a activitatii impune existenta unor motive obiective care nu depind de vointa exclusiva a angajatorului

  Publicat: 23 Jul 2021       161 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului C_- S., sub nr. x/5.06.2019, reclamantii a. O_- I., a. M., B. alin, B. a. , B. a_- M., C.J_- B., D.S., D.G., D.L., G.G_- F., G.L., G.G.R., G.N., H.C.O., H.C., I.M., I.Draghita, I.S., M.V.C., M.S.G., M.I.C., M.O_- C., M.M., N.C., O.N_- a. , O.M., P.C_- L., P.V_- M., P. a_- V., P.P., P.G., R.D., R.L_- F., R.E., R.R., R.C., S.S_- A_- Z., S.D., S.E.- F., T.I.M. si V.K., au solicitat anularea Hotararii Senatului U.nr. 90/25.04.2019 si nr. 92/23.05.2019 avand ca obiect reducerea programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe saptamana, pentru intregul personal al U., cu reducerea corespunzatoare a salariului, incepand cu 01.05.2019 si a tuturor actelor subsecvente care vor fi emise de organele de conducere ale universitatii si care conduc la punerea hotararii in aplicare, precum si obligarea paratei U.E.M_ Resita la plata unei despagubiri egala cu diferenta dintre salariile efectiv incasate, conform reducerii aplicate prin HS nr. 90/25.04.2019 si cele de care ar fi trebuit sa beneficieze membrii de sindicat petenti conform incadrarii pe functia didactica detinuta incepand cu data de 01.05.2019 si pana la punerea in executare efectiva a hotararii pronuntate, actualizata cu rata inflatiei si cu dobanda legala aferenta acestor drepturi salariale de la fiecare scadenta si pana la momentul platii.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Act adoptat de organele de stat,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Act adoptat de organele de stat,
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Ceea ce poate fi realizat cu usurinta.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Act adoptat de organele de stat,
Stare a unei persoane de a fi lipsita de capacitate juridica. Nepricepere, nepregatire, lipsa de aptitudini pentru indeplinirea unei activitati,functii, meserii, profesii sau ocupatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Stare a unei persoane de a fi lipsita de capacitate juridica. Nepricepere, nepregatire, lipsa de aptitudini pentru indeplinirea unei activitati,functii, meserii, profesii sau ocupatii.
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Lucratorii salariati precum si cei independenti din statele membre ale UE au dreptul de a se stabili si lucra in oricare alt stat membru decat cel ai carui cetateni sunt, beneficiind de avantajele sociale ale tarii de resedinta in aceleasi conditii ca si resortisantii acelei tari, fara nici o discriminare bazata pe nationalitate.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Ansamblu de cunostinte stiintifice si tehnice puse la dispozitia producatorilor agricoli, a fermierilor si a tuturor celor implicati in activitati cu profil agricol pentru a fi implementate in practica.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
FDS ofera informatii privind proprietatile unui produs chimic, pericolele pe care le prezinta si instructiunile de manipulare, eliminare si transport, masurile de prim ajutor, masurile de combatere a incendiilor si masurile de siguranta pentru reducerea expunerii.
Act adoptat de organele de stat,
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Act adoptat de organele de stat,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Stare a unei persoane de a fi lipsita de capacitate juridica. Nepricepere, nepregatire, lipsa de aptitudini pentru indeplinirea unei activitati,functii, meserii, profesii sau ocupatii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul infractiunii,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Parte dintr-un proces
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
Parte dintr-un proces

Prin Sentinta civila nr. 1400/18.10.2019 pronuntata in Dosarul nr. x, T rib unalul C_- S. a admis in parte actiunea formulata de reclamantii a. O_- I., a. M., B. alin, B. a. , B. a_- M., C.J_- B., D.S., D.G., D.L., G.G_- F., G. a L., G.G.R., G.N., H.C.O., H.C., I.M., I.Draghita, I.S., M.V.C., M.S.G., M.I.C., M.O_- C., M.M., N.C., O.N_- a. , O.M., P.C_- L., P.V_- M., P. a_- V., P.P., P.G., R.D., R.L_- F., R.E., R.R., R.C., S.S_- A_- Z., S.n D., S.E_- F. si V.K., prin reprezentant legal S.F. I. R. E. S. din U. E. M. R, in contradi ctoriu cu parata U.``E.M_`` Resita; a anulat Hotararile nr. 90/25.04.2019 si nr. 92/23.05.2019, emise de Senatul Universitatii ``E.M_`` Resita; a obligat pe parata sa plateasca reclamantilor despagubiri, reprezentand diferenta dintre drepturile salariale efectiv incasate si cele cuvenite, conform incadrarii pe functia didactica detinuta, incepand cu data de 0 1.05.2019 si pana la data pronuntarii hotarari i judecatoresti, actualizate in functie de rata inflatiei la data platii efective, precum si daune interese sub forma dobanzii legale aferente despagubirilor mentionate mai sus, incepand cu data scadentei si pana la data platii efective.


De asemenea, instanta a respins celela lte pretentii ale reclamantilor si a obligat pe parata sa plateasca reclamantilor suma de 4 000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata .


Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut ca r eclamantii, membrii ai Sindicatului F., isi desfasoara activitatea in cadrul parat ei U.``E.M_`` din Resita, in calitate de personal didactic.


Prin h otararea nr. 1/22/25.04.2019, Consiliul de Administratie a l U., avand in vedere c ontractul institutional nr. x/1.04.2019, inregistrat la rectorat cu nr. 707/2.04.2019, inc heiat intre universitate si MEN privind finantarea institutionala ac ordata U.pentru anul 2019, p rocesul-verbal incheiat la data de 25.04.2019, cu ocazia consultarii prealabile a Sindicatului F. I. R. E. S. si a reprezentantilor angajatilor U., situatia financiara dificila a universitatii, prevederile art. 52 alin. 3 din Legea nr. 53/2003 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), a hotarat: ``art. I. Incepand cu 01.05.2019, in conformitate cu art. 52, alin. (3) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), actualizata, se va proceda la reducerea programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe saptamana, pentru intregul personal al U., cu reducerea corespunzatoare a salariului, pana la remedierea situatiei. art. 2. Ziua in care nu se va desfasura activitate de munca va fi ziua de vineri a fiecarei saptamani. art. 3. Pentru personalul didactic auxiliar si nedidactic, programul de lucru zilnic si saptamanal, va fi dupa cum urmeaza: Luni - Joi: 08- 16; Vineri: fara activitate . art. 4. In situatia in care in ziua de vineri exista activitati didactice, acestea vor fi reprogramate in celelalte zile lucratoare, astfel incat sa nu fie afectata obligativitatea desfasurarii activitatii didactice frontale cu studentii. art. 5. Directorii de departament vor proceda la revizuirea fiselor posturilor cadrelor didactice in conformitate cu cele hotarate. art. 6. Prezenta se inainteaz a spre aprobare Senatului U.``


In cursul aceleiasi zile de 25.04.2019, Senatul U., prin h otararea nr. 90, avand in vedere Hotararea Consiliului de Admi nistratie nr. 1/22/25.04.2019, c ontractul institutional nr. x/1.04.2019, inregistrat la rectorat cu nr. 707/2.04.2019, inc heiat intre universitate si MEN privind finantar ea institutionala acordata U.pentru a nul 2019, p rocesul-verbal incheiat la data de 25.04.2019, cu ocazia consultarii prealabile a Sindicatului F. I. R. E. S. si a re prezentantilor angajatilor U., prevederile art. 52 alin. 3 din Legea nr. 53/2003 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), a hotarat: ``art. I. Incepand cu 01.05.2019, in conformitate cu art. 52, alin. (3) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), actualizata, se va proceda la reducerea programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe saptamana, pentru intregul personal al U., cu reducerea corespunzatoare a salariului, pana la remedierea situatiei. art. 2. Ziua in care nu se va desfasura activitate de munca va fi ziua de vineri a fiecarei saptamani. art. 3. Pentru personalul didactic auxiliar si nedidactic, programul de lucru zilnic si saptamanal, va fi dupa cum urmeaza: Luni - Joi: 08- 16; Vineri: fara activitate . art. 4. In situatia in care in ziua de vineri exista activitati didactice, acestea vor fi reprogramate in celelalte zile lucratoare, astfel incat sa nu fie afectata obligativitatea desfasurarii activitatii didactice fr ontale cu studentii``.


D. analiza comparativa a celor doua hotarari, rezulta ca in preambulul acestora, respectiv atat a Hotararii Consiliului de Administratie nr. 1/22/25.04.2019, cat si a Hotararii Senatului U. nr. 90/25.04.2019, se face referire la situatia financiara dificila a universitatii, la disp. art. 52 alin. 3 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si nu in ultimul rand la p rocesul-verbal incheiat in data de 25.04.2019, cu ocazia consultarii prealabile a Sindicatului F. si a reprezentantilor angajatilor U., desi la data de 25.04.2019, reprezentantul Sindicatului F.nu a fost prezent, intrucat p rocesul-verbal de sedinta la care face referire pa rata nu a fost semnat de catre p resedintele sindicatului.


La data de 23.05.2019, Senatul Universitatii ``E.M_`` Resita a emis h otararea nr. 92, prin care, avand in vedere Hotararea Senatului nr. 90/25.04.2019 privind reducerea temporara a activita tii pentru motive economice si h otararea nr. 2/24 a Consiliului de Administratie din data de 16.05.2019 a hotarat urmatoarele: ``art. 1. Pe toata durata de valabilitate a Hotararii Senatului nr. 90/25.04.2019, in cazul personalului didactic, masura de reducere temporara a activitatii se va realiza prin reducerea proportionala a timpului alocat activitatilor prevazute la punctele B si C din Fisa postului. art. 2. Masura de reducere temporara a activitatii nu va modifica fondul de timp aferent activitatilor didactice frontale si de evaluare a studentilor. art. 3. Prezenta Hotarare completeaza Hotararea Senatului nr. 90/25.04.2019.``


intr-adevar, atat Hotararea Senatului nr. 90/25.04.2019, care in preambulul acesteia face trimitere la Hotararea Consiliului de Administratie nr. 1/22/25.04.2019, aceasta din urma mentionand situatia financiara dificila a universitatii, cat si Hotararea Senatului nr. 92/23.05.2019, care in preambulul acesteia face trimitere la Hotararea Senatului nr. 90/25.04.2019 privind reducerea temporara a activitatii pentru motive economice si la Hotararea Consiliului de Administratie nr. 2/24/16.05.2019, nu evidentiaza detaliat care au fost motivele de fapt care au stat la baza luarii acestei solutii radicale, insa Tribunalul a constatat ca hotararile contestate contin motivele adoptarii acestora si prin urmare, in lipsa unui temei legal care sa prevada sanctiunea nulitatii, sustinerile reclamantilor in acest sens sunt neintemeiate.


De asemenea, neintemeiate sunt si sustinerile reclamantilor in sensul ca parata a emis atat Hotararea Consiliului de Administratie nr. 1/22, cat si Hotararea Senatului U. nr. 90, fara consultarea obligatorie prealabila a Sindicatului F. I. R. E. S., din moment ce S.F. I. R. E. S. a fost invitat pentru data de 24.04.2019, ora 10, la sedinta Consiliului de administratie, sedinta care a fost reprogramata pentru data de 25.04.2019, ora 11, si nu s-a prezentat reprezentantul sindicatului.


Pe de alta parte, Tribunalul a retinut ca potrivit dispozitiilor art. 52 alin. (3) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), in cazul reducerii temporare a activitatii, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, pe perioade care depasesc 30 de zile lucratoare, angajatorul va avea posibilitatea reducerii programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe saptamana, cu reducerea corespunzatoare a salariului, pana la remedierea situatiei care a cauzat reducerea programului, dupa consultarea prealabila a sindicatului reprezentativ de la nivelul unitatii sau a reprezentantilor salariatilor, dupa caz.


Analizand disp. art. 4 din Hotararea Consiliului de Administratie al U. nr. 1/22/25.04.2019 si ale art. 4 din Hotararea Senatului nr. 90/25.04.2019, Tribunalul a retinut ca in situatia in care in ziua de vineri exista activitati didactice, acestea vor fi reprogramate in celelalte zile lucratoare, astfel incat sa nu fie afectata obligativitatea desfasurarii activitatii didactice frontale cu studentii.


In acest context, nu s-a procedat la modificarea efectiva si concreta a Fisei postului angajatilor, astfel incat sa aiba cunostinta ce activitati urmeaza a fi reduse si cum se va desfasura intreaga activitate didactica si nedidactic a in continuare. din cuprinsul hotararii nr. 90/25.04.2019 reiese faptul ca numarul de ore nu va fi redus, in fapt orele urmand a fi aceleasi, doar ca vor fi repartizate in celelalte zile ale saptamanii.


Potrivit disp. art. 286 alin. 1 si 3 din Legea nr. 1/2011, statele de functii ale personalului didactic si de cercetare se intocmesc anual, prin stabilirea de norme universitare, cu cel putin 15 zile inainte de inceperea fiecarui an universitar si nu se pot modifica in timpul anului universitar. In statul de functii sunt inscrise, in ordine ierarhica, posturile didactice si de cercetare ocupate sau vacante, specificandu-se functiile didactice si de cercetare corespunzatoare si numarul saptamanal de ore conventionale repartizate pe activitati de predare, seminare, lucrari practice sau de laborator, indrumare de proiecte, indrumare a studentilor si a studentilor-doctoranzi, practica de specialitate, de cercetare si activitati echivalente acestora, la disciplinele din planul de invatamant.


Asadar, nu poate interveni orice modificare pe parcursul unui an universitar si intr-un mod discretionar, pentru ca s-ar perturba bunul mers al activitatii in general si s-ar periclita actul de invatamant in special. Chiar daca activitatile didactice de vineri urmeaza a fi efectuate in celelalte zile lucratoare, in Fisa postului exista si activitati de cercetare, pe care cadrele didactice trebuie sa le desfasoare.


In realitate, reducerea activitatii a fost una fictiva prin redistribuirea orelor din ziua de vineri in celelalte zile ale saptamanii si nu a fost dovedita o reducere efectiva a activitatii angajatorului, careia sa- i corespunda o reducere a timpului de lucru si implicit a drepturilor salariale. Reducerea numarului de studenti si dificultatile financiare nu sunt argumente suficiente in a demonstra reducerea timpului de munca si a salariului fara a dovedi ce activitati urmeaza a fi reduse si cum se va desfasura activitatea didactica in continuare.


Practic, cadrele didactice reclamante desfasoara aceeasi activitate intr-un timp mai scurt, programul de lucru fiind condensat.


Unitatea angajatoare nu a realizat un plan, o structura comparativa din care sa rezulte numarul de activitati si natura acestora desfasurate anterior aplicarii masurii de reducere a programului de luc ru, intemeiata pe disp. art. 52 alin. 3 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), si activitatile desfasurate ulterior aplicarii masurii de reducere a programului de lucru, fiind astfel incalcate disp. art. 272 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


art. 52 alin. 3 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) reglementeaza o alternativa a suspendarii contractului individual de munca . intr-adevar, angajatorul are posibilitatea, dar numai in cazul reducerii temporare a activitatii, precum si pentru perioade ce depasesc 30 de zile lucratoare, sa reduca programul saptamanal de lucru cu o zi, pana la remedierea situatiei care a determinat reducerea, cu diminuarea corespunzatoare a salariului, insa in cauza dedusa judecatii nu s-a facut dovada reducerii concrete a activitatii angajatorului pentru a fi incidente dispozitiile legale mentionate mai sus.


Neplata drepturilor salariale stabilite prin lege constituie deci o incalcare a contractului individual de munca incheiat intre reclamanti si angajator, atragand raspunderea civila contractuala a acestuia si, fiind indeplinite conditiile raspunderii civile contractuale, parata este obligata la plata catre reclamanti a despagubirilor, reprezentand diferenta dintre drepturile salariale efectiv incasate si cele cuvenite, conform incadrarii pe functia didactica detinuta, incepand cu data de 0 1.05.2019 si pana la data pronuntarii prezentei hotarari judecatoresti, iar nu pana la punerea in executare efectiva a hotararii ce se va pronunta.


Tribunalul a dispus actualizarea acestor diferente de drepturi salariale in raport cu rata in flatiei la data platii efective si ob ligarea paratei la plata dobanzii legale aferenta acestor drepturi salariale, reprezentand daune-interese pentru repararea prejudiciului ce i s-a produs pri n neplata drepturilor salariale.


Impotriva acestei sentinte a declarat apel parata E.M.Resita, solicitand admiterea apelului, schimbarea sentintei apelate, in sensul respingerii in tot a actiunii promovate de catre reclamantul S.F. I. R. E. S. din U. E. M. R., in numele reclamantilor, membri de sindicat.


In motivare a aratat ca instanta de fond nu si-a manifestat rolul activ pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza, rol consacrat de dispoziti ile art. 22 alin. 2 din Codul de procedura c ivila si, de asemenea, a incalcat dreptul la aparare prin nesocotirea si neanalizarea probelor anexate la intampinarea formulata, incalcand si principiul nemijlocirii si in consecinta a pronuntat o hotarare netemeinica si nelegala.


A aratat instantei de fond ca resursele financiare ale institutiei, care este o institutie publica de invatamant superior de stat, se compun in principal din sume alocate de l a bugetul de stat prin Ministerul Educatiei Nationale, ca ordonator principal de credite, in conformitate cu dispozitiile art. 222-art. 223 din Legea edu catiei nationale nr. 1/2011 si, in subsidiar, din venituri proprii realizate din taxele de scolarizare achitate de studentii inscrisi pe locurile cu taxa, venituri care in prezent sunt foarte mici, comparativ cu anii anteriori 2008- 2010, cand u. avea un numar de aproximativ 5.000 de studenti (l a data formularii prezentului apel veniturile proprii reprezinta doar 5% din cuantumul veniturilor cuprinse in Bugetul de venituri si cheltuieli al U.pentru anul 2019). D in an ii 2010- 2011 si pana in prezent numarul studentilor universitatii a scazut anual ajungand in prezent l a un numar total de 1.198 studenti, conform raportarilor anuale transmise de catre U.catre Ministerul Educatiei Nationale, in vederea alocarii finantarii de la bugetul de stat, sens in care a anexat, in copie, pentru exemplificare, raportarile in cauza aferente anilor universitari 2009- 2010 si 2018- 2019. din analiza acestor documente se putea lesne observa ca da ca in anul universitar 2009- 2010, u. avea un numar de 5.031 studenti, in anul universitar 2018- 2019, u.mai avea un numa r total de doar 1.198 studenti.


M asura adoptata prin Hotararea Senatului U.nr. 90/25.04.2019, contestata de catre reclamanti, a fost absolut necesara deoarece conform Bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2019 al universitatii, aprobat de catre Ministerul Educatiei Nationale pentru trimestrul IV al anului curent (octombrie, noiembrie si decembrie 2019), u. ar mai fi avut de primit de la bugetul de stat, conform contractului institutional, doar suma de 585.189 lei, la capitolul denumit ``Cheltu ieli pentru activitatea de baza``, iar in acest context masura luata nu mai putea suporta nici o intarziere. A mentionat faptul ca masura a fost luata in contextul in care drepturile salariate lunare au fost achitate pana in luna octombrie 2 019, cu o intarziere de o luna.


Suma cu care s-au redus cheltuielile de personal ca urmare a implementa rii acesteia este de 1.090. 979 l ei, iar in cazul institutiei nu se poate vorbi despre o economie, ci de o incadrare in limitele bugetare, pentru respectarea principiilor si dispozitiilor Legii nr. 500/2002 privind finantele publice. in acest context, cand cheltuiala lunara este mai mare decat finantarea acordata, respectiv decat venitul lunar, orice ordonator de credite, tertiar in cazul universitatii, pentru respectarea principiilor si dispozitiilor Legii nr. 500/2002 privind finantele publice, are obligatia de a lua masurile necesare si legale de reducere a acestor cheltuieli si de incadrare in bugetul alocat, sens in care au fost adoptate Hotararile Senatului U.nr. 90/25.04.2019 si nr. 92/23.05.2019, avand ca obiect reducerea programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe saptamana, pentru intregul personal al U.


Parata a aratat ca a facut in fata instantei de fond, o descriere detaliata a cauzelor care au condus la adoptarea masurii contestate, insotita de documentele aferente, tocmai pentru ca instanta sa poata observa urgenta si necesitatea adoptarii masurii de reducere a saptamanii de lucru de la 5 l a 4 zile, cu reducerea corespunzatoare a salariului, pentru toti angajatii universitatii dar, instanta de judecata nu a tinut seama de nici una dintre probele depuse in acest sens, respectiv nu si-a manifestat rolul activ pentru aflarea adevarului in cauza, pronuntand astfel o hotarare netemeinica si nelegala.


I ntrucat C odul Muncii prevede in art. 52 alin. 3 posibilitatea reducerii programului saptamanal de lucru, de la 5 zile la 4 zile pe saptamana, cu reducerea core spunzatoare a salariului, pana l a remedierea situatiei care a cauzat reducerea programului, aceasta a fost singura masura identificata si aplicata de catre conducerea universitatii impreuna cu Senatul Universitar, pentru evitarea intrarii in incapacitate de plata a institutiei.


Parata a invederat ca Hotararile Senatului Universitar Hotararile nr. 90/25.04.2019 si nr. 92/23.05.2019 au fost adoptate in conditii de legalitate, dupa ce in prealabil a fost indeplinita procedura consultarii atat a reprezentantilor Sindicatului F., care au refuzat prezenta la sedintele Consiliului de Administratie al universitatii, cat si a reprezentantului salariatilor U., aspecte constatate si de catre instanta de fond in hotararea atacata, unde a retinut ca sustinerile reclamantilor privind neindeplinirea procedurii consultarii prealabile sunt neintemeiate.


O alta critica adusa sentintei apelate vizeaza faptul ca instanta de fond a facut o aplicare gresita a dispozitiilor legale incidente in cauza si astfel in mod nelegal a dispus anularea Hotararilor nr. 90/25.04.2019 si nr. 92/23.05.2019, emise de Senatul ``Universitatii E_`` M.din Resita, obligand u. si la plata catre reclamanti a unor despagubiri pentru zilele de vineri ale fiecarei saptamani in care acestia nu au fost de fapt prezenti la locul de munca .


Instanta de fond a aplicat gresit dispozitiile Legii educatiei nationale nr. 1/2011, stipulate in art. 286 alineatele 1 si 3, raportate la art. 4 din Hotararea Consiliului de Administratie al Universitatii nr. 1/22/25.04.2019 si Hotararea Senatului U.nr. 90/25.04.2019 si prevederile art. 52 alin. 3 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), deoarece in speta, prin adoptarea masurii contes tate, nu a fost afectata in nici un fel activitatea didactica frontala cu studentii (ceea ce inseamna activitatile de curs si seminarii/laboratoare cu studentii) si nu au fost incalcate nici dis pozitiile art. 286 din Legea nr. 1/201 1, deoarece masura adoptata de Senatul universitar prin hotararea nr. 90/25.04.2019 nu a condus la modificarea Statelor de functii aferente anului universitar 2018- 2019, ale personalului didactic, asa cum gresit a inteles judecatorul fondului.


I n mod gresit instanta de fond a mai retinut in hotararea pronuntata faptul ca prin adoptarea masurii contestate, respectiv de reducere a saptamanii de lucru de la 5 zi le l a 4 zile, cu reducerea corespunzatoare a salariului, pana la remedierea situatiei financiare a universitatii, cadrele didactice reclamante au desfasurat aceeasi activitate intr-un timp mai scurt, programul de lucru fiind condensat.


I n acest sens, a aratat ca numarul de ore didactice saptamanale, pentru anul universitar 2018- 2019, a fost stabilit de catre Senatul U., cu respectarea dispozitiilor art. 287 din Legea nr. 1/2011, la 16 ore conventionale/saptamana, prin Hotararea nr. 182/20.09.2018, iar pentru anul universitar 2019- 2020, tot l a 16 ore conventionale/saptamana p rin Hotararea nr. 100/06.06.2019. La art. art. 287 alin. 3 din Legea nr. 1/2011 se prevede ca, norma didactica saptamanala in invatamantul superior se cuantifica in ore conventionale. Astfel, orele didactice saptamanale nu reprezinta ore fizice, ci ore conventionale, iar conform dispozitiilor art. 287 alin. 6 din Legea nr. 1/2011, in invatamantul universitar de licenta, ora de activitati de predare reprezinta doua ore conventionale, iar conform alineatului (7), in invatamantul universitar de mas ter si in invatamantul universitar de doctorat, ora de activitati de predare reprezinta 2, 5 ore conventionale, iar ora de activitati prevazute la alin. (2) lit. b) reprezinta 1, 5 ore conventionale. in acest context, numarul fizic efectiv de ore de activitati didactice zilnice desfasurate de cadrele didactice din universitate nu este de opt ore/zi, ci mai mic, timpul de munca zilnic fiind repartizat inegal, nefiind identic in fiecare zi, dar pentru a exista corelare in acest sens cu legislatia muncii, in contractele individuale de munca si pontajele lunare aferente se inscrie o norma intreaga de m unca, respectiv opt ore zilnic. in Fisele posturilor doar pentru reclamantii cadre didactice, activitatile anuale ale acestora sunt impartite pe mai multe categorii de activitati, respectiv, A - activitati de predare de seminar, lucrari practice si de laborator, B - activitati de cercetare si C - activitati complementare, iar numarul de ore conventionale anuale este de 1. 680 ore pentru anii universitari 2018- 2019 si 2019- 2020 iar pentru a nu fi afectata activitatea didactica frontala cu studentii, prin Hotararea Senatului U.nr. 92/23.05.2019 s-a decis ca pe toata valabilitatea aplicarii Hotararii nr. 90/25.04.2019, masura temporara de reducere a activitatii se va realiza prin reducerea proportionala a activitatilor prevazute la punctele B si C din Fisele postului.


Parata a solicitat a se observa ca orele de activitati din zilele de vineri ale fiecarei saptamani, pentru peri oada de aplicare a Hotararii nr. 90/25.04.2019, respectiv mai-octombrie 2019, nu au fost repartizate in celelalte zile lucratoare ale saptamanii, asa cum gresit a retinut instanta de fond, ci au fost exclus e din activitatile obligatorii. A invederat ca Consiliul de Administratie al U., prin Hotararea nr. 3/43/20.09.2018, a hotarat ca la intocmirea orarului pentru anul universitar 2018- 2019, se va avea in vedere faptul ca activitatile de curs, seminar, laborator si proiect (activitati didactice frontale) se vor programa in zilele de luni-joi, iar in zilele de vineri se vor desfasura doar activitati de cercetare, practica si activitati extracurriculare, aceeasi situatie fiind si pentru anul universitar 2019- 2020, conform Hotararii Consiliul de Administratie al U.nr. 2/40/17.09.2019 cu mentiunea ca pentru acest an universitar nu au fost prevazute in zilele de vineri, alte activitati, sens in care a anexat in copie hotararile CA in cauza.


A mentionat ca nici unul dintre reclamantii din prezentul dosar nu au desfasurat in perioada mai 2019- octombrie 2019, in zilele de vineri, activitati didactice, de cercetare sau alte activitati si nu au fost prezenti la locul de munca, obl igarea universitatii l a plata catre reclamanti a diferentelor salariale si pentru zilele de vineri in care aces tia nu au fost prezenti la locul de munca reprezintand o aplicare gresita a legii de catre instanta de fond .


A precizat faptul ca din luna noiembrie 2019, masura stabilita prin Hotararea Senatului U.nr. 90/25.04.2019 nu se mai aplica la nivelul U.deoarece universitate a primit o finantare suplimentara din partea MEC, in urma aplicarii unui proiect finantat din F onduri pentru Situatii Speciale.


A invederat ca i nstanta de fond putea doar sa verifice daca masura adoptata prin Hotararile nr. 90/25.04.2019 si nr. 92/23.05.2019, emise de Senatul ``Universitatii E_`` M.din Resita a fost luata cu respectarea procedurii si a cerintelor impuse de Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), Legea nr. 1/2011, dar si de dispozitiile art. 4 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, raportate la speta data si nu sa hotarasca prin sentinta pronuntata, modalitatea in care u.isi organizeaza activitatea in vederea evitarii intrarii in incapacitate de plata .


I n drept, a invocat dispozitiile art. 466 si urmatoarele din Codul de procedura civila si dispozitiile art. 40 alin. l, lit. (a) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) - Legea nr. 53/2003 - republicata, dispozitiile Legii nr. 500/2002 privind finantele publice si dispozitiile art. 213 din Legea nr. 1/2011 referitoare la atributiile Senatului Universitar.


Prin intampinare, reclamantul S.F. I. R. E. S. din U. E. M. R. a solicitat respingerea apelului ca neintemeiat, cu cheltuieli de judecata .


In motivare a aratat ca prima instanta a manifestat rol activ, a respectat dreptul la aparare al apelantei, aspecte care rezulta chiar din motivarea hotararii primei instante.


A mentionat ca a pelanta-parata nu pare sa inteleaga faptul ca inscrisurile financiare depuse odata cu intampinarea erau menite sa justifice motivul obiectiv pentru care s-a luat aceasta masura, insa prima instanta nu a admis actiunea reclamantului pe faptul ca nu ar fi existat un motiv financiar obiectiv, ci pe faptul ca nu s-a facut dovada faptului ca reducerea activitatii a fost intr-adevar una reala si nu fictiva. din situatia de fapt retinuta de catre instanta in urma administrarii probelor de la dosar a rezultat fara putinta de tagada ca nu s-a procedat la modificarea concreta a Fiselor postului si ca nu s-a efectuat niciun plan privind reducerea activitatii, numarul de ore de munca prestat fiind acelasi, doar reorganizat altfel in timp . Cu toate ca numarul de ore de munca prestat nu a fost modificat, salariul angajatilor a fost redus. Aceasta este neconcordanta pe care apelanta-parata nu a dovedit-o. Asadar, nu aveau in acest context nicio relevanta inscrisurile financiare depuse, intrucat motivul admiterii in parte al actiunii a avut la baza u n alt rationament al instantei.


Astfel cum bine a retinut si prima instanta, practic, cadrele didactice reclamante au desfasurat aceeasi activitate intr-un timp mai scurt, programul de lucru fiind condensat. Toate activitatile didactice si de cercetare s-au desfasurat exact ca si pana la momentul luarii Hotararilor Senatului U. atacate, nimic din structura anului nu s-a modificat, toate activitatile prevazute prin Planul de invatamant aferent anului universitar 2018- 2019 s-au desfasurat in totalitate. Apelanta a p recizat ca activitatea didactica s-a desfasurat pe parcursul zilelor luni-joi, iar ziua de vineri a fost libera . in fapt trebuie precizat ca intocmai cum aceasta a sustinut ulterior, cadrele didactice nu au program de lucru de 8 ore/5 zile pe saptamana, care sa poata fi redu s asa cum prevede art. 52 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) la care face referire aceasta.


Specificul activitatii universitare a fost explicat chiar de catre apelanta-parata in cererea sa de apel, unde a evidentiat ca exista orar, dar numai pentru activitatile didactice. Celelalte activitati sunt realizate de cadrele didactice si de cercetare in conformitate cu principiul libertatii academice, la timpul si in ritmul considerat optim de acestia. Pregatirea orelor de curs si seminar, corectarea referatelor, lucrarilor, materialelor studentilor, activitatea de informare si documentare, activitatea de cercetare se realizeaza in mediul pe care cadrul didactic il considera propice si benefic pentru rezultate cat mai bune . in ceea ce priveste ziua de vineri, intotdeauna aceasta a fost dedicata activitatilor de cercetare, care sunt obligatorii si au ramas obligatorii dupa hotararile Senatului.


A invederat ca e ste falsa afirmatia ca au fost excluse activitati din Fisa postului. Nicio activitate nu a fost exclusa si toate s-au realizat conform acestor fise . Nu exista nicio hotarare care sa arate ce activitati s-au exclus din Fisa postului (acest lucru nici nu este posibil, intrucat toate activitatile sunt clar prevazute in Legea Educatiei Nation ale nr. 1/2011, art. 287 alin. 1). in acest context, a precizat ca hotararile Senatului nu s-au emis in baza art. 52 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ci intr-un mod arbitrar, netemeinic si ca un precedent periculos pentru toate activitatile publice.


Referitor la situatia de urgenta pe care o tot invoca apelanta-parata, conform careia masura reducerii activitatii era inevitabila la acel moment raportat la cifrele din situatia financiara, reclamantul a a ratat urmatoarele: d e toate aceste cifre se stia din anul 2018, dupa admiterea din luna iulie, dar factorii de decizie nu au actionat in sensul inceperii anului universitar in conditii de eficienta, nu au luat nicio masura de eficientizare a activitatii. Reclamanta face referire la Hotararea Senatului nr. 182 din 20.09.2018, pri n care incearca ``eficientizarea`` activitatii. Urmare a acestei hotarari au fost date afara 3 cadre didactice de la Facultarea de Inginerie si Management, ingreunand astfel procesul didactic in conditiile unei economii nesemnificative. Ulterior insa si acest efect a fost anulat, intrucat conducerea U. a facut noi angajari in sistemul auxiliar si nedidactic, confirmand inca o data formalismul planurilor de redresare.


Conform art. 52 alin. (3) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), angajatorul are posibilitatea reducerii temporare a activitatii pana la remedierea situ atiei care a determinat reduce rea, insa pentru a opera aceasta masura drastica trebuie respectat e anumite conditii printre care cea mai importanta este ca reducerea act ivitatii sa nu fie una fictiva.


In drept, reclamantul a invocat prevederile art. 471 alin. (4), art. 480 C. si orice alt temei de drept incident in cauza.


Prin raspunsul la intampinare, parata E.M.Resita a solicitat admiterea apelului si pe cale de consecinta, schimbarea sentintei apelate, in sensul respingerii in tot a actiunii promovata de catre reclamantul S.F. I. R. E. S. din U. E. M. R., in numele reclamantilor, membrii de sindicat, reiterand si dezvoltand criticile formulate prin apel.


In calea de atac a apelului s-a administrat proba cu inscrisuri formulata de catre parata U.E.M.Resita.


Analizand apelul declarat, instanta retine urmatoarele:


Pe fondul dificultatilor financiare cu care se confrunta, U.``E.M_`` din Resita a procedat la reducerea programului de lucru pentru intreg personalul, de la 5 zile la 4 zile pe saptamana, cu reducerea corespunzatoare a salariului, masura concretizata in hotararile nr. 1/22/25.04.2019, nr. 90/25.04.2019 si nr. 92/23.05.2019 ale Consiliul ui de Administratie si Senatului Universitatii ``E.M_`` Resita.


Astfel, prin hotararea nr. 1/22/25.04.2019, Consiliul de Administratie a l U., avand in vedere contractul institutional nr. x/1.04.2019, inregistrat la rectorat cu nr. 707/2.04.2019, inc heiat intre universitate si MEN privind finantarea institutionala ac ordata U.pentru anul 2019, procesul-verbal incheiat la data de 25.04.2019, cu ocazia consultarii prealabile a Sindicatului F. I. R. E. S. si a reprezentantilor angajatilor U., situatia financiara dificila a universitatii, prevederile art. 52 alin. 3 din Legea nr. 53/2003 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), a hotarat: ``art. I. Incepand cu 01.05.2 019, in conformitate cu art. 52 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), actualizata, se va proceda la reducerea programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe saptamana, pentru intregul personal al U., cu reducerea corespunzatoare a salariului, pana la remedierea situatiei. art. 2. Ziua in care nu se va desfasura activitate de munca va fi ziua de vineri a fiecarei saptamani. art. 3. Pentru personalul didactic auxiliar si nedidactic, programul de lucru zilnic si saptamanal, va fi dupa cum urmeaza: Luni - Joi: 08- 16; Vineri: fara activitate . art. 4. In situatia in care in ziua de vineri exista activitati didactice, acestea vor fi reprogramate in celelalte zile lucratoare, astfel incat sa nu fie afectata obligativitatea desfasurarii activitatii didactice frontale cu studentii. art. 5. Directorii de departament vor proceda la revizuirea fiselor posturilor cadrelor didactice in conformitate cu cele hotarate. art. 6. Prezenta se inainteaz a spre aprobare Senatului U.``. In cursul aceleiasi zile de 25.04.2019, Senatul U., prin hotararea nr. 90, avand in vedere Hotararea Consiliului de Administratie nr. 1/22/25.04.2019 si actele pe care s-a fundamentat aceasta, si-a insusit masurile dispuse de Consiliul de Administratie al Universitatii. In concretizarea aceleiasi masuri, l a data de 23.05.2019 Senatul Universitatii ``E.M_`` Resita a emis h otararea nr. 92, prin care, avand in vedere Hotararea Senatului nr. 90/25.04.2019 privind reducerea temporara a activita tii pentru motive economice si h otararea nr. 2/24 a Consiliului de Administratie din data de 16.05.2019 a hotarat urmatoarele: ``art. 1. Pe toata durata de valabilitate a Hotararii Senatului nr. 90/25.04.2019, in cazul personalului didactic, masura de reducere temporara a activitatii se va realiza prin reducerea proportionala a timpului alocat activitatilor prevazute la punctele B si C din Fisa postului. art. 2. Masura de reducere temporara a activitatii nu va modifica fondul de timp aferent activitatilor didactice frontale si de evaluare a studentilor. art. 3. Prezenta Hotarare completeaza Hotararea Senatului nr. 90/25.04.2019.``.


Prin demersul judiciar pendinte s.reclamant a contestat hotararile adoptate la nivelul universitatii in vederea punerii in aplicare a masurii de reducere a programului de lucru, Tribunalul a. statuand prin hotararea supusa cenzurii instantei de control judiciar ca in realitate la nivelul institutiei intimate reducerea activitatii a fost una fictiva prin redistribuirea orelor de vineri in celelalte zile din saptamana, programul de lucru fiind condensat, personalul universitatii desfasurand aceeasi activitate intr-un timp mai scurt si cu o retributie redusa.


Prin apelul formulat in cauza institutia parata a reiterat dificultatile financiare cu care se confrunta u.ca urmare a scaderii drastice a numarului de studenti si a reducerii consecutive a sumelor alocate de la bugetul de stat, insistand pe realitatea reducerii programului de lucru al propriilor salariati determinata de reducerea temporara a activitatii universitatii.


In acest context se impune a fi subliniat ca cerintele formale ale hotararilor repudiate de reclamant referitoare la obligativitatea motivarii hotararilor si la consultarea obligatorie prealabila a Sindicatului F. I. R. E. S. au fost analizate de catre prima instanta care a constatat ca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege din prisma aspectelor analizate, astfel ca aceste considerente intrate in puterea de lucru judecat nu vor mai face obiectul analizei instantei de control judiciar, in lipsa unui apel promovat de reclamant care sa vizeze exclusiv considerentele hotararii atacate. Ramane sa analizeze Curtea cerintele de fond ale aplicarii corecte a textului art. 52 alin. 3 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) referitoare la existenta motivelor obiective temporare care au determinat reducerea temporara a activitatii si i-au impus angajatorului sa treaca la reducerea programului de lucru al personalului universitatii, controlul judecatoresc fiind limitat doar la aceste aspecte.


Astfel, potrivit art. 52 alin. 3 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ``In cazul reducerii temporare a activitatii, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, pe perioade care depasesc 30 de zile lucratoare, angajatorul va avea posibilitatea reducerii programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe saptamana, cu reducerea corespunzatoare a salariului, pana la remedierea situatiei care a cauzat reducerea programului, dupa consultarea prealabila a sindicatului reprezentativ de la nivelul unitatii sau a reprezentantilor salariatilor, dupa caz.``.


Prima conditie care transpare din continutul normativ al textului de lege analizat este circumscrisa existentei unor motive economice, tehnologice, structurale sau similare a caror durata sa fie mai mare de 30 de zile lucratoare si care sa atraga reducerea temporara a activitatii, asadar motive obiective care nu depind de vointa exclusiva a angajatorului. Parata a invocat motive financiare necontestate de reclamant, constand in numarul scazut de studenti si imposibilitatea acoperirii pe viitor a drepturilor salariale ale tuturor angajatilor universitatii. Parata a aratat si a demonstrat ca resursele financiare proprii, formate din sume alocate de la bugetul de stat prin Ministerul Educatiei Nationale si, in subsidiar, din venituri proprii realizate din taxele de scolarizare achitate de studentii inscrisi pe locurile cu taxa, au scazut substantial comparativ cu anii 2008- 2010, cand u. avea un numar de aproximativ 5.000 de studenti. Aceste constatari rezulta din raportarile anuale transmise Ministerului Educatiei Nationale, in prezent numarul studentilor ajungand la 1.198.


Asadar, esafodajul juridic pe care institutia parata si-a construit apararea se fundamenteaza pe insuficienta fondurilor banesti necesare satisfacerii cheltuielilor de personal si a celor cu bunurile si serviciile institutiei, in conditiile in care cheltuielile de personal lunare sunt mai mari decat finantarea lunara acordata universitatii de catre Ministerul Educatiei Nationale. Institutia parata a efectuat o descriere detaliata a cauzelor care au condus la adoptarea masurilor contestate, cauze care, intr-adevar, se circumscriu motive lor economice, tehnologice, structurale sau similare prevazute de art. 52 alin. 3 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Dar, faptul ca in prezent u.nu mai face fata din punct de vedere financiar exigentelor generate de functionarea sa nu s-a concretizat in plan material intr-o reducere temporara de activitate, astfel cum dispune textul art. 52 alin. 3 antecitat. Cu alte cuvinte, premisa necesara pe care ar fi trebuit sa se fundamenteze adoptarea masurii de reducere a programului de lucru de la 5 la 4 zile trebuia sa constea in reducerea cu caracter temporar a activitatii institutiei parate datorita motivelor obiective, care pot sa se concretizeze intr-adevar si in insuficienta resurselor financiare precum in cazul din speta. Numai astfel se justifica interventia legiuitorului in textul normativ al art. 52 alin. 3 analizat, in sensul prevederii posibilitatii pentru angajatorul a carui activitate este diminuata in mod vremelnic, sa ia masuri de reducere a drepturilor salariale prin reducerea programului de lucru, pentru ca este indiscutabil ca, in lipsa muncii prestate, angajatorul nu poate fi obligat la plata unei remuneratii care sa faca abstractie de aceasta situatie concreta si obiectiva, decat prin lezarea dreptului sau de proprietate .


Astfel, art. 52 alin. 1 lit. c reglementeaza suspendarea contractului individual de munca in cazul intreruperii sau reducerii temporare a activitatii angajatorului, alin. 3 al aceluiasi articol trateaza exclusiv situatia reducerii temporare de activitate, iar art. 53 reglementeaza drepturile si obligatiile salariatilor in cazul intreruperii temporare a activitatii angajatorului. Se observa ca in toate ipotezele prezentate, punctul de plecare il reprezinta fie o reducere, fie o intrerupere totala de activitate, ambele cu caracter provizoriu si generate de motive economice, tehnologice, structurale sau similare.


Institutia parata nu a facut dovada reducerii vremelnice a activitatii, dimpotriva a invocat si detaliat o situatie care treneaza de mai bine de 10 ani, constand in reducerea constanta a numarului de studenti, cauza principala a reducerii finantarii bugetare a institutiei parate si a dificultatilor financiare cu care se confrunta u.


Fara sa conteste problemele financiare pe care le are de gestionat u. si fara sa puna la indoiala faptul ca initiativa reducerii programului de lucru a fost de natura sa previna masura mai drastica a disponibilizarii propriilor angajati, Curtea nu poate sa nu observe ca masura identificata si aplicata de conducerea universitatii impreuna cu Senatul Universitar, pentru evitarea intrarii in incapacitate de plata a institutiei, regasita in cuprinsul normativ al art. 52 alin. 3 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), nu se pliaza pe circumstantele faptice care caracterizeaza in prezent situatia universitatii, circumstante de durata, care nu coincid cu o reducere vremelnica de activitate, nefiind indeplinita astfel premisa necesara aplicarii textului de lege analizat.


Fata de aceasta concluzie, Curtea apreciaza ca fiind inutila si ineficienta cercetarea celorlalte motive de apel invocate prin calea de atac introductiva, a caror finalitate urmarita de apelant a rezida tot in validarea pe cale jurisdictionala a hotararilor atacate de reclamant.


Este evident ca anularea hotararilor repudiate de reclamant atrage efectul specific nulitatii actelor juridice, consacrat in adagiul restitutio in integrum, acest principiu fiind o consecinta a principiului retroactivitatii efectelor nulitatii consacrat normativ in art. 1254 Cod civ. si, totodata, un mijloc de asigurare a eficientei lui practice. Tocmai de aceea Curtea apreciaza ca se impune mentinerea solutiei pronuntate de tribunal de obligare a paratei la plata catre reclamanti a despagubiri or reprezentand diferenta dintre drepturile salariale efectiv incasate si cele cuvenite, neputand fi retinuta apararea acesteia referitoare la faptul ca niciunul dintre reclamanti nu a desfasurat in zilele de vineri din perioada mai 2019- octombrie 2019 activitati didactice, de cercetare sau alte activitati, nefiind prezenti la locul de munca, astfel ca nu pot fi remunerati. Imbratisarea unei astfel de opinii ar atrage inlaturarea efectelor nulitatii actului juridic, cata vreme invalidarea pe cale jurisdictionala a actului juridic contestat nu ar atrage nicio consecinta pentru participantii la raportul juridic substantial.


``Contractul lovit de nulitate absoluta sau anulat este considerat a nu fi fost niciodata incheiat`` spune alin. 1 al art. 1254 Cod civ., text de lege aplicabil si actelor juridice unilaterale in virtutea art. 1325 Cod civ. (``Daca prin lege nu se prevede altfel, dispozitiile legale privitoare la contracte se aplica in mod corespunzator actelor unilaterale``). intr-adevar, daca nulitatea contractului individual de munca produce efecte numai pentru viitor, in contextul normelor derogator ii cuprinse in art. 57 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), nulitatea actelor juridice unilaterale adoptate de angajator pe parcursul derularii raportului de munca revine sub regimul dreptului comun, producand efecte retroactive.


Ca urmare, daca Curtea constata ca nu este intrunita ipoteza prevazuta de art. 52 alin. 3 C odul muncii referitoare la reducerea temporara a activitatii, ea va anula hotararile emise de angajator de reducere a programului de lucru ca neavand fundament legal. Pe cale de consecinta, salariatii vor fi repusi in situatia anterio ara emiterii acestor hotarari, prin aplicarea principiului de drept comun privind repunerea partilor in situatia anterioara. Aditional, salariatul va avea dreptul si la despagubiri, calculate potrivit art. 253 alin. 1 C odul muncii, text care face la randul sau referire la dreptul comun, constituind o aplicatie a acestuia. In aceste conditii, in cuantificarea despagubirilor acordate nu se poate face abstractie de nivelul drepturilor salariale pe care le-ar fi obtinut reclamantii daca hotararile repudiate nu ar fi fost adoptate la nivelul angajatorului, astfel ca solutia pronuntata de tribunal de acordare a unor despagubiri reprezentand diferenta dintre drepturile salariale efectiv incasate si cele cuvenite apare a fi una corecta.


Fata de aceasta situatie, Curtea apreciaza ca se impune mentinerea solutiei Tribunalului de respingere a actiunii, urmand insa sa substi tuie motivarea primei instante cu prezentele considerente. Astfel, in temeiul art. 480 alin. 1 Cod procedura civila (reprezentare juridica in instanta - www.MCP-Avocati.ro) instanta va respinge apelul ca neintemeiat.


Retinand culpa procesuala a apelantei, in temeiul art. 453 Cod procedura civila (reprezentare juridica in instanta - www.MCP-Avocati.ro) instanta o va obliga la plata cheltuielilor de judecata efectuate de intimat in calea de atac, in cuantum de 2.0 00 lei, reprezentand onorariu de avocat.


PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


D E C I D E


Respinge ca neintemeiat apelul formulat de catre parata U.E.M.Resita, impotriva Sentintei civile nr. 1400/18.10.2019, pronuntata de catre Tribunalul C_- S.in Dosarul nr. x, in contradictoriu cu reclamantul S.F. I. R. E. S. din U. E. M. R, in numele membrilor de sindicat a. O_- I., a. M., B. alin, B. a. , B. a_- M., C.J_- B., D.S., D.G., D.L., G.G_- F., G.L., G.G.R., G.N., H.C.O., H.C., I.M., I.Draghita, I.S., M.V.C., M.S.G., M.I.C., M.O_- C., M.M., N.C., O.N_- a. , O.M., P.C_- L., P.V_- M., P. a_- V., P.P., P.G., R.D., R.L_- F., R.E., R.R., R.C., S.S_- A_- Z., S.D., T.I., S.E_- F., V.K.


Obliga apelanta la plata cheltuielilor de judecata efectuate de intimat in calea de atac, in cuantum de 2.000 lei.


Definitiva.


Pronuntata la data de 28.02.2020 prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei.




Pronuntata de: Curtea de Apel Timisoara - Decizia civila nr.135/2020


Citeşte mai multe despre:    reducerea temporara a activitatii    despagubiri    nulitatea actului juridic    reducerea programului de lucru
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Revocare Hotarare ANRP dupa ce acesta a intrat in circuitul civil si si-a produs efectele prin efectuarea unei plati partiale a despagubirilor
Pronuntaţă de: Decizia nr. 1667 din 17.09.2018 a Curtii de Apel Galati

Conflict negativ de competenta generat de obiectul actiunii in materia fondului funciar
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 56 din 18 iunie 2018 a Curtii de Apel Galati

Validarea deciziilor acordarea de despagubiri privind acordarea de despagubiri pentru bunurile abandonate in Bulgaria de catre persoanele refugiat in baza Tratatului dintre Romania Bulgaria
Pronuntaţă de: Decizia nr. 420/27 februarie 2018 a Curtii de Apel Galati

Contract de asigurare obligatorie RCA. Neindeplinirea obligatiilor de plata a despagubirii de catre asiguratorul RCA. Momentul de la care incep sa curga penalitatile de intarziere
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 692/21.10.2020

CEDO: Monica Macovei impotriva Romaniei. Libertatea de exprimare
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului

CEDO: Petro Carbo Chem S.E. impotriva Romaniei. libertatea de exprimare
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Executarea obligatiei de plata a despagubirilor civile. Ridicarea sechestrului asigurator
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia penala, incheierea nr. 100 din 25 februarie 2020

Plata de despagubiri salariatului in cazul suspendarii contractului de munca. Principiul raspunderii civile contractuale
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova - Decizia civila nr. 2351/2019

Suspendarea de drept a raportului de serviciu nu poate opera in cazul in care este necesar a se evalua de catre angajator infractiunea pentru care s-a dispus trimiterea in judecata
Pronuntaţă de: Tribunalul Arges - Sentinta civila nr. 292/2020



Articole Juridice

Despagubirile datorate de institutiile publice ca urmare a concedierilor abuzive. Plata integrala sau esalonare pe 5 ani?
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Interdictia de a purta orice forma vizibila de exprimare a convingerilor politice, filozofice sau religioase la locul de munca poate fi justificata de nevoia angajatorului de a se prezenta in mod neutru fata de clienti sau pentru a preveni conflicte sociale
Sursa: EuroAvocatura.ro

Dialogurile MCP (IV) Daunele morale acordate salariatilor in litigiile de munca
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Necesitate sau absurditate? Formularea plangerii prealabile la autoritatea emintenta a actului administrativ de sanctionare disciplinara, inainte de sesizarea instantei competente
Sursa: avocat Gales Iulian | MCP Cabinet avocati

Statele UE trebuie sa acorde o despagubire oricarei victime a unei infractiuni intentionate savarsite prin violenta, inclusiv celor care au resedinta pe propriul teritoriu
Sursa: EuroAvocatura.ro

Despagubirile acordate pentru exproprierea pentru cauza de utilitate publica
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Actiunea in revendicare. Caracteristici si efecte
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati