Directiva CJUE cu privire la concedierile colective, refuzul reducerii salariale si desfacerea contractului de munca

Pentru a se stabili existenta unei concedieri colective, o directiva a Uniunii prevede ca, la calcularea numarului de concedieri, incetarea contractului de munca care se produce la initiativa angajatorului dintr-unul sau mai multe motive, fara legatura cu persoana lucratorului, este asimilata concedierilor, cu conditia existentei a cel putin cinci concedieri.

Potrivit legii spaniole, in intreprinderile care incadreaza intre 100 si 300 de lucratori, prin ``concediere colectiva" se intelege incetarea contractelor de munca pentru motive obiective, in cazul in care, intr-o perioada de 90 de zile, aceasta incetare afecteaza cel putin 10 % din numarul lucratorilor.

La 3 septembrie 2013, societatea Gestora Clubs Dir, SL avea 126 de salariati, dintre care 114 aveau un contract pe perioada nedeterminata, iar 12 salariati aveau un contract pe perioada determinata. Intre 16 si 26 septembrie 2013, Gestora a efectuat 10 concedieri individuale pentru motive obiective, una dintre persoanele concediate fiind domnul Cristian Pujante Rivera.

In perioada de 90 de zile care a precedat si a urmat ultimei dintre aceste concedieri pentru motive obiective, au avut loc alte 27 incetari de contracte, din diferite cauze (precum, in special, ajungerea la termen a unor contracte sau plecarea voluntara a lucratorilor).

Printre aceste incetari de contracte s-a aflat si cel al unei lucratoare care a acceptat desfacerea contractului de munca prin acord, dupa ce a fost informata cu privire la modificarea conditiilor sale de munca (si anume, reducerea remuneratiei sale fixe cu 25 %, pe baza acelorasi motive obiective ca cele invocate in celelalte incetari intervenite intre 16 si 26 septembrie 2013). Gestora a recunoscut ulterior ca modificarile contractului de munca notificate lucratoarei depaseau modificarile substantiale ale conditiilor de munca permise de legea spaniola si a acceptat sa o despagubeasca pe lucratoare. Domnul Pujante Rivera a introdus o actiune impotriva Gestora si a Fondului de Garantare a Salariilor la Juzgado de lo Social nAA� 33 de Barcelona (Tribunalul pentru Litigii de Munca nr. 33 din Barcelona, Spania), deoarece considera ca aceasta societate ar fi trebuit sa aplice procedura de concediere colectiva .

In opinia domnului Pujante Rivera, daca se tine seama de incetarile de contracte intervenite in perioadele de 90 de zile care au precedat si, respectiv, au urmat propriei sale concediere, a fost atins pragul numeric prevazut de legea spaniola, dat fiind ca, cu exceptia plecarilor voluntare (in numar de cinci), toate celelalte incetari de contracte constituie concedieri sau incetari de contracte care pot fi asimilate unor concedieri.

Instanta nationala adreseaza Curtii de Justitie mai multe intrebari privind interpretarea directivei.

Directiva 98/59/CE a Consiliului din 20 iulie 1998 privind apropierea legislatiilor statelor membre cu privire la concedierile colective (JO L 225, p. 16, Editie speciala, 05/vol. 5, p. 95). www.curia.europa .eu Prin hotararea pronuntata astazi, Curtea declara ca lucratorii care beneficiaza de un contract incheiat pe o perioada limitata sau pentru sarcini specifice trebuie considerati ca facand parte dintre lucratorii angajati "in mod normal", in sensul acestei directive, in cadrul unitatii in cauza. Daca situatia ar fi diferita, ar exista riscul sa se priveze ansamblul lucratorilor incadrati in aceste unitati de drepturile care le sunt recunoscute prin directiva, ceea ce ar aduce atingere efectului util al acesteia din urma.

Totusi, Curtea aminteste ca lucratorii ale caror contracte inceteaza la expirarea termenului convenit nu trebuie sa fie luati in considerare in scopul stabilirii existentei unei "concedieri colective", in sensul directivei.

Curtea adauga ca, pentru a se constata ca suntem in prezenta unei concedieri colective in sensul directivei, conditia existentei a cel putin cinci concedieri nu vizeaza incetarile unui contract de munca asimilate unei concedieri, ci doar concedierile in sens strict. Acest lucru rezulta fara ambiguitate din insusi textul directivei si orice alta interpretare care urmareste sa extinda sau sa restranga domeniul sau de aplicare ar avea drept consecinta lipsirea conditiei in discutie, si anume a "existentei a cel putin cinci concedieri", de orice efect util.

In sfarsit, Curtea declara de asemenea ca, faptul ca un angajator efectueaza, in mod unilateral si in detrimentul lucratorului, o modificare substantiala a elementelor esentiale ale contractului sau de munca pentru motive care nu au legatura cu persoana acestui lucrator intra sub incidenta notiunii "concediere", in sensul directivei. Curtea aminteste ca, concedierile se caracterizeaza prin lipsa consimtamantului lucratorului.

In prezenta cauza, incetarea raportului de munca al lucratoarei care a acceptat desfacerea contractului de munca prin acord isi are originea in modificarea unilaterala efectuata de angajator privind un element substantial al contractului de munca pentru motive care nu au legatura cu persoana acestei lucratoare. Aceasta incetare a raportului de munca constituie asadar o concediere .

Astfel, pe de o parte, dat fiind faptul ca directiva urmareste sa se acorde o protectie sporita lucratorilor in cazul concedierilor colective, notiunea de concediere nu pot fi interpretata restrictiv. Pe de alta parte, scopul armonizarii normelor aplicabile concedierilor colective este sa asigure o protectie comparabila a drepturilor lucratorilor in diferitele state membre, precum si sa apropie sarcinile pe care le genereaza aceste norme de protectie pentru intreprinderile Uniunii.

Notiunea de concediere conditioneaza in mod direct aplicarea protectiei, precum si a drepturilor de care beneficiaza lucratorii in temeiul directivei. Aceasta notiune are, asadar, o incidenta imediata asupra sarcinilor pe care le presupune protectia lucratorilor.

In consecinta, orice reglementare nationala sau interpretare a acestei notiuni care ar echivala cu a se considera ca, intr-o situatie precum cea in discutie in litigiul principal, rezilierea contractului de munca nu este o concediere, in sensul directivei, ar modifica domeniul de aplicare al directivei, privand-o in acest fel de efectul sau deplin.

MENTIUNE: Trimiterea preliminara permite instantelor din statele membre ca, in cadrul unui litigiu cu care sunt sesizate, sa adreseze Curtii intrebari cu privire la interpretarea dreptului Uniunii sau la validitatea unui act al Uniunii. Curtea nu solutioneaza litigiul national. Instanta nationala are obligatia de a solutiona cauza conform deciziei Curtii.

Aceasta decizie este obligatorie, in egala masura, pentru celelalte instante nationale care sunt sesizate cu o problema similara.