Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Condamnare bazata in mod determinant pe declaratiile martorilor neaudiati in prima instanta si in apel

Condamnare bazata in mod determinant pe declaratiile martorilor neaudiati in prima instanta si in apel

  Publicat: 06 Apr 2013       2666 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
In lumina art. 6 paragraf 1 si 3 lit. d) din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, precum si a jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului privind dreptul la un proces echitabil, condamnarea pronuntata in prima instanta si mentinuta in apel, bazata in mod determinant pe probele administrate in strainatate si recunoscute in cursul urmaririi penale, constand in declaratii ale martorilor pe care nici prima instanta si nici instanta de apel nu i-au audiat, nu asigura respectarea exigentelor dreptului la un proces echitabil inscrise in art. 6 paragraf 1 si 3 lit. d) din Conventie .

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Oragn judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care executa atributiile ce revin acestui minister.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Persoana care face parte din conducerea unei institutii,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Persoana care face parte din conducerea unei institutii,
Totalitatea infractiunilor savarsite pe un teritoriu determinat, intr-o anumita perioada.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Persoana care face parte din conducerea unei institutii,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Actul de sesizare a instantei de judecata de catre procuror, in cazul cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de invinuit sau inculpat si ca acesta raspunde penal.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Prevazuti in sectiunea VI, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala, persoane care asista la efectuarea unui act procedural.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Retea formata din sute de milioane de calculatoare, conectate intre ele, pe principiul \"oricine cu oricine\", pe care se gasesc cateva zeci de mii de servere care asteapta, gata sa deserveasca cereri de la oricare din milioanele de calculatoare client.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Prevazute in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala, mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
(comunitate de bunuri) Regim stabilit de lege sau prin invoiala partilor cu privire la bunurile lor.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.

Prin sentinta nr. 961 din 18 noiembrie 2009, pronuntata de Tribunalul Bucuresti, Sectia a II-a penala, s-au dispus urmatoarele:

In baza art. 42 alin. (3) din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnat pe inculpatul M.C. la o pedeapsa de 6 ani inchisoare. S-a facut aplicarea art. 71, art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si b) C. pen., ca pedeapsa accesorie.

In baza art. 323 alin. (1) C. pen., a fost condamnat acelasi inculpat la o pedeapsa de 10 ani inchisoare. S-a facut aplicarea art. 71, art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si b) C. pen., ca pedeapsa accesorie.

In baza art. 215 alin. (1), (2), (3) si (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., a fost condamnat acelasi inculpat la o pedeapsa de 10 ani inchisoare. S-a facut aplicarea art. 71, art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si b) C. pen., ca pedeapsa accesorie.

In baza art. 65 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Il-a si b) C. pen., pe o perioada de 3 ani, dupa executarea pedepsei, ca pedeapsa complementara.

In baza art. 33 si art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele mai sus aplicate, inculpatul M.C. urmand sa execute pedeapsa cea mai grea, de 10 ani inchisoare.

S-a facut aplicarea art. 71, art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si b) C. pen., ca pedeapsa accesorie.

In baza art. 65 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Il-a si b) C. pen., pe o perioada de 3 ani, dupa executarea pedepsei, ca pedeapsa complementara.

In baza art. 14 raportat la art. 346 C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 11.500 USD, catre partea civila E.G. prin Biroul Atasatului Legal F.B.I si la 1.064.872,14 USD catre partea civila I.M., prin Biroul Atasatului Legal F.B.I.

S-a luat act ca partea vatamata A.S. nu s-a constituit parte civila in cauza.

Impotriva acestei solutii a declarat apel inculpatul M.C.

Curtea de Apel Bucuresti, Sectia I penala, a constatat ca apelul este nefondat, respingandu-l prin decizia nr. 56 din 29 februarie 2012.

Impotriva acestei decizii a formulat recurs inculpatul M.C.

Recursul a fost motivat in termenul prevazut de dispozitiile art. 38510 alin. (2) C. proc. pen., invocandu-se, intre altele, cazurile de casare prevazute in art. 3859 alin. (1) pct. 2 C. proc. pen. sub aspectul nelegalei sesizari a instantei de fond, rechizitoriul nerespectand dispozitiile art. 263 C. proc. pen. si nefiind confirmat de procurorul sef de directie, ci de procurorul adjunct; art. 3859 alin. (1) pct. 9 C. proc. pen. sub aspectul nemotivarii deciziei pronuntata de catre instanta de apel; art. 3859 alin. (1) pct. 10 C. proc. pen., sustinandu-se ca instanta nu s-a pronuntat asupra tuturor motivelor de apel invocate; art. 3859 alin. (1) pct. 21 C. proc. pen., invocandu-se faptul ca judecata ar fi avut loc fara citarea legala a partilor vatamate.

Avand in vedere ca in cauza au fost invocate motive de casare care conduc la restituirea cauzei la parchet (art. 3859 alin. 1 pct. 2 raportat la art. 38516 alin. 2 C. proc. pen.) si la trimiterea cauzei spre rejudecare, Inalta Curte de Casatie si Justitie va face o analiza prioritara a acestora.

Astfel, prin prisma cazului de casare prevazut in art. 3859 alin. (1) pct. 2 C. proc. pen., se invoca nelegala sesizare a instantei datorita neregularitatii actului de sesizare sub doua aspecte: pe de o parte, se sustine ca rechizitoriul nu prezinta pentru fiecare fapta in parte probele pe care se sustine invinuirea, acestea fiind indicate in final, aspect ce nu permite identificarea probatiunii pentru fiecare fapta si, pe de alta parte, se arata ca rechizitoriul nu ar fi fost verificat de catre procurorul sef de directie, ci de procurorul adjunct al acestuia, incalcandu-se dispozitiile art. 20 din Legea nr. 508/2004.

Se constata ca aceasta critica a fost ridicata si in apel, iar instanta, considerand ca este investita cu o exceptie privind neregulariatatea actului de sesizare, s-a pronuntat prin incheierea din 1 februarie 2012, respingand-o ca neintemeiata. Modalitatea in care s-a procedat este discutabila, intrucat ceea ce se invoca de catre aparare era un motiv de apel asupra caruia instanta trebuia sa se pronunte cu ocazia solutionarii caii de atac si nu anterior.

Trecand peste aceste aspecte procedurale, concluzia instantei, in sensul ca tribunalul a fost legal sesizat, este corecta. Astfel, in ceea ce priveste continutul rechizitoriului, se observa ca ceea ce se critica este doar maniera de redactare a actului de sesizare si nu faptul ca acesta nu ar cuprinde date sau fapte cu privire la inculpat si care ar face imposibila judecarea cauzei. Or, verificarea respectarii dispozitiilor art. 263 C. proc. pen. se face prin prisma continutului actului de sesizare si nu a modului in care procurorul a inteles sa prezinte faptele si sa faca referire la probatoriul administrat.

Referitor la imprejurarea ca procedura prevazuta de dispozitiile art. 264 alin. (3) C. proc. pen. s-ar fi efectuat de procurorul sef adjunct al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, Inalta Curte de Casatie si Justitie retine ca prima instanta a solicitat informatii suplimentare de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, din acestea rezultand ca, la data de 25 iunie 2008, conform ordinului nr. 216 din 10 iunie 2008, procurorul sef adjunct indeplinea toate atributiile procurorului sef directie, acesta din urma nefiind in tara.

Ca atare, Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca nu exista temeiuri care sa conduca la incidenta cazului de casare prevazut in art. 3859 alin. (1) pct. 2 C. proc. pen. si sa atraga casarea hotararilor si restituirea cauzei la parchet, sesizarea instantei fiind facuta prin rechizitoriu intocmit cu respectarea conditiilor de forma si continut prevazute de dispozitiile art. 263 si art. 264 C. proc. pen.

In ceea ce priveste criticile formulate din perspectiva art. 3859 alin. (1) pct. 21 C. proc. pen., legate de nelegala indeplinire a procedurii de citarea cu partile vatamate E.G. si I.M. la sediile din Statele Unite ale Americii in fata instantei de fond si prin care se tinde la pronuntarea unei solutii de casare cu trimitere spre rejudecarea in fata primei instantei, Inalta Curte de Casatie si Justitie retine urmatoarele:

Nerespectarea dispozitiilor legale privind citarea nu este prevazuta printre cazurile de nulitate absoluta, astfel ca sanctiunea ce intervine este aceea a nulitatii relative, ce poate fi invocata numai in conditiile art. 197 alin. (1) si (4) C. proc. pen. Este, asadar, necesar ca partii sa i se fi adus o vatamare prin solutionarea cauzei in conditiile nelegalei sale citari, vatamare care nu poate fi inlaturata in alt mod, impunandu-se anularea actului si, nu in ultimul rand, aceasta trebuie invocata de catre parte intr-un anumit termen (la primul termen de judecata cu procedura completa).

Inculpatul invoca existenta unei vatamari in dreptul sau la aparare si la un proces echitabil, prin aceea ca a fost lipsit de posibilitatea de a-si face aparari cu privire la situatia de fapt, respectiv elucidarea modului in care s-a patruns in sistemele informatice, stabilirea modului in care erau supravegheate aceste sisteme, stabilirea valorii prejudiciului.

Este adevarat ca, in cazurile in care hotararea de condamnare se fundamenteaza in mod determinant pe declaratiile partii vatamate, nelegala indeplinire a procedurii de citare cu aceasta ar putea cauza o vatamare inculpatului, aducand atingere dreptului sau la aparare, prin imposibilitatea de a-i adresa intrebari si de a-i contesta astfel credibilitatea, nulitatea relativa convertindu-se intr-o nulitate absoluta, in conditiile art. 197 alin. (4) teza finala C. proc. pen. Nu aceasta este, insa, situatia in cauza, partile vatamate fiind persoane juridice, aspectele invocate de catre inculpat fiind lamurite prin efectuarea unei expertize tehnice, nefiind necesara audierea nemijlocita a reprezentantilor societatilor in fata instantei.

Considerand, asadar, ca prin necitarea de catre instanta de fond a partilor civile la sediul acestora din Statele Unite ale Americii nu s-a produs nicio vatamare inculpatului, Inalta Curte de Casatie si Justitie nu poate retine incidenta cazului de casare invocat.

Referitor la cazul de casare prevazut in art. 3859 alin. (1) pct. 9 C. proc. pen., criticile vizeaza nemotivarea deciziei, aratandu-se ca hotararea instantei de apel preia in considerente rechizitoriul, prin copierea acestuia integrala, fara a exista nicio apreciere a instantei cu privire la probele administrate in cursul urmaririi penale sau a cercetarii judecatoresti, iar in final s-a concluzionat ca inculpatul se face vinovat de faptele pentru care a fost trimis in judecata . Lipsa totala a motivarii a fost invocata si in privinta laturii civile a cauzei, unde s-a aratat succint ca instanta fondului a facut o apreciere corecta cu privire la cuantumul prejudiciului creat celor doua parti vatamate.

Din examinarea deciziei recurate, Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca aceasta preia in mare parte considerentele instantei de fond, care, la randul ei, a preluat aproape in integralitate continutul rechizitoriului. Astfel se si explica faptul ca in ambele hotarari se fac referiri la ``invinuiti``, si nu la calitatea pe care respectivele persoane o au in faza cercetarii judecatoresti, de inculpat respectiv martori . Sub aspectul laturii civile, hotararea este total nemotivata, nerezultand care sunt argumentele instantei de apel care au determinat concluzia ca ``instanta de fond a facut o corecta apreciere cu privire la cuantumul prejudiciului cauzat celor doua parti vatamate de catre inculpat.``

Inalta Curte de Casatie si Justitie retine ca dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 paragraf 1 din Conventie, inglobeaza, intre altele, dreptul partilor in cauza de a prezenta observatiile pe care le considera elocvente pentru cauza lor, precum si obligatia instantei de a examina efectiv mijloacele, argumentele si ofertele de proba ale partilor.

Astfel cum s-a statuat in mod constant in practica Curtii Europene a Drepturilor Omului, inclusiv in cauzele pronuntate impotriva Romaniei (Albina, Boldea), notiunea de proces echitabil cere ca o instanta interna care nu si-a motivat decat pe scurt hotararea, indiferent daca a facut-o alipind motivele oferite de o instanta inferioara sau altfel, sa fi examinat cu adevarat problemele esentiale ce i-au fost supuse atentiei si nu sa se fi multumit sa confirme pur si simplu concluziile unei instante inferioare.

Ca atare, in principiu, doar faptul ca in apel a fost preluat continutul hotararii primei instante nu este contrar exigentelor art. 6 paragraf 1 din Conventie, conditia fiind ca instanta sa fi examinat efectiv apararile formulate de catre inculpat in calea de atac, aceasta nepresupunand insa un raspuns detaliat la fiecare argument adus.

Din aceasta perspectiva, Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca instanta de control judiciar s-a limitat a raspunde numai aspectelor de procedura invocate de catre inculpat, fara a analiza apararile pe care acesta si le-a formulat cu privire la fondul acuzatiilor, astfel cum acestea au fost pe larg dezvoltate in cadrul motivelor de apel, dar si in cadrul concluziilor scrise. Apelantul inculpat a invocat faptul ca hotararea de condamnare se baza pe probe administrate in alt sistem judiciar, unele dintre acestea nefiind recunoscute din punct de vedere procedural, ca in mod gresit au fost inlaturate concluziile expertizei tehnice care a constatat ca nu exista indicii sau probe de natura tehnica care sa certifice ca s-a realizat legatura intre sistemele de calcul apartinand inculpatului si sistemele informatice ale partilor vatamate si ca nu exista probe sau indicii de natura tehnica care sa certifice ca echipamentele de calcul apartinand inculpatului au fost singurele echipamente care au fost conectate la reteaua Internet prin intermediul unei adrese IP. De asemenea, s-au formulat critici punctuale referitor la fiecare infractiune ce a fost retinuta in sarcina sa si care dovedeau, in opinia apararii, netemeinicia hotararii de condamnare.

Pe langa lipsa unui raspuns la toate aceste critici, care constituiau motive de apel, si nemotivarea hotararii, care atrag incidenta cazurilor de casare prevazut in art. 3859 alin. (1) pct. 9 si 10 C. proc. pen., cu consecinta casarii deciziei si trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului, Inalta Curte de Casatie si Justitie constata si imprejurarea ca ambele instante si-au fundamentat decizia pe probe pe care nu le-au administrat in mod nemijlocit.

Sub acest aspect se retine ca, in cursul urmaririi penale, prin ordonantele din 26 aprilie 2004 si 27 august 2004, procurorul a procedat la recunoasterea ca mijloace de proba a unor probe efectuate de autoritatile americane in instrumentarea cauzei privind plangerea formulata de catre I.M. Astfel, au fost recunoscute, printre altele, si declaratiile numitului O.T., W.C., M.G., B.B. etc.

Totodata, se constata ca hotararea de condamnare, mentinuta in apel, s-a bazat in mod determinant pe probele recunoscute de catre procuror, respectiv pe declaratiile persoanelor anterior mentionate (date in cauzele in care erau cercetati pentru comiterea acelorasi infractiuni ca si inculpatul M.C.), instantele retinand ca acestea au fost contactate de catre inculpat, care le-a comunicat ca a patruns fara drept in computerul unei mari companii din California, ca i-au furnizat inculpatului nume si adrese de persoane din Statele Unite ale Americii si ca, ulterior, produsele comandate pe numele acestor persoane au fost retrimise in Romania, inculpatului M.C., contra unor sume de bani sau parti din respectivele bunuri . Pe tot parcursul procesului penal, prin apararile formulate, inculpatului a contestat aceste sustineri.

Nici in cadrul cercetarii judecatoresti desfasurata in fata instantei de fond si nici in apel nu au fost folosite instrumentele procedurale care permiteau ascultarea acestor persoane in calitate de martori (prin efectuarea de comisii rogatorii sau videoconferinte), imprejurarea ca depozitiile acestora au fost recunoscute de catre procuror in procedura reglementata de dispozitiile art. 519, art. 520 C. proc. pen. (in prezent abrogate) nescutind instantele de obligatia administrarii acestor probe.

Inalta Curte de Casatie si Justitie retine, din jurisprudenta constanta a Curtii Europene a Drepturilor Omului, inclusiv in cauzele pronuntate impotriva Romaniei (Reiner si altii c. Romaniei, VB c. Romaniei), ca in anumite situatii se poate dovedi necesar pentru autoritati sa recurga la declaratiile date inca din faza cercetarii preliminare. Daca inculpatul a avut o ocazie adecvata si suficienta sa conteste asemenea declaratii, in momentul in care au fost facute sau mai tarziu, folosirea lor in sine nu incalca dispozitiile art. 6 paragraf 1 si 3 lit. d) din Conventie . Cu toate acestea, dreptul la aparare este limitat intr-un mod incompatibil cu garantiile art. 6 atunci cand o condamnarea se bazeaza exclusiv sau intr-o masura hotaratoare pe declaratiile facute de o persoana pe care acuzatul nu a putut sa o interogheze sau a carei audiere nu a putut fi obtinuta nici in faza urmaririi penale si nici ulterior.

Instanta de apel, in baza efectului devolutiv integral al caii de atac, trebuia sa observe aceste lipsuri ale cercetarii judecatoresti si sa le suplineasca, prin ascultarea martorilor pe declaratiile carora care s-a fundamentat hotararea de condamnare, prin videoconferinta, fie, in cazul in care acesta nu era posibila (datorita diferentelor de fus orar sau din orice alte cauze), prin dispunerea unei comisii rogatorii.

Ca atare, si sub acest aspect hotararea instantei de apel este criticabila, astfel ca, la rejudecarea apelului inculpatului M.C., urmeaza a fi luate masuri pozitive care sa conduca la respectarea exigentelor art. 6 paragraf 1 si 3 lit. d) din Conventie .

In raport cu toate aceste considerente, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursul declarat de inculpatul M.C. impotriva deciziei nr. 56 din 29 februarie 2012 a Curtii de Apel Bucuresti, Sectia I penala, a casat decizia penala atacata si a trimis cauza la Curtea de Apel Bucuresti in vederea rejudecarii apelului declarat de inculpatul M.C. impotriva sentintei nr. 961 din 18 noiembrie 2009 a Tribunalului Bucuresti, Sectia a II-a penala.

Nota: Potrivit Legii nr. 2/2013, dispozitiile art. 3859 alin. (1) pct. 2, 9, 10 si 21 C. proc. pen. se abroga.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 3011 din 26 septembrie 2012


Citeşte mai multe despre:    Tribunalul Bucuresti    Martori    Proba testimoniala    Curtea de Apel Bucuresti    Legea 2/2013



Comentează: Condamnare bazata in mod determinant pe declaratiile martorilor neaudiati in prima instanta si in apel
Alte Speţe

Decizia C.C.R. nr. 250/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 386 alin. (1) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 770/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 304 alin. (1) din Codul de procedura civila
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 123/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 103 alin. (8) din OUG nr. 195/2002
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia ICCJ nr. 10/2019: in cazul nedepunerii armei la un armurier autorizat dupa expirarea permisului de arma, arma si munitia intra sub incidenta confiscarii speciale chiar daca a fost dispusa clasarea.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia C.C.R. nr. 159/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 57/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 380 alin. (1) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Hotararea in Cauza D.M.D. impotriva Romaniei, din 03.10.2017
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Decizia C.C.R. nr. 831/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din OG 2/2001
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia ICCJ nr. 10/2019: participantul la comiterea unei infractiuni care a fost judecat separat de ceilalti participanti si audiat ulterior ca martor, in cauza disjunsa, nu poate avea calitatea de subiect activ al infractiunii de marturie mincinoasa
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ: actiunea de conducere a unui vehicul, astfel cum este prevazuta de art. 336 din Codul penal, nu presupune in mod necesar punerea in miscare a vehiculului prin actionarea sistemelor de autopropulsie.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie



Articole Juridice

Limitele principiului retroactivitatii efectelor nulitatii deciziei de concediere. Neretroactivitatea deciziei de reintegrare a salariatului
Sursa: Irina Maria Diculescu

Evaluarea imobilelor restituite in natura sau prin echivalent in temeiul Legii 165/2013. Aspecte de constitutionalitate.
Sursa: Irina Maria Diculescu

Data incetarii de drept a contractului individual de munca atunci cand salariatul nu solicita reintegrarea aspecte de constitutionalitate si echitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Aplicarea in timp a legii 165/2013 privind finalizarea procesului de restituire a imobilelor preluate in mod abuziv aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea dispozitiilor privind salarizarea la acelasi nivel pentru activitate desfasurata in aceleasi conditii a personalului platit din fonduri publice
Sursa: Irina Maria Diculescu

C.C.R: Respingerea motivata a probelor nu aduce atingere oralitatii, nemijlocirii si contradictorialitatii.
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea suspendarii contractului individual de munca la initiativa angajatorului atunci cand salariatul a fost trimis in judecata pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta
Sursa: Irina Maria Diculescu