Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Valabilitatea actelor aditionale de majorare a salariului nesemnate de salariat

Valabilitatea actelor aditionale de majorare a salariului nesemnate de salariat

  Publicat: 19 Mar 2021       1997 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului T., sub nr. x, reclamanta Z.C.G., a solicitat urmatoarele:

I. Anularea deciziei de concediere/sanctionare, emisa la data de 11.05.2015 de .TI SRL in mod netemeinic si nelegal si, pe cale de consecinta reintegrarea reclamantei pe postul si functia detinuta anterior Deciziei de Concediere/Sanctionare din 11.05.2015, si obligarea paratei la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate, precum si cu toate sporurile si drepturile de care ar fi beneficiat daca nu ar fi fost concediata, pentru perioada 11.05.2015 si pana la data punerii efective in executare a hotararii ce se va pronunta; precum si anularea celor 88 de ore nemotivate aparute in fluturasul sau de salariu pe luna aprilie 2015.

Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Persoana care a dobandit aceasta calitate potrivit legii si care are competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii economico-financiare si de contabilitate,
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Persoana care a dobandit aceasta calitate potrivit legii si care are competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii economico-financiare si de contabilitate,
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
(lat. disjungere " a separa")Prevazuta in sectiunea III, cap. I, t. II, C. proc. pen., partea generala,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Persoana care a dobandit aceasta calitate potrivit legii si care are competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii economico-financiare si de contabilitate,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act procesual prin care reclamantul pune in miscare actiunea civila, sesizand instanta judecatoreasca cu rezolvarea acesteia.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Persoana care a dobandit aceasta calitate potrivit legii si care are competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii economico-financiare si de contabilitate,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Componentele structurale ale actului juridic civil, adica elementele sale constitutive, care pot fi comune tuturor actelor civile
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Calitate a unui act juridic de a intruni toate conditiile si de a produce toate efectele prevazute de lege.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Ansamblul normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale de munca ale muncitorilor si functionarilor, precum si alte raporturi sociale derivate din raporturile sociale de munca.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Componentele structurale ale actului juridic civil, adica elementele sale constitutive, care pot fi comune tuturor actelor civile
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Persoana care a dobandit aceasta calitate potrivit legii si care are competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii economico-financiare si de contabilitate,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este formata din persoanele asociate sub diferite forme, pe baza unor interese comune, si care isi dedica timpul, cunostintele si experienta pentru a-si promova si apara drepturile si interesele;
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este formata din persoanele asociate sub diferite forme, pe baza unor interese comune, si care isi dedica timpul, cunostintele si experienta pentru a-si promova si apara drepturile si interesele;
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Persoana care a dobandit aceasta calitate potrivit legii si care are competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii economico-financiare si de contabilitate,
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Acele situatii in care efectele contractului se produc fata de alte persoane care nu au calitatea de parti contractante sau de succesori in drepturi ai partilor.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Persoana care a dobandit aceasta calitate potrivit legii si care are competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii economico-financiare si de contabilitate,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala, remediul procesual folosit de partea interesata pentru a indeparta din activitatea procesuala persoanele incompatibile.
Persoana care a dobandit aceasta calitate potrivit legii si care are competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii economico-financiare si de contabilitate,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Din punctul de vedere al dreptului civil, actul juridic prin care o persoana (delegant) insarcineaza o alta persoana (delegat) sa execute o anumita prestatie in favoarea unei terte persoane (delegatar), cu consimtamantul acesteia.
Din punctul de vedere al dreptului civil, actul juridic prin care o persoana (delegant) insarcineaza o alta persoana (delegat) sa execute o anumita prestatie in favoarea unei terte persoane (delegatar), cu consimtamantul acesteia.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Persoana care a dobandit aceasta calitate potrivit legii si care are competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii economico-financiare si de contabilitate,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Persoana care a dobandit aceasta calitate potrivit legii si care are competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii economico-financiare si de contabilitate,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala, remediul procesual folosit de partea interesata pentru a indeparta din activitatea procesuala persoanele incompatibile.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala, remediul procesual folosit de partea interesata pentru a indeparta din activitatea procesuala persoanele incompatibile.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala, remediul procesual folosit de partea interesata pentru a indeparta din activitatea procesuala persoanele incompatibile.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala, remediul procesual folosit de partea interesata pentru a indeparta din activitatea procesuala persoanele incompatibile.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala, remediul procesual folosit de partea interesata pentru a indeparta din activitatea procesuala persoanele incompatibile.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala, remediul procesual folosit de partea interesata pentru a indeparta din activitatea procesuala persoanele incompatibile.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala, remediul procesual folosit de partea interesata pentru a indeparta din activitatea procesuala persoanele incompatibile.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala, remediul procesual folosit de partea interesata pentru a indeparta din activitatea procesuala persoanele incompatibile.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala, remediul procesual folosit de partea interesata pentru a indeparta din activitatea procesuala persoanele incompatibile.
Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala, remediul procesual folosit de partea interesata pentru a indeparta din activitatea procesuala persoanele incompatibile.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Prevazut in cap. I, t. II, C. proc.en., partea speciala, colectiv de judecatori constituit pentru solutionarea cauzelor care i s-au repartizat.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Prevazut in cap. I, t. II, C. proc.en., partea speciala, colectiv de judecatori constituit pentru solutionarea cauzelor care i s-au repartizat.
Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala, remediul procesual folosit de partea interesata pentru a indeparta din activitatea procesuala persoanele incompatibile.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala, remediul procesual folosit de partea interesata pentru a indeparta din activitatea procesuala persoanele incompatibile.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
(autorecuzarea)- Institutia prin care persoana incopatibila se abtine sa participe in procesul penal,
Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala,
Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala, remediul procesual folosit de partea interesata pentru a indeparta din activitatea procesuala persoanele incompatibile.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala, remediul procesual folosit de partea interesata pentru a indeparta din activitatea procesuala persoanele incompatibile.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Din punctul de vedere al dreptului civil, actul juridic prin care o persoana (delegant) insarcineaza o alta persoana (delegat) sa execute o anumita prestatie in favoarea unei terte persoane (delegatar), cu consimtamantul acesteia.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala, remediul procesual folosit de partea interesata pentru a indeparta din activitatea procesuala persoanele incompatibile.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Din punctul de vedere al dreptului civil, actul juridic prin care o persoana (delegant) insarcineaza o alta persoana (delegat) sa execute o anumita prestatie in favoarea unei terte persoane (delegatar), cu consimtamantul acesteia.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Constituţia României - Intrare in vigoare: 31/10/2003
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala, remediul procesual folosit de partea interesata pentru a indeparta din activitatea procesuala persoanele incompatibile.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala, remediul procesual folosit de partea interesata pentru a indeparta din activitatea procesuala persoanele incompatibile.
Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala, remediul procesual folosit de partea interesata pentru a indeparta din activitatea procesuala persoanele incompatibile.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Prevazut in cap. I, t. II, C. proc.en., partea speciala, colectiv de judecatori constituit pentru solutionarea cauzelor care i s-au repartizat.
Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala, remediul procesual folosit de partea interesata pentru a indeparta din activitatea procesuala persoanele incompatibile.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala, remediul procesual folosit de partea interesata pentru a indeparta din activitatea procesuala persoanele incompatibile.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala, remediul procesual folosit de partea interesata pentru a indeparta din activitatea procesuala persoanele incompatibile.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala, remediul procesual folosit de partea interesata pentru a indeparta din activitatea procesuala persoanele incompatibile.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala, remediul procesual folosit de partea interesata pentru a indeparta din activitatea procesuala persoanele incompatibile.
Constituţia României - Intrare in vigoare: 31/10/2003
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala, remediul procesual folosit de partea interesata pentru a indeparta din activitatea procesuala persoanele incompatibile.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Acele situatii in care efectele contractului se produc fata de alte persoane care nu au calitatea de parti contractante sau de succesori in drepturi ai partilor.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala, remediul procesual folosit de partea interesata pentru a indeparta din activitatea procesuala persoanele incompatibile.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Posibilitatea de a pretinde o anumita conduita, in considerarea realizarii unui drept subiectiv viitor si previzibil, prefigurat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Persoana care a dobandit aceasta calitate potrivit legii si care are competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii economico-financiare si de contabilitate,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Principala forma a evidentei economice. Contabilitatea inregistreaza, urmareste si controleaza numai acele laturi ale activitatii care pot fi exprimate valoric cu ajutorul etalonului banesc (rareori etaloane cantitative).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act adoptat de organele de stat,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Principiu juridic potrivit caruia hotararile judecatoresti definitive capata autoritate (putere) de lucru
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Prevazuta in cap.IV, t, C. proc. pen., partea speciala, procedeu jurisdictional de solutionare a plangeriloe indreptate impotriva actelor de executare dintr-o hotarare penala.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Parte din pasivul unei companii care reprezinta datoriile (pe teren scurt, mediu si lung), adica sumele a caror rambursare o vor cere creditorii.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Reguli privind rezolvarea de catre instantele judecatoresti a unor cereri care nu implica stabilirea
Reguli privind rezolvarea de catre instantele judecatoresti a unor cereri care nu implica stabilirea
Personal auxiliar incadrat pe langa tribunale si judecatorii,
Principiu juridic potrivit caruia hotararile judecatoresti definitive capata autoritate (putere) de lucru
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala;
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Denuntarea unui inscris ca fiind un fals.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Depasire a legalitatii,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Prevazuta in sectiunea I, cap. IV, t.I, C. proc. pen., partea speciala, incunostiintarea facuta organelor de urmarire penala prin plangere, denunt sau alte modalitati cu privire la savarsirea unei infractiuni.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Persoana care a dobandit aceasta calitate potrivit legii si care are competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii economico-financiare si de contabilitate,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Persoana care a dobandit aceasta calitate potrivit legii si care are competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii economico-financiare si de contabilitate,
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala;
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Principiu juridic potrivit caruia hotararile judecatoresti definitive capata autoritate (putere) de lucru
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este formata din persoanele asociate sub diferite forme, pe baza unor interese comune, si care isi dedica timpul, cunostintele si experienta pentru a-si promova si apara drepturile si interesele;
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala, remediul procesual folosit de partea interesata pentru a indeparta din activitatea procesuala persoanele incompatibile.
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala, remediul procesual folosit de partea interesata pentru a indeparta din activitatea procesuala persoanele incompatibile.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Legea privind organizarea judiciară
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala, remediul procesual folosit de partea interesata pentru a indeparta din activitatea procesuala persoanele incompatibile.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Persoana care a dobandit aceasta calitate potrivit legii si care are competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii economico-financiare si de contabilitate,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Act procesual prin care reclamantul pune in miscare actiunea civila, sesizand instanta judecatoreasca cu rezolvarea acesteia.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Persoana care a dobandit aceasta calitate potrivit legii si care are competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii economico-financiare si de contabilitate,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Principiu juridic potrivit caruia hotararile judecatoresti definitive capata autoritate (putere) de lucru
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Reglementata in C. proc. pen. in acelasi cadru ca si actiunea penala.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

II. Obligarea societatii sa- i achite diferenta de despagubire in suma neta de 8.899 lei aferenta perioadei 22.10. 2014, conform Sentintei civile nr. 1837/PI/03.07.2014 emisa de Tribunalul T. in Dosarul nr. x/30/2013 si ramasa irevocabila precum si a sumei de 3. 580 lei reprezentand onorariu expert contabil, asa cum rezulta din Raportul de expertiza contabila intocmit la data de 26.05.2015 de S.S S.R.L. prin expert contabil C.E.


III. Obligarea societatii sa- i acorde efectuarea concediilor de odihna aferente anilor 2009; 2010; 2011 si 2012.


IV. Obligarea societatii sa- i corecteze fluturasul de salariu pe luna octombrie 2014, astfel: in rubrica ore standard 72 ore in loc de 64 ore si respectiv in rubrica zile concediu medical 14 zile in loc de 15 zile, si obligarea societatii la emiterea si comunicarea organelor statului a unei declaratii rectificative aferente lunii octombrie 2014, cu modificarile de mai sus.


V. Obligarea societatii sa- i corecteze fluturasul de salariu pe luna aprilie 2015, la rubrica Rest zile CO (final an): 25 de zile in loc de 23 de zile .


VI. Obligarea societatii sa- i recalculeze toate drepturile salariale incepand cu data de 01 august 2014 luand in calcul salariul de baza de 1. 907 lei brut, asa cum rezulta din Raportul de expertiza contabila intocmit la data de 26.05.2015 de S.S. S.R.L. prin expert contabil C.E., respectiv incepand cu data de 01.09.2014 luand in calcul salariul de baza de 2.037 lei brut, conform majorarilor colective ale societatii cu aplicare din 01.09.2014 si incepand cu data de 01.12.2014 luand in calcul salariul de baza de 2.067 lei brut, conform majorarilor colective ale societatii, cu aplicare din 01.12.2014.


VII. Obligarea societatii la plata unor daune morale in suma de 150.000 lei pentru prejudiciul de ordin material in suma de 8. 899 lei neachitata inca conform Sentintei civile nr. 1837/PI/03.07.2014 emisa de Tribunalul T.in Dosarul nr. x/30/2013 si ramasa irevocabila si prejudiciul moral suferit ca urmare a modului vadit abuziv in care societatea a inteles sa puna in aplicare sentinta civila sus amintita, conform cererilor reclamantei nr. I; II; III; IV ; V si VI din contestatie.


Prin incheierea civila pronuntata de catre Tribunalul T.la data de 23 noiembrie 2015 in dosar nr. x s-a dispus disjungerea capetelor de cerere II, III, IV, V si VI, dosarul de fata alcatuindu-se in vederea solutionarii petitului referitor la obligarea societatii sa- i recalculeze toate drepturile salariale incepand cu data de 01 august 2014 luand in calcul salariul de baza de 1. 907 lei brut, asa cum rezulta din Raportul de expertiza contabila intocmit la data de 26.05.2015 de S.S. S.R.L. prin expert contabil C.E., respectiv incepand cu data de 01.09.2014 luand in calcul salariul de baza de 2.037 lei brut, conform majorarilor colective ale societatii cu aplicare din 01.09.2014 si incepand cu data de 01.12.2014 luand in calcul salariul de baza de 2.067 lei brut, conform majorarilor colective ale societatii, cu aplicare din 01.12.2014.


Prin Sentinta civila nr. 1404/PI/25.10.2018 pronuntata in Dosarul nr. x, Tribunalul T. a admis exceptia tardivitatii modificarii cererii de chemare in judecata; a respins ca neintemeiata cererea de chemare in judecata formulata de reclamanta Z.C.G., in contradictoriu cu parata K.R.T. SRL; a obligat reclamanta sa plateasca paratei suma de 4050 lei cu titlu de cheltuieli de judecata reprezentand onorariu expert; cu cheltuieli de judecata constand in onorariu avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) pe cale separata in ceea ce priveste parata.


Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut ca:


In ceea ce priveste modificarea cererii de chemare in judecata, aflata la fila 75 vol. IV dosar, instanta a observat ca a fost formulata la aproximativ 3 ani de zile de la data sesizarii instantei, prin urmare, in baza art. 204 alin. 1 Cod Procedura civila, a fost respinsa ca tardiv formulata, urmand a fi admisa exceptia tardivitatii invocata de parata.


Reclamanta Z.C.- G. a fost angajata paratei in baza contractului individual de munca cu nr. x/x din data de 06.02.2001, in functia de muncitor necalificat.


Incepand cu data de 12.08.2009, parata a concediat succesiv reclamanta, proceduri urmate de numeroase cereri de chemare in judecata formulate de reclamanta.


Prezenta cerere de chemare in judecata are drept obiect obligarea societatii parate sa ii recalculeze reclamantei toate drepturile salariale incepand cu data de 01 august 2014 luand in calcul salarul de baza de 1. 907 lei brut, asa cum rezulta din raportul de expertiza contabila intocmit la data de 26.05.2015 de S.S. S.R.L. prin expert contabil C.E., respectiv incepand cu data de 01.09.2014 luand in calcul salariul de baza de 2.037 lei brut, conform majorarilor colective ale societatii cu aplicare din 01.09.2014 si incepand cu data de 01.12.2014 luand in calcul salariul de baza de 2.067 lei brut, conform majorarilor colective ale societatii, cu aplicare din 01.12.2014.


Din deciziile depuse de parata la filele 39 si 40 vol. II dosar, rezulta ca parata a operat majorari salariale pentru toti angajatii sai, incepand cu anul 2014, aspect recunoscut de ambele parti litigante.


Din verificarea inscrisurilor depuse la dosar, respectiv actele aditionale emise de parata pe seama reclamantei, anume nr. 4733/01.09.2014, nr. 4921/25.09.2014, nr. 5970/05.01.2015 si nr. 15/19.01.2015, aflate la filele nr. 194, 195, 196 si 197 vol. II dosar, prin care parata a operat majorarea salariala si in cazul reclamantei, succesiv, pe anii in discutie, instanta a retinut ca parata a refuzat sa le semneze, iar pe actul aditional nr. 15/19.01.2015 a semnat doar de luare la cunostinta.


Pentru incheierea legala si valabila a unui contract individual de munca, respectiv a unui act aditional la acesta, trebuie indeplinite mai multe conditii . Unele dintre acestea sunt comune incheierii oricarui contract: capacitatea, obiectul, consimtamantul si cauza.


In prezent, prin modificarile aduse Codului muncii prin Legea nr. 40/2011, forma scrisa a contractului individual de munca reprezinta o conditie de validitate a acestuia.


Prin forma ceruta numai pentru proba actelor juridice se intelege acea conditie, impusa de lege sau de catre parti, care consta in intocmirea unui inscris care sa probeze actul juridic.


Din aceasta perspectiva, Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) cuprinde in prezent urmatoarele dispozitii legale: art. 16 alin. 1: ``Contractul individual de munca se incheie (..) in forma scrisa (..). Obligatia de incheiere a contractului individual de munca in forma scrisa revine angajatorului. Forma scrisa este obligatorie pentru incheierea valabila a contractului``; art. 80 alin. 2: ``Contractul individual de munca pe durata determinata se poate incheia numai in forma scrisa, cu precizarea expresa a duratei pentru care se incheie``; art. 102 alin. 2: ``In situatia in care intr-un contract individual de munca cu timp partial nu sunt precizate elementele prevazute la alin. 1, contractul se considera a fi incheiat pentru norma intreaga``; art. 106: ``Contractul individual de munca la domiciliu se incheie numai in forma scrisa``; art. 57 alin. 1: ``Nerespectarea oricareia dintre conditiile legale necesare pentru incheierea valabila a contractului individual de munca atrage nulitatea acestuia``.


Dispozitiile actuale si imperative ale art. 16 raportate la eliminarea aliniatului 2 al aceluiasi articol din vechea reglementare instituie forma scrisa ad validitatem a contractului individual de munca in dreptul muncii romanesc.


Prin forma ceruta pentru validitatea anumitor acte juridice se intelege o conditie de validitate, esentiala si speciala care consta in necesitatea indeplinirii formalitatilor prestabilite de lege sau de parti, in lipsa carora actele juridice nu s-ar putea naste in mod valabil.


Forma ceruta ad validitatem impune respectarea anumitor cerinte, astfel: intregul continut al actului juridic - atat clauzele esentiale, cat si clauzele neesentiale - trebuie sa imbrace forma prescrisa de lege sau prin conventia partilor; actele juridice aflate in interdependenta cu cel pentru care se cere o anumita forma trebuie sa imbrace si ele forma ceruta pentru valabilitatea acestuia, chiar daca, luate separat, ele nu impun ca o conditie de valabilitate indeplinirea acelei conditii .


Pentru acele situatii in care forma scrisa se impune ca o conditie ad validitatem, aceasta prezinta urmatoarele caractere: reprezinta un element esential, constitutiv al actului juridic; este incompatibila cu manifestarea tacita de vointa; este exclusiva.


Potrivit art. 17 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ``anterior incheierii sau modificarii contractului individual de munca, angajatorul are obligatia de a informa persoana selectata in vederea angajarii ori, dupa caz, salariatul, cu privire la clauzele esentiale pe care intentioneaza sa le inscrie in contract sau sa le modifice. Obligatia de informare a persoanei selectate in vederea angajarii sau a salariatului se considera indeplinita de catre angajator la momentul semnarii contractului individual de munca sau a actului aditional, dupa caz. Persoana selectata in vederea angajarii ori salariatul, dupa caz, va fi informata cu privire la cel putin urmatoarele elemente: (aa‚¬A¦) lit. k) salariul de baza, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum si periodicitatea platii salariului la care salariatul are dreptul``.


In consecinta, refuzul reclamantei de a semna actele aditionale, cu modificarea unui element esential al contractului, anume salariul, a generat imposibilitatea paratei de a acorda reclamantei majorarile salariale cerute. Asadar, in acest context, reclamanta se afla in culpa pentru refuzul de a semna actele aditionale vizand majorarile salariale acordate de parata incepand cu anul 2014, prin urmare, reclamanta nu poate invoca propria culpa in favoarea sa.


Este lipsita de pertinenta sustinerea autoritatii de lucru judecat de catre reclamanta, invocata prin notele de la fila 81 dosar vol. III dosar, in ceea ce priveste salariul de baza de 1907 lei al reclamantei pentru perioada ulterioara datei de 01.08.2014, in conditiile in care acest aspect nu a fost discutat in cadrul dosarului nr. x/325/2014 al Tribunalului T., avand drept obiect contestatie la executare (a se vedea fila 90 vol. II dosar).


Nici autoritatea de lucru judecat invocata de reclamanta referitor la salariul sau de baza brut de 1305 lei la data de 29.09.2010, invocata prin notele de sedinta de la fila 113 vol. III dosar, nu a putut fi retinuta ca aplicabila in cauza in conditiile in care acest interval vizat de reclamanta excede cadrului procesual trasat de prezenta cerere de chemare in judecata, al carei obiect vizeaza toate drepturile salariale solicitate de reclamanta incepand cu data de 01 august 2014.


Fata de aceste considerente de fapt si de drept, instanta a respins ca neintemeiata cererea de chemare in judecata formulata.


In baza art. 453Cod Procedura civila, a retinut culpa procesuala a reclamantei in promovarea cererii de chemare in judecata, prin urmare, a fost obligata la plata onorariului expertului judiciar in suma de 4050 lei, suma avansata de parata prin O. P. nr. 352/14.09.2016 aflat la fila 209 vol. II dosar si O. P. nr. 621/23.12.2016 aflat la fila 163 vol. IV dosar.


In ceea ce priveste onorariul de avocat, instanta a luat act ca parata le-a solicitat pe cale separata.


In ceea ce priveste cheltuielile de judecata constand in plata aparatorului din oficiu al reclamantei, instanta, in baza art. 19 alin. 1 din O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila, potrivit caruia ``daca partea care a beneficiat de ajutor public judiciar cade in pretentii, cheltuielile procesuale avansate de catre stat raman in sarcina acestuia``, a retinut ca acestea vor ramane in sarcina statului.


Impotriva acestei sentinte a declarat apel reclamanta Z.C.- G., solicitand admiterea apelului, anularea hotararii atacate, rejudecarea fondului si admiterea cererii asa cum a fost formulata in dosarul initial nr. x si disjunsa apoi in dosarul in cauza cu nr. x astfel: Obligarea societatii la recalcularea tuturor drepturilor salariale incepand cu data de 01 august 2014 luand in calcul salariul de baza de 1. 907 lei brut, asa cum rezulta din Raportul de expertiza contabila intocmit la data de 26.05.2015 de S.S. S.R.L. prin expert contabil C.E., respectiv incepand cu data de 01.09.2014 luand in calcul salariul de baza de 2.037 lei brut, conform majorarilor colective ale societatii cu aplicare din 01.09.2014 si incepand cu data de 01.12.2014 luand in calcul salariul de baza de 2.067 lei brut, conform majorarilor colective ale societatii, cu aplicare din 01.12.2014, pentru urmatoarele motive:


Prima instanta a retinut faptul ca reclamanta a fost angajata paratei in baza contractului individual de munca cu nr. x/06.02.2001 in functia de muncitor necalificat. A aratat ca a sesizat pe parcursul derularii procesului in dosarul in cauza imediat ce a aflat ca nu a incheiat niciun contract individual de munca sau act aditional referitor la schimbarea denumirii cu societatea K.R.T. SRL, faptul ca a lucrat la negru in societate se datoreaza exclusiv inselaciunii acestei societati si ascunderii adevarului cu privire la schimbarea numelui societatii, aceste fapte penale fiind urmarite penal in Dosarul nr. 470/P/2018 deschis de parchetul de pe langa Tribunalul T. Asa-zisul contract individual de munca cu nr. x este incheiat cu societatea .s S.R.L. .


De asemenea, pentru termenul din data de 02.11.2107, imediat ce a aflat, a depus la dosar prin note scrise la data de 27.10.2017 faptul ca acest contract de munca cu nr. x este lovit de nulitate intrucat la data de 06.02.2001 nu avea carte de identitate. Mai mult decat atat, a sesizat instanta de faptul ca, in Cartea de munca, in data de 06.02.2001 este inregistrat un alt contract individual de munca cu nr. x cu societatea . S.R.L. (fara TI). A aratat ca a formulat in dosarul in cauza o cerere de suspendare a cauzei pana la solutionarea definitiva a plangerii din dosarul penal nr. 470/P/2018 deschis de parchetul de pe langa Tribunalul T., dosar penal care are legatura directa cu dosarul in cauza, fiind cercetate si validitatea celor doua contracte de munca sus mentionate, aceasta cerere de suspendare fiindu-i respinsa.


Prin intermediul cereri de apel a formulat din nou o cerere de suspendare a cauzei din prezentul apel pana la solutionarea definitiva a plangerii din dosarul penal nr. 470/P/2018 deschis de Parchetul de pe langa Tribunalul T., cerere de suspendare pentru aceleasi motive in drept si in fapt invocate in dosarul de fond . Faptul ca nu a incheiat niciun contract de munca cu aceasta societate parata, nu a fost cercetat si pus in discutia partilor de instanta de fond, asa cum a solicitat pentru termenul din data de 02.11.2107, asa cum a prezentat mai sus, motiv pentru care a solicitat, in situatia in care, i se va respinge suspendarea cauzei din prezentul apel pana la solutionarea definitiva a plangerii din dosarul penal nr. nr. 470/P/2018, a solicitat punerea in discutia partilor existenta vreunui contract individual de munca cu societatea parata, invocand prevederile art. 22 din C.


Cu privire la actele aditionale cu nr. 4733/01.09.2014; nr. 4921/25.09.2014; nr. 5970/05.01.2015 si nr. 15/19.01.2015 pe care a refuzat sa le semneze, a precizat faptul ca, pe actul adi t ional nr. 5970/05.01.2015, prin semnarea de luare la cunostinta si-a dat acceptul la aceasta majorare salariala, insa instanta nu a luat-o in considerare, iar actul aditional nr. 15/19.01.2015 este semnat de ambele parti. Instanta, de asemenea, nu a dorit sa ia acest act aditional in considerare, in conditiile in care parata a depus la dosar o copie avand numai semnatura lor. Faptul retinut de instanta si precizat in sentinta civila la fila 3 alineatul 4 ca reclamanta nu a semnat niciun act aditional cu privire la salariu este neintemeiat, in conditiile in care a depus la dosarul cauzei cele doua acte aditionale semnate de ambele parti.


Cu privire la sustinerile instantei a faptului ca, sustinerea autoritatii de lucru judecat de catre reclamanta in ceea ce priveste salariul de baza de 1907 lei sunt lipsite de relevanta, in conditiile in care acest aspect nu a fost discutat in cadrul dosarului nr. x/325/2014 sunt neadevarate si nelegale. A se observa faptul ca la fila 81- 83 vol. I, a invocat prin note de sedinta la termenul din data de 14.11.2016 autoritatea de lucru judecat cu privire la salariul de baza de 1907 lei brut la data de 01.08.2014, intrucat exista la data invocarii autoritatii de lucru judecat si incheierea nr. 953/17.11.2016 in dosar nr. x, emisa de Judecatoria Chisineu Cris. Suma de 8. 899 lei dispusa a fi executata prin incheierea nr. 953/17.11.2016 in dosar nr. x a fost data conform Raportului de expertiza contabila intocmit la data de 26.05.2015 de SVT SYSTEMS S.R.L. prin expert contabil C.E.in dosarul executional nr. 412/ex/2016; Raportul de expertiza contabila in care este stabilit salariul de baza de 1907 lei pe luna iulie 2014, astfel ca si in data de 01.08.2014 salariul de baza nu putea fi mai mic decat 1907 lei, in cererea cu privire la autoritatea de lucru judecat nefiind vorba de dosarul cu nr. x/325/2014.


A invederat ca notele de sedinta prin care a invocat Exceptia autoritatii de lucru judecat depuse la termenul din data de 15.02.2017 nu se afla indosariate si numerotate la dosarul de prima instanta, acestea regasindu-se doar atasate la sfarsitul volumului III de la prima instanta fara a fi numerotate. Ce este si mai grav este faptul ca, instanta de fond nu a pus in discutia partilor aceasta exceptie si nu s-a pronuntat pe ea, motiv pentru care a solicitat punerea in discutie a acestei exceptii sus precizate si pronuntarea asupra acestei exceptii . A invocat aceasta exceptie pentru a dovedi ca la data de 01.08.2014, nu putea avea un salariu mai mic de 1305 lei, nicidecum salariul de 1090 lei invocat de parata si sustinut de expertul contabil B.L.T.in Raportul de expertiza contabila depus la dosarul cauzei, care a fost si motivul principal al recuzarii domnului expert contabil B.L.T.de catre aceasta, deci sustinerile instantei de fond ca aceasta exceptie nu are legatura cu cauza sunt eronate si nefondate legal.


A solicitat punerea in discutia partilor si pronuntarea asupra acestei exceptii invocate cu precizarile de mai sus, precum si asupra cererii de recuzare a domnului expert contabil B.L.T., asa cum au fost invocate in prima instanta.


Cu privire la admiterea exceptiei tardivitatii cererii depuse la fila 75 vol. IV si dispusa in primul alineat al dispozitivului Sentintei civile nr. 1404/PI atacate prin prezentul apel, a se constata faptul ca cererea nu a fost introdusa tardiv in conditia in care a solicitat ca cererea sa fie actualizata in baza unui act normativ emis la finele anului 2017, si anume O.U.G. nr. 79/2017, dupa data depunerii cererii initiale, iar cererea a fost depusa inauntrul termenului de trei ani de zile de prescriere. A solicitat punerea in discutie a acestei exceptii mentionate si pronuntarea asupra acesteia, iar in situatia admiteri acestei exceptii a tardivitatii, a solicitat comunicarea caii de urmat, intrucat aceste sume recalculate in cazul admiterii apelului trebuiesc actualizate si cu prevederile O.U.G. nr. 79/2017.


Cu privire la cuantumul de 4050 de lei drept onorariu expert contabil, a considerat ca este exagerat de mare, motiv pentru care a solicitat reducerea acestuia.


A aratat ca la termenul din data de 19.04.2018 a recuzat-o pe doamna judecator M.O.M., presedintele completului de judecata din Dosarul nr. x, printre motivele invocate fiind si faptul ca, pe toata perioada dezbaterilor de la acest termen de judecata, acest fapte s-au intamplat si la termenele anterioare, doamna judecator M.O.M.i-a interzis sa ia cuvantul in aparare, sustinand ca are avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) care sa o reprezinte. In data de 26.11.2018, consultand dosarul in cauza la arhiva Tribunalului T.pentru a putea formula apelul, a constatat faptul ca nu exista nicio delegatie la dosar pentru acest avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) care a ``reprezentat-o``, si care, in afara faptului ca a sustinut verbal actiunea, nu a facut niciun demers judiciar in sprijinul actiunii. Mai mult, la termenul din data de 11.11.2018 la care nu a fost prezenta, inainte de judecarea fondului, acest domn avocat, care a reprezentat-o nu a cerut discutarea exceptiei autoritatii de lucru judecat cu privire la salariul de baza de 1907 lei brut la data de 01.08.2014, acest domn avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) nici nu cunostea continutul acestui dosar. Avand in vedere faptul ca la dosarul cauzei nu exista nicio delegatie pentru avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) care sa o ``reprezinte`` fiind datoria doamnei judecator M.O.M.sa verifice acest lucru.


In drept, a invocat dispozitiile art. 5 alin. (l), alin. (2), alin. (3), alin. (4) ; art. 38 ; art. 39 alin. (l) lit. a), c), d), e) si f) ; art. 40, alin(l) lit. b) si c) si alin(2) lit. c) si f) ; art. 41 alin. (l) si alin. (3) lit. b) si c) ; art. 52 alin. (2) ; art. 78 ; art. 80 alin. (l) si art. 252 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ; art. 470 alin. (l) ; 480 alin (2) Cod Procedura civila; art. l6 alin. (l). art. 21 alin. (3) si art. 24 din Constitutia Romaniei, precum si urmatoarele sentinte civile si R.de expertiza contabila si depuse de reclamanta la dosarul cauzei:


- Sentinta civila nr. 1837/PI/03.07.2014 din dosar x/30/2013 emisa de Tribunalul T_;


- Incheierea nr. 953/17.11.2016 in dosar nr. x, emisa de Judecatoria Chisineu Cris si Raportul de expertiza contabila intocmit de SVT SYSTEMS SRL prin expert contabil C.E.la data de 26.05.2015;


- Sentinta civila nr. 1369 emisa de Judecatoria Timisoara in Dosarul nr. x/325/2014 avand ca obiect contestatie la executare, si Decizia Civila nr. 380/A emisa de Tribunalul T.in Sedinta publica din data de 16 aprilie 2015 in Dosarul nr. x/325/2014, precum si Raportul de expertiza contabila intocmit de doamna expert contabil Farcane N.intocmit la data de 05.05.2014.


Avand in vedere motivele in fapt si in drept invocate mai sus, a solicitat admiterea petitului I din cererea de apel, asa cum a fost formulat si completat prin apel.


II. Cu privire la incheierile de sedinta prin care i s-au respins cererile de recuzare formulate impotriva doamnei judecator M.O.M., conform prevederilor art. 53 alin. (l) C.odata cu cererea de apel impotriva Sentintei civile nr. 1404/PI din Dosarul nr. x/205, a formulat cerere de apel impotriva urmatoarelor incheieri de sedinta din acelasi dosar cu nr. x si anume:


- Incheiere Camera de consiliu din 28 februarie 2018


- Incheiere Camera de consiliu din 02 mai 2018


- Incheiere Camera de consiliu din 05 octombrie 2018


A solicitat anularea acestor incheieri de sedinta prin care s-au solutionat cererile de recuzare a doamnei judecator M.O.M., rejudecarea cererilor de recuzare si admiterea acestor cereri de recuzare, iar in cazul admiterii chiar si in parte a apelului referitor la aceste incheieri, a solicitat anularea Sentintei civile nr. 1404/PI emisa de Tribunalul T., Sectia a I - a civila in Sedinta publica din 25octombrie 2018 in Dosarul nr. x si trimiterea dosarului altui complet pentru rejudecarea fondului din dosarul cu nr. x


pentru urmatoarele motive:


1. Ca urmare a cererilor de recuzate a doamnei judecator M.O.M.in calitate de presedinte a completului de judecata din Dosarul nr. x, la termenele din data de 15 februarie 2018, 19 mai 2018, 20.09.2018, doamna judecator prin incheierea de sedinta publica din data 15.02.2018, incheierea de sedinta publica din data 19.04.2018 si incheierea de sedinta publica din data 20.09.2018 a trimis aceste cereri de recuzare spre solutionare la completul imediat urmator si anume la completul nr. NC 15 LM prezidat de domnul judecator L.V., incalcand astfel prevederile art. 110 alin. (4) si (5) din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti aprobat la data de 17 decembrie 2015 prin Hotararea CSM nr. 1375 din 17 decembrie 2015. La randul sau domnul judecator L.V. a incalcat prevederile art. 110 alin. (4) si (5) din regulament, a judecat cererile de recuzare a doamnei judecator M.O.M.fara a fi un complet legal constituit.


A se vedea si Procesul verbal intocmit tocmai de doamna judecator M.O.M.intocmit la data de 21.02.2017 si depus la dosarul de prima instanta la fila 131 vol. III. Proces verbal in care, doamna judecator M.O.M., pe atunci nefiind judecator in acest dosar, dar incredintandu-i-se judecarea cererii de recuzare formulate de impotriva doamnei judecator R. s. a. , pe atunci presedintele completului de judecata din Dosarul nr. x, doamna judecator M.O.M. a refuzat sa judece aceasta cerere de recuzare tocmai invocand prevederile art. 110 alin. (4) si (5) din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti aprobat la data de 17 decembrie 2015 prin Hotararea CSMnr. 1375 din 17 decembrie 2015.


Din punct de vedere legal, acelasi lucru trebuia sa il faca si domnul judecator L.V., referitor la trimiterile spre judecare a cererilor de recuzare a doamnei judecator M.O.M., sus mentionate, adica sa refuze judecarea acestor cereri de recuzare invocand prevederile art. 110 alin. (4) si (5) din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti aprobat la data de 17 decembrie 2015 prin Hotararea CSM nr. 1375 din 17 decembrie 2015. Mai mult decat atat, la judecarea cererii de recuzare a doamnei judecator M.O.M.formulata de reclamanta la termenul din data de 15 februarie 2018, completul care a judecat cererea de recuzare, solutionata prin Incheiere Camera de consiliu din 28 februarie, acest Complet de judecata a fost compus doar din domnul judecator L.V., fara a avea in componenta pe cei doi asistenti judiciari pe care reclamanta nu i-a recuzat, astfel ca acest complet de judecata a fost nelegal constituit prin lipsa asistentilor judiciari.


Avand in vedere faptul ca, completele de judecata care au solutionat cererile de recuzare a doamnei judecator M.O.M.nu au fost legal constituite, incalcand prevederile art. 110 alin. (4) si (5) din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti aprobat la data de 17 decembrie 2015 prin Hotararea CSM nr. 1375 din 17 decembrie 2015 aceste Incheieri Camera de consiliu prin care s-au solutionat aceste cereri de recuzare a doamnei judecator M.O.M. si anume: Incheiere Camera de consiliu din 28 februarie 2018, Incheiere Camera de consiliu din 02 mai 2018, Incheiere Camera de consiliu din 05 octombrie 2018 sunt nule de drept


art. 110 din Regulamentul de organizare si functionare a instantelor judecatoresti


(1) Incidentele procedurale referitoare la incompatibilitatea, recuzarea sau abtinerea tuturor membrilor completului de judecata, se vor solutiona de completul cu numarul imediat urmator, care judeca in aceeasi materie. Daca in materia respectiva nu mai exista decat un singur complet de judecata, incidentele procedurale referitoare la toti membrii completului se vor solutiona de acesta. Daca nu mai exista un complet care judeca in acea materie, incidentele vor fi solutionate de completul din materia si dupa regulile stabilite de colegiul de conducere al instantei.


(4) In situatia in care incidentele procedurale se refera la o parte din membrii completului de judecata, solutionarea acestora se va face de catre un complet constituit prin includerea judecatorului sau a judecatorilor stabiliti prin planificarea de permanenta, m materii, realizata cel putin trimestrial,


(5) In cazul in care dupa solutionarea incidentelor procedurale conform alin. (4), se constata incompatibilitatea unuia sau unora dintre membrii completului de judecata, intregirea completului se realizeaza prin participarea judecatorului sau judecatorilor inscrisi in lista de permanenta dupa judecatorul sau judecatorii care au participat la solutionarea incidentului procedural


Referitor la cererea de recuzare a doamnei judecator M.O.M.de la termenul din data de 19.04.2018 si completata la data de 24.04.2018 prin registratura Tribunalului T. si care a fost solutionata prin - Incheiere Camera de consiliu din 02.05.2018, reclamanta a dorit sa completeze motivele de recuzare in prezentul apel si anume:


In data de 28.11.2018 a consultat dosarul in cauza cu nr. x in vederea formularii cererii de apel, lucru pe care l-a repetat si a doua zi, 29.11.2018, si a constatat faptul ca la dosar nu este depusa nici o delegatie de reprezentare juridica a domnului avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) Teodo.M.C., care s-a prezentat in instanta incepand cu termenul din 15.02.2018 sa o reprezinte, ca urmare a admiterii cererii de acordare a ajutorului public judiciar pentru plata onorariului unui avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) numit de Baroul T.


In cererea de recuzare a doamnei judecator M.O.M.de la termenul din data de 19.04.2018 cu completarea din data de 24.04.2018, a invocat faptul ca doamna judecator M.M.O.nu i-a permis sa ia cuvantul in aparare, chiar spunandu-i-se sa taca, si amenintand-o ca o va da afara din sala de judecata, motivand ca aceasta are avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) care sa o reprezinte, ori actele din dosar arata altceva, si anume la dosar nu se afla nici o delegatie de reprezentare juridica a acestui avocat, fiind de datoria doamnei judecator M.O.M.sa verifice existenta acestei delegatii de reprezentare juridica la dosar.


Astfel ca reclamantei i-au fost incalcate de catre doamna judecator M.O.M.urmatoarele drepturi din Constitutia Romaniei si anume: art. 16 alin. (l) Egalitatea in drepturi in fata legii fara privilegii si fara discriminari, art. 21 alin. (3) Dreptul la un proces echitabil si art. 24 Dreptul la aparare.


Avand in vedere motivele prezentate mai sus, doamna judecator M.O.M. a fost impartiala in judecarea cauzei in dosarul cu nr. x, astfel ca cererea de recuzare formulata de reclamanta la termenul din data de 19.04.2018 a fost intemeiata, motiv pentru care a solicitat, anularea incheierii din Camera de consiliu din data de 02.05.2018 prin care i s-a respins cererea de recuzare, rejudecarea cererii de recuzare si admiterea cererii de recuzare a doamnei judecator M.O.M.din data de 19.04.2018 si pe cale de consecinta, anularea Sentintei civile nr. 1404/PI emisa de Tribunalul T., Sectia a I - a civila in Sedinta publica din 25 octombrie 2018 si a tuturor actelor procedurale intocmite de doamna judecator M.O.M.din Dosarul nr. x si trimiterea dosarului la alt complet de judecata pentru rejudecarea fondului din dosarul cu nr. 9073. 30/2015.


In drept, a invocat dispozitiile art. 110 alin. (4) si (5) din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti aprobat la data de 17 decembrie 2015 prin Hotararea CSM nr. 1375 din 17 decembrie 2015 si art. 42 alin. (l) pct. 13; art. 53 alin. (l) si (3) ; art. 470; art. 480 alin. 2, alin. 4, alin. 5 si alin. 6Cod Procedura civila.


Avand in vedere motivele prezentate mai sus, a solicitat admiterea petitului II al apelului asa cum a fost formulat si motivat.


Referitor la procedura prin care se repartizeaza cererile de recuzare spre solutionare, reclamanta a invocat Exceptia de neconstitutionalitate a art. 110 alin. l, alin. 2. alin. 3. alin. 4 si alin. 5 din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti stabilit prin Hotararea CSM nr. 1375/17.12.2015 pentru urmatoarele motive:


a) Datorita faptului ca, domnul judecator L.V.careia i s-au repartizat spre solutionare cererile de recuzare a doamnei judecator M.M.O., este coleg de munca, de la aceeasi institutie si aceeasi sectie, astfel ca reclamanta s-a considerat discriminata in solutionarea cererii de recuzare. Astfel, reclamanta a aratat ca i-au fost incalcate prevederile art. 16 din Constitutia Romaniei, art. 16 Egalitatea in drepturi d) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.


b) Datorita faptului ca, domnul judecator L.V., caruia i s-au repartizat spre, solutionare cererile de recuzare a doamnei judecator M.M.O., este coleg de munca de la aceeasi institutie si aceeasi sectie, astfel ca reclamanta a considerat ca nu a avut parte de un proces echitabil cu doamna judecator M.M.O.in solutionarea cererii de recuzare. Astfel, i-au fost incalcate prevederile art. 21 din Constitutia Romaniei neavand dreptul la un proces echitabil.


Avand in vedere motivele invocate mai sus cu privire la Exceptia de neconstitutionalitate a art. 110 alin. l, alin. 2. alin. 3, alin. 4 si alin. 5 din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti stabilit prin Hotararea CSM nr 1375/17.12.2015 prin care se repartizeaza spre solutionare cererile de recuzare unui complet de judecata, a solicitat trimiterea acestei exceptii de neconstitutionalitate invocate la Curtea Constitutionala in vederea solutionarii acestei exceptii .


Reclamanta a aratat ca pentru a fi evitata o asemenea neconstitutionalitate, completul de judecata care judeca o cerere de recuzare ar trebui sa fie de la o instanta superioara.


Avand in vedere faptul ca reclamanta nu are studii juridice, a formulat in cadrul cererii de apel o cerere de ajutor public judiciar pentru plata onorariului pentru un avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) cu experienta in materie de litigii de munca numit de Baroul T.pentru reformularea in termeni juridici a cererii de apel, pentru completarea motivelor de apel si pentru asigurarea reprezentarii asistentei juridice si apararii in apel.


Prin intampinare, parata S.C. K.& Schuber t Romania TI S.R.L. a solicitat respingerea apelului, cu obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de demersul judiciar pendinte.


In motivare a aratat ca instanta de fond a pronuntat o hotarare legala si temeinica.


Cu privire la solutia de admitere a exceptiei tardivitatii modificarii actiunii, apelanta a criticat solutia instantei de fond, argumentand ca, atata timp cat a solicitat ca cererea sa ``sa fie actualizata in baza unui act normativ emis la finele anului 2017`` (OUG nr. 79/2017), respectiv ``dupa data depunerii cererii initiale``, cererea aditionala a fost depusa inauntrul ``termenului de trei ani de zile de prescriere``. Abstractie facand de imprejurarea ca dispozitiile O.U.G. nr. 79/2017 pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal de care reclamanta a inteles sa se prevaleze - act normativ intrat in vigoare la 01.01.2018 si extraneu perimetrului legislativ in care a fi plasata activitatea jurisdictionala, raportat la particularitatile demersului judiciar pendinte - nu sunt incidente in speta, precum si de confuzia pe care o face reclamanta intre sanctiunea decaderii si prescriptia dreptului material la actiune, parata a invederat ca solutia primei instante a fost temeinica si legala, fata de dispozitiile imperative ale art. 204 alin. (1) teza intaiCod Procedura civila, care statueaza ca reclamantul poate sa-si modifice cererea si sa propuna noi dovezi, sub sanctiunea decaderii, numai pana la primul termen la care acesta este legal citat, or in speta, astfel cum corect a observat instanta de fond, cererea reclamantei de modificare a actiunii a fost formulata la aproximativ 3 ani dupa data sesizarii instantei.


Pe de alta parte, atata vreme cat reclamanta nu a solicitat acordarea de drepturi salariate suplimentare, ci ``obligarea societatii sa- i recalculeze toate drepturile salariate...``, instanta nefiind investita cu o cerere de obligarea paratei la acordarea unor astfel de drepturi, cuantificarea unor ipotetice drepturi salariale suplimentare apare ca lipsita de interes . Finalmente, solicitarea apelantei ca instanta de control judiciar sa ii ``comunice calea de urmat`` pentru recalcularea cuantumului sumelor si in raport cu prevederile O.U.G. nr. 79/2017 nu este admisibila, independent de argumentele supra prevalate, neintrand in atributiile instantei rolul ori obligatia de a se substitui unui consultant de specialitate al partii.


Pe fondul cauzei, in lipsa unui act aditional de majorare salariala prin care partile contractante, angajator si salariat, sa convina modificarea salariului de baza stabilit prin contractul individual de munca incheiat, cu modificarile ulterioare, in mod judicios prima instanta a respins ca neintemeiata cererea reclamantei de obligare a societatii parate la recalcularea tuturor drepturilor salariate incepand cu data de 01 august 2014 luand in calcul salariul de baza de 1907 lei brut, asa cum rezulta din Raportul de expertiza contabila intocmit la data de 26.05.2015 de SVT SYSTEMS SRL prin expert contabil Gupe E., respectiv incepand cu data de 01.09.2014 luand in calcul salariul de baza de 2307 lei brut, conform majorarilor colective ale societatii cu aplicare din 01.09.2014 si incepand cu data de 01.12.2014 luand in calcul salariul de baza de 2607 lei brut, conform majorarilor colective ale societatii, cu aplicare din 01.12.2014.


Parata a invederat ca sustinerile prin care apelanta nejudicios tinde sa acrediteze teza conform careia intre parti s-ar fi incheiat in mod valabil acte aditionale de majorare salariala (cele avand nr. 5970/05.01.2015 si nr. 15/19.01.2015), reprosand primei instante ca ar fi omis sa le ia in considerare, sunt neintemeiate. Prin hotararea pendinte supusa controlului jurisdictional, instanta a retinut incidenta dispozitiilor imperative ale art. 16 alin. (1) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), in forma republicata, cu modificarile ulterioare aduse Codului muncii prin Legea nr. 40/2011, care impun ad validitatem forma scrisa a contractului individual de munca, statuand ``contractul individual de munca se incheie in baza consimtamantului partilor, in forma scrisa, in limba romana``.


Parata a reiterat si in aceasta faza procesuala ca incepand cu data reintegrarii apelantei, din 01.08.2014, societatea angajatoare i-a transmis acesteia mai multe proiecte de act aditional de majorare a salariului acesteia, conform obligatiei de informare instituite de dispozitiile art. 17 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) rep. si mod., pentru a atinge acelasi nivel salarial ca si ceilalti angajati in conditii similare (post, scolarizari etc). Pe proiectul actului aditional nr. 5970/15.12.2014 si respectiv al actului aditional nr. 15/19.01.2015 (pretins ``semnate de ambele parti``), reclamanta a efectuat multiple modificari si completari olografe, inclusiv in ceea ce priveste cuantumul salariului lunar de baza, fara consimtamantul societatii angajatoare, solicitand ulterior ca aceste documente, astfel cum au fost modificate unilateral de contestatoare sa fie puse in aplicare.


A invederat asadar ca, intrucat reclamanta nu a inteles sa accepte, fara modificari unilateral efectuate, niciuna dintre propunerile societatii, in speta nu s-a format acordul de vointa al partilor contractante, consemnat in scris prin act aditional valabil incheiat, apt a modifica salariul de baza al reclamantei, situatie in care cuantumul acestuia a ramas neschimbat, la nivelul de la data reintegrarii, respectiv 1090 lei (asa cum rezulta si din concluziile raportului de expertiza judiciara specialitatea contabilitate ordonata in prima faza procesuala - raspunsul la pct. 6, pag.12 si 18 din expertiza). Astfel cum a conchis si instanta de fond, tocmai refuzul reclamantei de a semna actele aditionale de majorare a salariului a generat imposibilitatea societatii intimate de a acorda reclamantei aceleasi majorari salariale operate cu privire la ceilalti salariati aflati in conditii si pe posturi similare, ori cum reclamanta nu poate prevala in favoarea sa propria culpa, instanta de fond a respins ca neintemeiata cererea de chemare in judecata .


In ce priveste ``autoritatea de lucru judecat`` cu privire la cuantumul salariului de baza de 1907 lei brut (pe care eronat pretinde fosta salariata ca l-ar fi avut ia data de 01.08.2014), a invederat ca in mod corect prima instanta a inlaturat argumentele reclamantei ca lipsite de pertinenta, in conditiile in care cuantumul salariului de baza al acesteia nu a fost analizat in cadrul dosarului nr. x/325/2014 al Tribunalului T. Cum judicios s-a statuat in literatura de specialitate, autoritatea de lucru judecat este ``o calitate atasata verificarii si sanctionarii jurisdictionale. Aceasta autoritate (..) rezulta din puterea conferita de lege instantei de a transa definitiv o chestiune litigioasa``, iar ``criteriul fundamental al autoritatii de lucru judecat este AA«verificarea jurisdictionalaAA» intreprinsa de instanta`` (prof. univ. emerit I. D.- Noul Cod de procedura civila: comentarii pe articole, Vol. l: art. l - 521, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2013, p. 535).


In interpretarea normelor inscrise in alin. (1) al art. 430Cod Procedura civila, doctrina a confirmat, unanim si transant, ca ``o hotarare care nu a rezolvat diferendul datorita unor imprejurari de ordin formal, care au impiedicat instanta sa ajunga la dezbaterea in fond a pricinii, nu va putea fi opusa, (..), cu valoarea autoritatii de lucru judecat``, conchizandu-se ca ``pe aspectul transat, hotararea produce autoritate de lucru judecat (..) `` (V. M. C., M. N., F. A: B.V. Belegante T. B., . - Noul Cod de procedura civila: comentat si adnotat, Voi.1: art. 1 - 526, Ed. Universul juridic, Bucuresti, 2013, p. 950).


Per a contrario, aspectele neanalizate de instanta nu vor beneficia de autoritatea lucrului judecat, neputand fi opuse cu succes intr-un litigiu ulterior. In speta, prin hotararile judecatoresti de care s-a prevalat reclamanta, instantele nu au statuat asupra cuantumului salariului de baza al acesteia, ci s-au limitat la a conchide ca, atata vreme cat parata nu numai ca nu a formulat obiectiuni la raportul de expertiza contabila extrajudiciara ci a si consemnat la dispozitia organului de executare suma astfel rezultata, ar fi achiesat la concluziile lucrarii de specialitate (expres repudiate prin contestatia la executare formulata), context in care creanta supusa executarii silite are caracter cert, lichid si exigibil . Asadar, chestiunea cuantumului salariului de baza al fostei salariate nu a format obiect al preocuparilor instantelor, nefiind o ``chestiune transata``, in sensul alin. (1) al art. 430Cod Procedura civila, astfel cum rezulta din cuprinsul actelor jurisdictionale emise in dosar nr. x/325/2014 (Sentinta civila nr. x pronuntata la 30.09.2014 de catre Judecatoria Timisoara si Decizia civila cu nr. 380/A, data de Tribunalul T.la 16.04.2015).


A relevat totodata, ca, intrucat procedura incuviintarii executarii silite este o procedura necontencioasa judiciara, iar, asa cum art. 535Cod Procedura civila dispun in mod lipsit de orice echivoc, ``incheierile pronuntate in procedura necontencioasa nu au autoritatea lucrului judecat``, incheierile civile nr. 1271/20.10.2016 pronuntata de Judecatoria Timisoara in dosar nr. x/325/2016 si respectiv nr. 953/17.11.2016 pronuntata de Judecatoria Chisineu Cris in dosar nr. x - de incuviintare a executarii silite pornite in dosar executional nr. 412/ex/2016 al Societatii Civile Profesionale de Executori Judecatoresti Jurschescu C.M. si Oberste.O.- nu beneficiaza de autoritate de lucru judecat. Mai mult decat atat, prin incheierea civila nr. 953/17.11.2016 pronuntata de Judecatoria Chisineu Cris, instanta de executare a admis cererea organului de executare de incuviintare a executarii silite impotriva ``debitoarei`` K.& S.ROMANIA NA SRL (o societate diferita de K.& S.ROMANIA TI SRL, cu care pretinsa creditoare Z.C.nu are si nu a avut niciun raport juridic si care nu figureaza in titlul executoriu in baza caruia a fost pornita urmarirea silita), astfel incat actul jurisdictional prevalat este lipsit de orice relevanta in solutionarea demersului judiciar pendinte.


Prima instanta a inlaturat motivat si argumentele contestatoarei vizand autoritatea de lucru judecat referitor la salariul sau de baza brut de 1305 lei, pe care pretinde aceasta ca l-ar fi avut la data de 29.09.2010, potrivit celor stabilite prin raport de expertiza contabila, in conditiile in care intervalul la care s-a raportat reclamanta exceda cadrului procesual trasat de cererea cu care a fost investita instanta de judecata .


In ce priveste critica apelantei ca instanta nu s-ar fi pronuntat pe ``exceptia autoritatii lucrului judecat`` invocata prin Notele de sedinta din 15.02.2017, prin care reclamanta a reiterat, in esenta, argumentele initial relevate prin Notele de sedinta inregistrate la 12.12.2016, prevalandu-se de aceeasi incheiere civila de incuviintare a executarii silite nr. 953/17.11.2016 pronuntata de Judecatoria Chisineu Cris in dosar nr. x, parata a facut urmatoarele precizari:


(i) Doctrina a statuat in mod constant ca ``judecatorul este obligat sa motiveze solutia data fiecarui capat de cerere, iar nu sa raspunda separat diferitelor argumente ale partilor care sprijina fiecare capat de cerere`` (V. M. C., M. N., F. A: B.V. Belegante T. B., . - Noul Cod de procedura civila: comentat si adnotat, Voi.1: art. 1 - 526, Ed. Universul juridic, Bucuresti, 2013, p.1121), opinie consacrata de altfel si jurisprudential (Decizia nr. 1954 din 30 mai 2014 pronuntata in recurs de Sectia a Ii-a civila a Inaltei Curti de Casatie si Justitie avand ca obiect pretentii)


(ii) instanta de fond, discordant alegatiilor apelantei, a analizat si inlaturat sustinerile privind ``autoritatea de lucru judecat`` in raport cu privire la cuantumului salariului de baza de 1907 lei brut pretins cuvenit reclamantei (pag. 5 din sentinta), impropriu denumita ``exceptie``,


calificare de care insa instanta nu este tinuta, potrivit art. 22 alin. (4) Cod Procedura civila.


Cu privire la asertiunile apelantei relativ la contractul individual de munca nr. x/06.02.2001, a invederat urmatoarele:


Prin Notele de sedinta inregistrate la 27.10.2017, contestatoarea a ``declarat in fals copia Contractului individual de munca nr. x depus de societatea parata la dosarul cauzei {.. }``, prevaland o .imprejurari, apte, in opinia reclamantei, a sprijini pozitia adoptata cu privire la inscrisul contestat. In ceea ce priveste momentul procesual in care inscrierea in fals poate fi realizata, astfel cum a invederat si in fata primei instante si o confirma si doctrina, ``alin. (1) al art. 304Cod Procedura civila stabileste imperativ ca partea poate formula declaratia cel mai tarziu la primul termen dupa prezentarea unui inscris folosit in proces`` (O. S_- M., a. L. C., . - Noul Cod de procedura civila: comentariu pe articole, Voi, I. art. 1 - 455, ed. a 2- a, rev., Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2016, p. 747) ; termenul reglementat de norma supra citata este unul peremptoriu, context in care depasirea limitei sale se sanctioneaza cu decaderea, potrivit alin. (1) al art. 185 din noua reglementare procedurala civila.


Instanta de fond, discordant afirmatiilor apelantei, dupa ascultarea partilor, in sedinta publica din data de 19.04.2018, observand ca reclamanta a denuntat ca fals contractul la data de 27.10.2017, in conditiile in care inscrisul fusese incuviintat prin incheierea de sedinta din data de 26.10.2016, in mod judicios a admis exceptia tardivitatii cererii de denuntare a inscrisului ca fals invocata de parata prin reprezentant.


Parata a relevat ca alegatiile apelantei cu privire la pretinsa ``nulitate`` a contractului de munca derivata din imprejurarea ca la data de 06.02.2001 nu avea carte de identitate valabila sunt nefondate, lipsa acesteia de diligenta cu privire la reinnoirea/prelungirea duratei de valabilitate a actului sau de identitate neatragand nulitatea contractului individul de munca incheiat. Nefondate sunt si sustinerile reclamantei in sensul ca nu ar fi incheiat niciun contract individual de munca cu societatea K.& S.ROMANIA TI SRL, reclamanta aflandu-se intr-o aparenta confuzie, in speta fiind vorba despre acelasi angajator, care conform deciziei asociatului unic al societatii din data de 19.12.2013 si-a modificat denumirea, din ``K.& S.ROMANIA SRL`` in ``K.& S.ROMANIA TI SRL``, in timp ce afirmatiile acesteia ca ar fi lucrat ``la negru`` nu pot fi calificate decat ca tendentioase, societatea neavand nevoie de acordul fostei salariate, exprimat in scris printr-un act aditional la contractul de munca, pentru a-si modifica denumirea.


A invederat de altfel ca apelanta a facut afirmatii contradictorii, pe de o parte sustinand ca nu ar fi incheiat niciun contract de munca cu aceasta, pe de alta parte reprosand insa primei instante ca nu a tinut cont de actele aditionale nr. 5970/05.01.2015 si nr. 15/19.01.2015, pretins semnate de ambele parti, or, in lipsa unui contract de munca, apelanta nu se putea prevala de un act aditional prin care partile sa modifice unul si acelasi contract, abstractie facand de imprejurarea ca tocmai contractul contestat Constituie izvorul obligatiilor pe care apelanta isi fundamenteaza litigiul judiciar pendinte.


Cu privire la cererea apelantei de suspendare a activitatii jurisdictionale pana la solutionarea definitiva a plangerii din dosarul penal nr. 470/P/2018 al Parchetului de pe langa Tribunalul T., parata a solicitat respingerea acesteia, pentru urmatoarele motive:


Temporizarea activitatii jurisdictionale in ipoteza reglementata de norma inscrisa in art. 413 alin. (1) pct. 2Cod Procedura civila poate interveni in cazurile expres si limitativ prevazute de lege, avand insa un caracter facultativ; instanta sesizata cu solutionarea unei astfel de cereri, chiar daca va constata indeplinirea cerintelor normei, are puterea de apreciere asupra utilitatii si oportunitatii masurii, in ansamblul raporturilor juridice dintre parti, evitandu-se un potential abuz de drept procesual al partii care o invoca. Abstractie facand de imprejurarea ca, in raport cu cererea de suspendare formulata de apelanta, din documentele depuse la dosarul cauzei in sustinerea legitimitatii acestei cereri nu rezulta ca in speta ar fi indeplinita conditia impusa de textul art. 413 alin. (1) pct. 2Cod Procedura civila (norma ce reglementeaza posibilitatea instantei de a dispune suspendarea conditionat de inceperea urmaririi penale pentru o infractiune care ar avea o inraurire hotaratoare asupra hotararii ce urmeaza sa se dea), relevand ca in jurisprudenta s-a conchis ca pentru a se dispune suspendarea facultativa in temeiul normei evocate nu este suficienta simpla sesizare a organelor de urmarire penala (ICCJ, s. civ., dec. nr. 5362/2003, in Dreptul nr. 2/2005, p.232, cit de G. B., O. S_- M., a. L C., in Noul Cod de procedura civila: comentariu pe articole, voi. I, Ed. a 2, rev., Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2016, p. 906).


Facand referire la jurisprudenta constanta dezvoltata in aplicarea dispozitiilor corespunzatoare apartenente vechii legi procedurale civile (art. 244 alin. l pct. 2 C. proCod civ. de la 1865) in doctrina s-a apreciat ca ``pentru a se dispune suspendarea facultativa in baza art. 413 lin. (1) pct. 2Cod Procedura civila nu este suficienta inceperea urmaririi penale cu privire la fapta, potrivit art. 305 alin. (1) NCPP, fiind necesara inceperea urmarii penale in personam, in temeiul art. 305 alin. (3) NCPP intrucat, in cazul inceperii urmaririi penale in rem prin ordonanta procurorului, sesizarea organelor de urmarire penala este urmata doar de o verificare a conditiilor de forma ale actului de sesizare (..) ; or, in ipoteza inceperii urmaririi in rem a urmaririi penale, iar nu si in personam, situatia nu este cu mult mai conturata decat imediat dupa sesizarea organului de urmarire penala, din perspectiva celor ce intereseaza acest caz de suspendare (..) `` (G. B., O. S_- M., a. L. C., op. cit. supra, p. 906).


Cum in speta nu se verifica a fi indeplinite conditiile supra analizate, parata a apreciat ca se impune respingerea cererii de suspendare formulate de apelanta.


In probatiune, a solicitat incuviintarea probei cu inscrisurile anexate, pe care le-a depus in copii certificate pentru conformitate cu originalul: certificat inregistrare mentiuni din 16.01.2014, Rezolutia ORC T.nr. 516/2014, Decizia asociatului unic din 19.12.2013, certificat de inregistrare din 16.01.2014.


Prin raspunsul la intampinare, reclamanta Z.C.Gratiana a solicitat admiterea apelului, anularea hotararii atacate, rejudecarea fondului si admiterea cererii asa cum a fost formulata in dosarul initial nr. x si disjuns apoi in dosarul in cauza cu nr. x si constatarea ca sustinerile societatii parate din intimpinare sunt vadit neintemeiate si nelegale, pentru considerente:


Cu privire la sustinerile paratei cu privire la admiterea exceptiei tardivitatii cererii depuse la fila 75 vol. IV si dispusa in primul alineat al Dispozitivului Sentintei civile nr. 1404/PI atacate prin prezentul apel, a solicitat a se constata faptul ca cererea nu a fost introdusa tardiv in conditia in care a solicitat ca cererea sa fie actualizata in baza unui act normativ fiscal cu privire la drepturile salariale emise dupa finele anului 2017, si anume O.U.G. nr. 79/2017, deci dupa data depunerii cererii initiale in dosarul in cauza, astfel ca cererea referitoare la acest act normativ nu se putea face pana la primul termen de judecata . Prin intrarea in vigoare a acestui act normativ, toate drepturile salariale care nu au fost calculate corect si acordate unui salariat pana la data intrarii in vigoare a acestui act normativ, aceste drepturi salariale trebuie recalculate conform noilor reglementari fiscale. Iar aceasta reglementare a aparut pe parcursul derularii procesului de fond in dosarul in cauza.


Reclamanta a precizat faptul ca, in situatia in care, drepturile salariale nu ar fi recalculate conform noului act normativ, drepturile la calcularea pensiei ar fi diminuate, astfel ca nu se poate vorbi de o lipsa de interes in aplicarea acestui act normativ in speta din dosarul in cauza.


Cu privire la actele aditionale incheiate cu aceasta societate, asa cum a precizat in cererea de apel, actul aditional nr. 5970/05.01.2015, prin semnarea de luare la cunostinta i s-a dat acceptul la aceasta majorare salariala, insa instanta nu a luat-o in considerare, iar actul aditional nr. 15/19.01.2015 este semnat de ambele parti. Instanta de asemenea nu a dorit sa- 1 ia in considerare, in conditiile in care parata a depus la dosar o copie avand numai semnatura lor.


Referitor la exceptie autoritatii de lucru judecat cu privire la salarului de baza brut de 1305 lei la data de 28.09.2010, reclamanta a invocat aceasta exceptie pentru a dovedi ca la data de 01.08.2014, nu putea avea un salariu mai mic de 1305 lei, si nicidecum salariul de 1090 lei invocat de parata si sustinut de expertul contabil B.L.T.in Raportul de expertiza contabila depus la dosarul cauzei, care a fost si motivul principal al recuzarii domnului expert contabil B.L.T.de catre reclamanta, deci sustinerile paratei si instantei de fond ca aceasta exceptie nu are legatura cu cauza sunt eronate si nefondate legal.


Cu privire la Exceptia autoritatii de lucru judecat cu privire la salariul de baza de 1907 lei brut la data de 01.08, 2014, asa cum a precizat in cererea de apel, instanta nu a pus in discutie aceasta exceptie si nu s-a pronuntat asupra ei, instanta facand o confuzie cu Dosarul nr. x/325/2014 a carui obiect a fost o diferenta de drepturi salariale aferente anului 2010 si nicidecum drepturi salariale din anul 2014. Reclamanta a invocat aceasta exceptie, intrucat la data invocarii exceptiei autoritatii de lucru judecat exista incheierea nr. 953/17.11.2016 in dosar nr. x, emisa de Judecatoria Chisineu Cris. Suma de 8. 899 lei dispusa a fi executata prin incheierea nr. 953/17.11.2016 in dosar nr. x a fost data conform Raportului de expertiza contabila intocmit la data de 26.05.2015 de SVT SYSTEMS S.R.L. prin expert contabil Ciuve E.in dosarul executional nr. 412/ex/2016; iar Raportul de expertiza contabila in care este stabilit salariul de baza de 1907 lei al reclamantei pe luna iulie 2014 a devenit definitiv, nemaiputand fi contestat astfel ca si in data de 01.08.2014 salariul de baza brut nu putea fi mai mic decat 1907 lei.


Prin aceasta incheierea nr. 953/17.11.2016 in dosar nr. x, data fara cale de atac, Raportul de expertiza contabila intocmit la data de 26.05.2015 de SVT SYSTEMS S. R. L nu mai poate fi contestat in instanta, astfel ca, salariul de 1907 lei brut la data de 01.08.2014 calculat in acest raport de expertiza contabila are autoritate de lucru judecat. Faptul ca executorul judecatoresc a cerut incuviintarea executarii silite a . S.R.L., desi dosarul executional este facut impotriva . S.R.L., este cererea executorului judecatoresc si incuviintata de instanta, dar suma de 8899 lei incuviintata rezulta din activitatea depusa de reclamanta la K.R.T. S.R.L. conform Raportului de expertiza contabila intocmit la data de 26.05.2015 de SVT SYSTEMS S.R.L.


Cu privire la asa-zisul contract individual de munca cu nr. x incheiat cu societatea K.R S.R.L., reclamanta a depus pentru termenul din data de 02.11.2107, imediat ce a aflat, la dosar prin note scrise la data de 27.10.2017, faptul ca acest contract de munca cu nr. x este lovit de nulitate intrucat la data de 06.02.2001 nu avea carte de identitate timp de 3 ani (1998- 2001). Mai mult decat atat, a sesizat instanta de faptul ca, in Cartea de munca, in data de 06.02.2001 este inregistrat un alt contract individual de munca cu nr. x cu societatea K.R. S.R.L. acest contract cu nr. x fiind inregistrat la data de 06.02.2001, data angajarii in societate, contractul cu nr. x fiind inregistrat in primul rand al activitatii inregistrate in cartea de munca cu societatea . S.R.L. si confirmat de ITM T., iar contractul cu nr. x apare inregistrat in cartea de munca in anul 2002 printr-o decizie unilaterala a societatii, falsul fiind evident.


Reclamanta a precizat faptul ca nu a primit nici un exemplar din contractul individual de munca, iar referitor la functia de confectioner cablaje trecuta in cartea de munca, falsul este dovedit.


Referitor la schimbarea denumirii societatii, reclamanta a aratat ca acest fapt nu i-a fost comunicat nici acesteia si nici instantelor de judecata la momentul respectiv, reclamanta cat si instantele de judecata fiind induse in eroare, pana aceasta a aflat adevarul cu privire la schimbarea numelui acestei societati.


Cu privire la urmarirea penala data in Dosarul nr. 470/P/2018, a solicitat formularea unei cereri scrise in acest sens, pentru a clarifica stadiul cercetarilor din acest dosar si daca s-a inceput urmarirea penala referitor la cele doua contracte de munca cu . S.R.L. inregistrate in cartea de munca .


In situatia inceperii urmaririi penale referitoare la cele doua contracte de munca invocate, reclamanta a solicitat suspendarea cauzei pana la finalizarea urmaririi penale in Dosarul nr. 470/P/2018.


Avand in vedere consecintele apelului declarat impotriva incheierilor de sedinta pronuntate de Judecatoria Timisoara in Camera de Consiliu la data de 28.02.2018, 02.05.2018 si 05.10.2018, Curtea va proceda la analizarea cu prioritate a acestuia.


Prin incheierile amintite, Judecatoria Timisoara a respins cereri de recuzare formulate de catre reclamanta impotriva judecatorului titular. Apelanta considera ca incheierile sunt lovite de nulitate absoluta in conditiile in care nu au participat asistentii judiciari in solutionarea cererilor de recuzare, aparare ce nu poate fi retinuta de instanta de apel pentru urmatoarele argumente:


Potrivit art. 55 din Legea nr. 304/2004, Completul pentru solutionarea in prima instanta a cauzelor privind conflictele de munca si asigurari sociale se constituie dintr-un judecator si 2 asistenti judiciari. Dispozitiile art. 11 si ale art. 52 alin. (1) se aplica in mod corespunzator. (2) Asistentii judiciari participa la deliberari cu vot consultativ si semneaza hotararile pronuntate. Opinia acestora se consemneaza in hotarare, iar opinia separata se motiveaza.``.


Cererea de recuzare reprezinta un incident procedural, ce nu vizeaza fondul litigiului, pentru a fi aplicabile dispozitiile art. 55 din legea 304/2004. Dispozitiile art. 50 alin. (1) C. proCod civ. se refera la compunerea, si nu constituirea completului de judecata: ``Abtinerea sau recuzarea se solutioneaza de un alt complet al instantei respective, in compunerea caruia nu poate .care a declarat ca se abtine. Dispozitiile art. 47 alin. (4) raman aplicabile``.


Nu trebuie ignorant scopul avut in vedere de legiuitor prin participarea asistentilor judiciari la judecata, respectiv pentru a exprima un punct de vedere din partea patronatelor si a sindicatelor, constituirea completurilor cu asistenti judiciari impunandu-se numai la solutionarea cererilor care implica fondul litigiului. Prin urmare, dispozitiile art. 55 alin. (1) teza I din Legea nr. 303/2004 - ``Completul pentru solutionarea in prima instanta a cauzelor privind conflictele de munca si asigurari sociale se constituie dintr-un judecator si 2 asistenti judiciari`` - nu vizeaza compunerea instantei/completului, ci constituirea completului de judecata . In acest context, solutionarea incidentelor procedurale, intrucat nu vizeaza fondul litigiului, se realizeaza fara participarea asistentilor judiciari, asa incat, incheierile de sedinta apelate de catre reclamanta nu sunt lovite de nulitate absolute, astfel cum se sustine prin apelul declarat.


Cu privire la cererea de recuzare a expertului judiciar B.L., respinsa de catre Tribunalul T.prin incheierea de sedinta pronuntata la data de 15.02.2017, (f.122 vol. III), Curtea constata ca in mod corect prima instanta a retinut faptul ca motivul invocat de catre reclamanta in formularea cer erii de recuzare, respectiv, ca, in efectuarea expertizei acesta nu a tinut cont de concluziile expertizei contabile efectuate intr-un alt dosar de catre expert contabil Farcane N., nu poate constitui un motiv de recuzare, astfel cum sunt acestea impuse de dispozitiile art. 42 C. proCod civ. la care fac trimitere prevederile art. 332 alin. 1 C. proCod civ.


Analizand actele si lucrarile dosarului, cu privire la apelul declarat impotriva sentintei pronuntata de catre Tribunalul T., avand in vedere dispozitiile art. 477 C. proCod civ., instanta retine urmatoarele:


Reclamanta Z.C.G. a fost angajata paratei in baza contractului individual de munca cu nr. x/x din data de 06.02.2001, in functia de muncitor necalificat.


Schimbarea ulterioara a denumirii societatii intimate din K.R. S.R.L. in K.R.TI SRL nu poate determina nulitatea contractului de munca, fiind vorba, in fapt, despre acelasi angajator, relatiile de munca derulandu-se intre aceleasi parti.


De asemenea, sustinerea apelantei referitoare la inexistenta, la data incheierii contractului de munca, a unei carti de identitate valabila, nu conduce la nulitatea contractului de munca .


Prezenta cerere de chemare in judecata are drept obiect obligarea societatii parate sa ii recalculeze reclamantei toate drepturile salariale incepand cu data de 01 august 2014 luand in calcul salarul de baza de 1. 907 lei brut, asa cum rezulta din raportul de expertiza contabila intocmit la data de 26.05.2015 de S.S. S.R.L. prin expert contabil C.E., respectiv incepand cu data de 01.09.2014 luand in calcul salariul de baza de 2.037 lei brut, conform majorarilor colective ale societatii cu aplicare din 01.09.2014 si incepand cu data de 01.12.2014 luand in calcul salariul de baza de 2.067 lei brut, conform majorarilor colective ale societatii, cu aplicare din 01.12.2014.


In acord cu prima instanta, Curtea retine ca modificarea cererii de chemare in judecata, aflata la fila 75 vol. IV dosar prima instanta, prin care apelanta reclamanta a solicitat actualizarea debitului solicitat prin cererea initiala, a fost formulata cu nerespectarea dispozitiilor art. 204 alin. 1 C. proCod civ. (, reclamantul poate sa isi modifice cererea si sa propuna noi dovezi, sub sanctiunea decaderii, numai pana la primul termen la care acesta este legal citat``), prin urmare, in mod corect a fost retinuta tardivitatea formularii acesteia, context in care, in baza art. 204 alin. 1Cod Procedura civila, reclamanta este decazuta din dreptul de a modifica cererea de chemare in judecata . Dispozitiile procedurale retinute in operarea sanctiunii decaderii din dreptul de a modifica cererea de chemare in judecata sunt diferite de institutia prescriptiei dreptului la actiune, astfel ca apararea apelantei referitoare la faptul ca aceasta cerere a fost formulata in interiorul termenului de prescriptie nu are relevanta.


Din deciziile depuse de parata la filele 39 si 40 vol. II dosar prima instanta, rezulta ca parata a operat majorari salariale pentru toti angajatii sai, incepand cu anul 2014, aspect recunoscut de ambele parti litigante.


Prin acte aditionale la contractul individual de munca al reclamantei au operat majorari salariale astfel: act aditional emis sub nr. 4733/01.08.2014, nesemnat de catre reclamanta, a operat majorarea salariala de la 1090 lei la 1420 lei incepand cu data de 01.08.2014 (f. 434 vol. I), prin actul aditional nr. 4921/25.09.2014, nesemnat de catre reclamanta, de la 1090 lei la 1550 lei incepand cu data de 01.09.2014 (f. 436 vol. I), prin actul aditional nr. 5970/15.12.2014, nesemnat de catre reclamanta, de la 1090 lei la 1580 lei incepand cu data de 01.12.2014 (f. 439 vol. I). Iar prin actul aditional nr. 15/19.01.2015, de la 1090 lei la 1580 lei incepand cu data de 01.02.2015 (f. 445 vol I).


Curtea va inlatura apararile apelantei referitoare la autoritatea de lucru judecat, in conditiile in care incheierea civila nr. 1271/20.10.2016 pronuntata de Judecatoria Timisoara in dosar nr. x/325/2016 si incheierea civila nr. 953/17.11.2016 pronuntata de Judecatoria Chisineu Cris in dosar nr. x, invocate de catre apelanta in sustinerea exceptiei autoritatii de lucru judecat, reprezinta incheieri prin care a fost incuviintata executarea silita, fiind astfel hotarari pronuntate in procedura necontencioasa, context in care, raportat dispozitiilor art. 535 C. proCod civ., acestea nu au autoritate de lucru judecat.


Cu privire la fondul cauzei, Curtea retine dispozitiile art. 38 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), potrivit carora, , salariatii nu pot renunta la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege``. Pe de alta parte, potrivit art. 39 alin. 1 lit. A Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), salariatul are dreptul la salarizare pentru munca depusa.


Raportat acestor reglementari, instanta retine ca apelanta nu poate renunta la majorarea salariului propusa de catre angajator prin actele aditionale, astfel ca, in lipsa semnarii acestora de catre apelanta, in conditiile in care majorarile salariale au operat la nivelul intregii unitati angajatoare, societatea intimata urma sa achite apelantei salariul astfel cum a fost majorat prin actele aditionale amintite supra.


Fata de cele retinute, in baza dispozitiilor art. 480 C. proCod civ., Curtea va admite apelul, va schimba in parte sentinta apelata, pe cale de consecinta, va admite in parte actiunea, va obliga societatea intimata sa recalculeze reclamantei toate drepturile salariale astfel:


- incepand cu data de 01.08.2014 prin luarea in calcul a salariului de baza de 1420 lei, potrivit actului aditional nr. 4733 din 01.08.2014 la contractul individual de munca nr. x/20.02.2001;


- incepand cu data de 01.09.2014 prin luarea in calcul a salariului de baza de 1550 lei, potrivit actului aditional nr. 4921 din 25.09.2014 la contractul individual de munca nr. x/20.02.2001;


- incepand cu data de 01.12.2014 prin luarea in calcul a salariului de baza de 1580 lei, potrivit actului aditional nr. 5970 din 15.12.2014 la contractul individual de munca nr. x/20.02.2001;


- incepand cu data de 01.02.2015 prin luarea in calcul a salariului de baza de 1580 lei, potrivit actului aditional nr. 15 din 19.01.2015 la contractul individual de munca nr. x/20.02.2001.


Instanta nu poate avea in vedere majorarea solicitata de catre apelanta, respectiv, luand in calcul salariul de baza in suma de 2037 lei brut incepand cu 01.09.2014 si salariul de baza de 2067 lei brut incepand cu 01.12.2014, intrucat majorarile salariale operate la nivelul unitatii intimate au avut loc in mod diferentiat, in functie de pregatirea profesionala a fiecarui angajat, or, apelanta, prin actele aditionale emise de catre angajator a beneficiat de majorare salariala aferenta pregatirii sale profesionale.


In acest context, va fi respinsa in rest actiunea, urmand a fi mentinuta in rest sentinta apelata, respectiv, in privinta cheltuielilor de judecata, a mentinerii tardivitatii formularii ce rerii de modificare a actiunii.


PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


D E C I D E


Admite apelul formulat de catre reclamanta Z.C.G. impotriva Sentintei civile nr. 1404/PI/25.10.2018 pronuntata de Tribunalul T.in dosar nr. x, in contradictoriu cu parata S.C. K.R.T. S.R.L.


Schimba in parte sentinta apelata, pe cale de consecinta, admite in parte actiunea, obliga societatea intimata sa recalculeze reclamantei toate drepturile salariale astfel:


- incepand cu data de 01.08.2014 prin luarea in calcul a salariului de baza de 1420 lei, potrivit actului aditional nr. 4733 din 01.08.2014 la contractul individual de munca nr. x/20.02.2001;


- incepand cu data de 01.09.2014 prin luarea in calcul a salariului de baza de 1550 lei, potrivit actului aditional nr. 4921 din 25.09.2014 la contractul individual de munca nr. x/20.02.2001;


- incepand cu data de 01.12.2014 prin luarea in calcul a salariului de baza de 1580 lei, potrivit actului aditional nr. 5970 din 15.12.2014 la contractul individual de munca nr. x/20.02.2001;


- incepand cu data de 01.02.2015 prin luarea in calcul a salariului de baza de 1580 lei, potrivit actului aditional nr. 15 din 19.01.2015 la contractul individual de munca nr. x/20.02.2001.


Respinge in rest actiunea .


Mentine in rest sentinta apelata.


Definitiva.




Pronuntata de: Curtea de Apel Timisoara - Decizia nr. 641 din 01.07.2019


Citeşte mai multe despre:    Act aditional    majorari salariale    Codul muncii    Legea 53/2003    art. 38    salariat
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Reorganizarea activitatii prin desfiintarea doar a postului de director. Angajatorul nu a reusit sa dovedeasca masura reorganizarii societatii doar prin desfiintarea unui singur post de director
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 53/12.02.2018 a Curtii de Apel Galati

Contract de inchiriere. Efectele clauzelor contractuale. Aplicarea dispozitiilor art. 131 din Legea nr. 85/2014
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 194/11.06.2020

Certitudinea creantei exista atunci cand este constatata printr-un titlu executoriu. La deschiderea procedurii insolventei, existenta creantei trebuie sa fie neindoielnica, iar asupra ei nu trebuie sa existe vreun litigiu
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 458/7.10.2020

Contract de delegare a gestiunii serviciului public de alimentare cu apa si canalizare incheiat intre o asociatie intercomunitara de dezvoltare a serviciilor publice de apa-canal si un operator. Aderarea unei unitati administrativ teritoriale la asociatie. Aplicarea dispozitiilor legale privind stabilirea redeventei
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 626/30.07.2020

Litigii de munca, modificare program de lucru, lipsa acordului angajatului, prerogativa angajatorului in organizarea muncii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 214/30.06.2020

Dreptul la concediu de odihna in cazul cumulului de contracte de munca ale aceluiasi salariat. Principiul nediscriminarii in cazul salariatilor angajati cu fractiune de norma
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 640/11.10.2018

Detasarea unui salariat fara acordul acestuia
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bacau – Sectia I Civila- Decizia civila nr. 470 din 12 iunie 2019

Despagubirile pe perioada suspendarii neintemeiate a contractului de munca. Renuntarea la judecata nu inlatura posibilitatea salariatului de a solicita despagubiri pe cale separata.
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova - Decizia civila nr. 87/16.01.2020

Principiile fundamentale ale procesului civil. Decaderea reclamantului din proba incuviintata. Conditii si efecte. Rolul judecatorului in aflarea adevarului
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia a II-a civila, decizia nr. 1572 din 16 septembrie 2020

Criteriile stabilirii salariului de baza in privinta personalului platit din fonduri publice. Complexitatea si importanta activitatii desfasurate
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Cluj - Decizia civila nr. 805/A din data de 31 mai 2019



Articole Juridice

Dialogurile MCP (VI): Activarea clauzei de neconcurenta
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Contract individual de munca, Model 2021. PDF si Word editabil
Sursa: MCP Cabinet avocati

Consultantul extern specializat in legislatia muncii. Calitate, atributii si responsabilitati
Sursa: avocat Gales Iulian | MCP Cabinet avocati

Modificarea contractelor de munca in contextul noilor realitati economice
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu

Protectia sociala a salariatilor. Drepturi si Proceduri de care acestia pot beneficia (II – pe durata starii de urgenta)
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu

Beneficiarii Legii nr. 19/2020. Conditiile de acordare a indemnizatiei
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu

Intrebari frecvente referitoare la somajul tehnic
Sursa: ITM