Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Caracterul inform si nelegal al deciziei de sanctionare disciplinara

Caracterul inform si nelegal al deciziei de sanctionare disciplinara

Publicat: 13 May 2021 920 citiri Secţiunea: Dreptul Muncii

Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.

Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):

Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 02.11.2018 sub nr. x, reclamantul R., judetul Calarasi, legitimat cu CI .nr. x eliberat de SPCLEP Calarasi la data de 24.04.2012, cu domiciliul procesual ales la C. Av. D.M.L. situat in municipiul Calarasi, 9, judetul Calarasi, reprezentat conventional de Av. D.M.L. conform imputernicirii avocatiale, in contradictoriu cu U. a. T. a C., cu sediul in, a formulat contestatie impotriva Dispozitiei nr. 322 din data de 09.10.2018 emisa de catre U. G. prin care s-a dispus incetarea contractului individual de munca nr. 1544/29.05.2015 si solicita anularea ca netemeinica si nelegala a Dispozitiei contestate si repunerea in functia detinuta anterior cu obligarea angajatorului la plata unei indemnizatii echivalentul drepturilor salariale lunare incepand cu data desfacerii contractului individual de munca pana la data repunerii in functie, precum si obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata .

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Activitate desfasurata de organele de urmarire penala

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,

Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.

Prevazuti in sectiunea VI, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala, persoane care asista la efectuarea unui act procedural.

Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului

Reprezentant al unei institutii, regii autonome, societati comerciale, care are anumite insarcinari.

Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Activitate desfasurata de organele de urmarire penala

1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.

Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Activitate desfasurata de organele de urmarire penala

Reprezentant al unei institutii, regii autonome, societati comerciale, care are anumite insarcinari.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Structura functionala care actioneaza in regim de putere publica si/sau presteaza servicii publice si care este finantata din venituri bugetare si/sau din venituri proprii, in conditiile legii finantelor publice.

Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.

Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.

Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.

(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,

1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.

Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.

Reprezentant al unei institutii, regii autonome, societati comerciale, care are anumite insarcinari.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.

inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,

Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.

Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,

Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,

Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.

Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,

1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.

Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Reprezentant al unei institutii, regii autonome, societati comerciale, care are anumite insarcinari.

Act adoptat de organele de stat,

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.

Reprezentant al unei institutii, regii autonome, societati comerciale, care are anumite insarcinari.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Orice forma de comunicare destinata sa promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei profesii liberale;

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

In motivarea cererii arata ca in data de 15.10.2018 i-a fost comunicata prin posta Dispozitia nr. 322 din data de 09.10.2018 prin care i-a fost adus la cunostinta faptul ca, contractul individual de munca nr. 1544/29.05.2015 inceteaza incepand cu data de 05.10.2018 conform dispozitiilor art. 58 alin. 1 si art. 61 lit. a din Legea nr. 53/2003.

Considera ca dispozitia contestata este nelegala si neintemeiata avand in vedere ca potrivit dispozitiilor art. 58 alin. 1 si art. 61 lit. a din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) pentru a se dispune concedierea la initiativa angajatorului avand ca motivatie savarsirea de abateri grave sau abateri disciplinare repetate in mod obligatoriu trebuie efectuata o cercetare disciplinare conform dispozitiilor art. 62 alin. 2 raportat la dispozitiile art. 247 - 252 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), iar cercetarea disciplinara efectuata in cauza nu corespunde cerintelor imperative prevazute de Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) (art. 251 - 252 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).

Cu referire la dispozitiile art. 252 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), dispozitia prin care s-a dispus concedierea sa trebuia sa cuprinda, sub sanctiunea nulitatii absolute, urmatoarele prevederi: descrierea faptei care constituie abatere disciplinara; precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost incalcate de salariat; motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, in conditiile prevazute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuata cercetarea; temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica; termenul in care sanctiunea poate fi contestata; instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata. "

Lecturand dispozitia contestata a constatat ca nu se regasesc mentiunile cu privire la descrierea faptei sau abaterii disciplinare, prevederea ce a fost incalcata, motivele pentru care au fost inlaturate apararile si temeiul de drept in baza caruia a fost aplicata sanctiunea.

Astfel, ca urmare a acestor omisiuni din Dispozitia nr. 322/09.10.2018 si prin raportare la textul de lege mai sus indicat considera ca acest act a. este nelegal urmand sa se constatate nulitatea absoluta a acestuia.

Fata de considerentele de mai sus solicita admiterea contestatiei formulata impotriva Dispozitiei nr. 322/09.10.2018, constatarea nulitatii absolute a acestei dispozitii si obligarea paratei la reintegrarea si la plata drepturilor salariate de la data concedierii si pana la data repunerii in functie, precum si obligarea la plata cheltuielilor de judecata .

In drept invoca dispozitiile art. 251 si art. 252 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), iar in probatiune depune inscrisuri si solicita incuviintarea probei cu martori .

Parata U. A T. a C. G. a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea ca nefondata a actiunii formulata de reclamantul R.

In motivare arata ca Dispozitia nr. 332 din data de 09.10.2018 prin care s-a dispus incetarea contractului de munca nr. 1544/29.05.2015 al reclamantului R. din functia de agent agricol III este temeinica si legala, raportat la dispozitiile legale incidente in cauza, dar si la gravele abateri savarsite de catre reclamant.

In mod concret, s-a constatat de catre angajatorul U. A. C. G. ca reclamantul a lipsit in mod nejustificat de la locul de munca in urmatoarele zile: in luna iulie 2018- zilele de 3, 4, 5, 9, 17, 18, 19, 20, 23, 25, 30, 31; in luna august 2018 - zilele de 6, 7, 8, 10, 29, 30, 31; in luna septembrie 2018 - zilele de 21, 24, 25, 26, 27, 28; in luna octombrie 2018 - zilele de 1, 2, 3. 4, 5.

Observand aceasta situatie, a fost inaintata o notificare reclamantului, inregistrata sub nr. 3437/31.07.2018 prin care i s-a pus in vedere ca are obligativitatea sa respecte programul de lucru (8, 30- 16, 30), conform contractului de munca, iar, in situatia in care insumeaza un numar de 3 absente nemotivate in decursul unei luni, conform Codului Muncii, va fi demarata procedura de desfacere a contractului de munca .

Reclamantul nu s-a conformat obligatiilor din contractul individual de munca si mentiunilor din notificare, sens in care la data de 04.10.2018 s-a intrunit comisia de disciplina din cadrul P. G. compusa din: R.P.- presedinte, M.M.G_- membru, R. E. a_- M_- membru, M.M.- membru.

Contrar sustinerilor reclamantului din actiune, cercetarea disciplinara a fost efectuata cu respectarea dispozitiilor legale prevazute de Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).

Astfel, con form procesului-verbal nr. 4524/04.10.2018, rezulta faptul ca reclamantul Roma. Mitus, pentru care s-a intocmit comisia de disciplina a fost prezent la aceasta cercetar e disciplinara, dar nu a dat niciun fel de explicatie pentru toate absentele sale nemotivate si nu a formulat niciun fel de aparare.

In acest sens, a fost intocmit procesul-verbal privind desfasurarea procedurii de cercetare disciplinara nr. 4510/04.10.2018 in cadrul caruia s-au consemnat urmatoarele: Domnul Roma. Mitus a fost notific at prin adresa cu nr. 3437/31.07.2018 prin care era instiintat ca urmare a altor sesizari ca absenteaza nemotivat si risca desfacerea contractului de munca .

Acesta a luat cunostinta de cele mai sus enuntate si a continuat sa absenteze, fara a avea vreun mo tiv intemeiat, drept pentru care incepand cu data de 05.10.2018 s-a propus desfacerea contractului de munca al acestuia.

Mentioneaza ca reclamantul este angajat in cadrul Compartimentului Registru agricol, iar din cauza absentelor nemotivate si intr-un numar mare, acesta ingreuneaza desfasurarea activitatii acestui compartiment si sarcinile care ii sunt atribuite de conducatorul unitatii nu sunt duse la bun sfarsit. "

In urma constatarilor comisiei de cercetare disciplinara, in conditii absolut legale a fost intocmit raportul comisiei de disciplina nr. 4535/05.10.2018 si a fost emisa Dispozitia nr. 32 data de 09.10.2018 prin care s-a dispus incetarea contractului de munca nr. 1544/29.05.2015 al reclamantului Roma. Mitus din functia de agent agricol III.

Considera ca aceasta respecta prevederile art. 252 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), continand toate elementele obligatorii prevazute de lege, astfel dupa cum rezulta din continutul acesteia.

In ceea ce priveste descrierea abaterii disciplinare si prevederea ce a fost incalcata, solicita sa se constate ca in cadrul dispozitiei se face referire la raportul comisiei de ia nr. 4535/05.10.2018 in care sunt descrise temeiurile care au stat la baza emiterii deciziei de concediere, dar se precizeaza in mod distinct si prevederile care au fost incalcate.

Referitor la motivele pentru care au fost inlaturate apararile reclamantului mentioneaza ca nu s-a putut face vreo referire la aceste motive, deoarece reclamantul, desi prezent la cercetarea disciplinara, in fata comisiei de disciplina, nu a formulat nicio aparare.

Sustine ca parata a realizat o corecta aplicabilitate a dispozitiilor art. 61 lit. a Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), respectiv a dispus concedierea, avand in vedere ca salariatul a savarsit abateri repetate de la regulile de disciplina a muncii, de la cele stabilite prin contractul individual de munca si regulamentul intern, respectiv a absentat in mod repetat si nejustificat de la locul de munca, periclitand activitatea compartimentului in cadrul caruia activa, dar si activitatea a utoritatii publice locale.

Reclamantul a tratat cu indiferenta institutia publica in cadrul careia si-a desfasurat activitatea, dar si conducerea acesteia, ignorand avertismentele care i-au fost adresate prin faptul ca absenteaza in mod nemotivat de la locul de munca . Astfel, acesta nu a inteles ca are cal itatea de salariat al unei institutii publice care este bugetata in mod exclusiv din surse financiare publice, astfel incat aceasta nu poate sa aiba niciun fel de toleranta fata de personalul care nu isi respecta contractul individual de munca si angajator ul care este o autoritate publica

Apreciaza ca actiunea reclamantului este o incercare de subminare a autoritatii primariei, in conditiile in care se invoca numai pretinsa neindeplinire a unor conditii de forma ale dispozitiei atacate, nefacandu-se niciun moment referire la imprejurarea ca nu ar fi reale constatarile comisiei de disciplina.

Nu se invoca faptul ca reclamantul nu ar fi absentat de la locul de munca, in mod repetat sau ca absentele sale ar fi justificate, astfel ca acesta, practic, recunoaste ca a savarsit abaterile disciplinare de care este acuzat

Sustine ca parata nu ar putea sa procedeze la repunerea recalamantului in functia detinuta anterior, deoarece aceasta masura ar fi total inechitabila fata de imprejurarea ca timp de 4 luni anterioare desfacerii contractului individual de munca, reclamantul a absentat intr-o proportie atat de covarsitoare de la locul de munca .

Cu siguranta ca acesta daca ar fi reintegrat, ar proceda in aceeasi maniera si ar prezenta un exemplu negativ pentru ceilalti salariati, care respecta programul de munca se prezinta zilnic la serviciu .

F.de argumentele anterioare, solicita respingerea actiunii ca neintemeiata, iar in probatiune depune inscrisuri .

Analizand actele dosarului, Tribunalul retine urmatoarele:

Cu privire la exceptia invocata din oficiu, in baza dispozitiilor art. 248 alin. (1) din Cod Procedura civila, instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura care fac inutila, in tot sau in parte administrarea de probe ori cercetarea in fond a cauzei.

Instanta retine ca reclamantul a fost angajat in cadrul paratei in functia de agent agricol III, iar prin Decizia nr. 322 din 09.10.2018, emisa de catre parata, s-a dispus, incepand cu data de 05.10.2018, desfacerea disciplinara a contractului de munca al contestatorului.

Contestatorul a invocat exceptia nulitatii absolute a Deciziei nr. 322 din 09.10.2018, intemeiata pe dispozitiile art. 252 alin. 2 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), intrucat decizia nu contine motivele de fapt, respectiv descrierea faptei, si de drept care au stat la baza deciziei, nu s-au precizat prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost incalcate de salariat .

Pentru a fi legala, este necesar ca decizia de sanctionare disciplinara sa cuprinda toate elementele enumerate de art. 252 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), lipsa oricarei dintre ele atragand nulitatea absoluta a masurii dispuse de angajator .

Astfel, potrivit art. 250 - 252 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), republicat, angajatorul stabileste sanctiunea disciplinara aplicabila in raport cu gravitatea abaterii disciplinare savarsite de salariat, avandu-se in vedere urmatoarele: a) imprejurarile in care fapta a fost savarsita; b) gradul de vinovatie a salariatului; c) consecintele abaterii disciplinare; d) comportarea generala in serviciu a salariatului; e) eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior de catre acesta.

Sub sanctiunea nulitatii absolute, nici o masura, cu exceptia avertismentului scris, nu poate fi dispusa mai inainte de efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile. In vederea desfasurarii cercetarii disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat in scris de persoana imputernicita de catre angajator sa realizeze cercetarea, precizandu-se obiectul, data, ora si locul intrevederii. Neprezentarea salariatului la convocarea facuta in conditiile prevazute anterior fara un motiv obiectiv da dreptul angajatorului sa dispuna sanctionarea, fara efectuarea cercetarii disciplinare prealabile. In cursul cercetarii disciplinare prealabile salariatul are dreptul sa formuleze si sa sustina toate apararile in favoarea sa si sa ofere persoanei imputernicite sa realizeze cercetarea toate probele si motivatiile pe care le considera necesare, precum si dreptul sa fie asistat, la cererea sa, de catre un reprezentant al sindicatului al carui membru este.

Angajatorul dispune aplicarea sanctiunii disciplinare printr-o decizie emisa in forma scrisa, in termen de 30 de zile calendaristice de la data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii faptei . Sub sanctiunea nulitatii absolute, in decizie se cuprind in mod obligatoriu descrierea faptei care constituie abatere disciplinara; precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern sau contractul colectiv de munca aplicabil, care au fost incalcate de salariat; motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, in conditiile prevazute la art. 251 alin. 3, nu a fost efectuata cercetarea; temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica; termenul in care sanctiunea poate fi contestata si instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata. Decizia de sanctionare se comunica salariatului in cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii si produce efecte de la data comunicarii. Comunicarea se preda personal salariatului, cu semnatura de primire, ori, in caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandata, la domiciliul sau resedinta comunicata de acesta.

In cauza de fata, din analiza actelor si lucrarilor dosarului, instanta constata ca decizia de concediere a reclamantului, ca sanctiune disciplinara, nu a fost emisa cu respectarea tuturor dispozitiilor legale incidente domeniului, anterior prezentate.

Asa cum s-a retinut in mod constant in doctrina si jurisprudenta, cerinta referitoare la descrierea faptei implica motivarea in fapt, mai exact indicarea abaterii grave sau abaterilor repetate de la regulile aplicabile in raporturile de munca, data comiterii si cea a luarii la cunostinta de cel in drept sa emita decizia, avand in vedere termenele instituite de alineatul 1 al art. 252 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).

Descrierea faptei inseamna ca in continutul deciziei trebuie sa fie precizate: data sau datele cand salariatul nu si-a indeplinit obligatiile de serviciu, sa fie nominalizate atributiile de serviciu care nu au fost indeplinite, respectiv actiunea sau inactiunea concreta savarsita de salariat cu vinovatie.

Raportand aceste coordonate doctrinare si jurisprudentiale la prezenta cauza, se constata ca decizia nu intruneste cerinta privitoare la descrierea faptei . Tribunalul retine ca formalismul impus de prevederile art. 252 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) referitor la continutul deciziei de aplicare a sanctiunii disciplinare exclude posibilitatea completarii acesteia cu acte sau declaratii extrinseci. Descrierea faptei implica obligatia angajatorului de a include in cuprinsul deciziei toate elementele de fapt ce determina angajarea raspunderii disciplinare.

Pe langa imposibilitatea de a verifica respectarea termenelor prevazute de alineatul 1 alin. art. 252, instanta se regaseste in cazul de fata in imposibilitate de a verifica proportionalitatea sanctiunii aplicate, conform deciziei ICCJ nr. 11/2013 pronuntata in recurs in interesul legii, publicata in Monitorul oficial nr. 460/25 iulie 2013, data in recurs in interesul legii cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 252 alin. (5) raportat la art. 250 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), care a statuat ca: ``Instanta competenta sa solutioneze contestatia salariatului impotriva sanctiunii disciplinare aplicate de catre angajator, constatand ca aceasta este gresit individualizata, o poate inlocui cu o alta sanctiune disciplinara.``

In aceasta ordine de idei, instanta concluzioneaza ca decizia de aplicare a sanctiunii disciplinare este informa si deci nelegala. Pe cale de consecinta, dat fiind caracterul imperativ si de ordine publica al prevederii legale mentionate, din interpretarea sa logica, gramaticala si sistematica rezulta ca neindeplinirea chiar si a unei singure cerinte impuse de lege atrage nulitatea absoluta integrala a actului.

Se retine ca lipsurile evidente din decizia de concediere nu pot fi suplinite prin alte acte si documente exterioare acesteia, art. 252 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) continand dispozitii imperative.

De altfel, si Curtea Constitutionala, investita cu solutionarea exceptiilor de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 268 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), actual art. 252, aprobat prin Legea nr. 53/2003 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), a stabilit in mod constant ca mentiunile si precizarile pe care in mod obligatoriu trebuie sa le contina decizia de aplicare a unei sanctiuni disciplinare au rolul de a-l informa corect si complet pe salariat cu privire la faptele, motivele si temeiurile de drept pentru care i se aplica sanctiunea, aceste mentiuni fiind necesare si pentru instanta de judecata pentru verificarea legalitatii si temeiniciei masurii luate (deciziile nr. 383/2005, nr. 58/2007, nr. 319/2007 si nr. 654/2007 ale Curtii Constitutionale).

Fata de aceste considerente, instanta urmeaza sa admita exceptia nulitatii absolute a Dispozitiei nr. 322/09.10.2018 privind incetarea contractului individual de munca al reclamantului R. nr. 1544/29.05.2015, emisa de paratul U. a. T. G. si sa constate nulitatea absoluta a Dispozitiei nr. 322/09.10.2018 emisa de parat.

Fata de prevederile art. 80 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), va dispune reintegrarea reclamantului pe postul detinut anterior emiterii deciziei de concediere mentionata, cel de agent agricol III si va obliga parata catre reclamant la plata drepturilor salariale cuvenite de la data incetarii contractului de munca pana la reintegrarea efectiva.

In temeiul art. 40 din Regulamentul de Ordine interioara al instantelor judecatoresti opinia asistentilor judiciari este concordanta cu solutia si considerentele expuse in motivarea prezentei hotarari.

Prezenta hotarare este definitiva si executorie de drept, conform art. 274 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) (``Hotararile pronuntate in fond sunt definitive si executorii de drept .``).

Vazand si dispozitiile art. 214- 215 din Legea 62/2011 a dialogului social.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Admite exceptia nulitatii absolute a Dispozitiei nr. 322/09.10.2018 privind incetarea contractului individual de munca al reclamantului R.M. nr. 1544/29.05.2015, emisa de paratul U. a. T. G..

Constata nulitatea absoluta a Dispozitiei nr. 322/09.10.2018 emisa de parat.

Dispune reintegrarea reclamantului pe postul detinut anterior emiterii deciziei de concediere mentionata, cel de agent agricol III.

Obliga parata catre reclamant la plata drepturilor salariale cuvenite de la data incetarii contractului de munca pana la reintegrarea efectiva.

Cu drept de apel in termen de 10 zile de la comunicare . Cererea de apel se va depune la Tribunalul Calarasi.