Decizia nr. 1555/2009, referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 94/2009 pentru asigurarea continuitatii activitatii unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Petre Lazaroiu - judecator
Ion Predescu - judecator
Puskas Valentin Zoltan - judecator
Tudorel Toader - judecator
Augustin Zegrean - judecator
Carmen-Catalina Gliga - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 94/2009 pentru asigurarea continuitatii activitatii unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, exceptie ridicata direct de Avocatul Poporului.

La apelul nominal raspunde, pentru Avocatul Poporului, doamna Bianca Draghici, expert pentru probleme juridice, cu delegatie depusa la dosar.

Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul reprezentantului autorului exceptiei, care solicita admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 94/2009, reiterand aceleasi argumente expuse in motivarea scrisa ce insoteste adresa de sesizare a Curtii Constitutionale.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neintemeiata a exceptiei de neconstitutionalitate. Aratand, mai intai, ca si Guvernul este o autoritate cu atributii de legiferare, chiar daca prin delegare mentioneaza ca situatia extraordinara care justifica adoptarea actului normativ examinat este cea la care se face referire in preambulul acestuia, constand in necesitatea asigurarii, pana la o viitoare reglementare in materie, a continuitatii activitatii unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului. Totodata, contrar sustinerilor autorului exceptiei, dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 94/2009 nu reglementeaza atributii ale Corpului de control al primului-ministru care sa vizeze institutii fundamentale ale statului, deoarece, chiar daca enumerate exhaustiv, acele autoritati si institutii administrative mentionate se caracterizeaza printr-o relatie de subordonare si colaborare in cadrul activitatii specifice administrative. Cat priveste relatia dintre activitatea de control a Corpului de control al primului-ministru si cea a Curtii de Conturi desfasurata prin Autoritatea de audit, reprezentantul Ministerului Public sustine ca aceasta nu este caracterizata prin subordonare a primei institutii fata de cea din structura aparatului de lucru al Guvernului, din moment ce rezultatul controlului efectuat de aceasta din urma se concretizeaza intr-o nota de informare, care are menirea, asadar, de a informa, si nu de a trasa noi sarcini sau obligatii Curtii de Conturi .

C U R T E A,

avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:

Cu Adresa nr. 8.803 din 17 septembrie 2009, Curtea Constitutionala a fost sesizata direct de Avocatul Poporului cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 94/2009 pentru asigurarea continuitatii activitatii unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 602 din 31 august 2009, in temeiul art. 146 lit. d) teza a doua din Constitutie .

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate Avocatul Poporului arata, in esenta, ca, prin dispozitiile sale, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 94/2009 exprima o tendinta de concentrare a puterii in mana Guvernului si reprezinta o imixtiune nepermisa in competenta Parlamentului de unica autoritate legiuitoare. In acest sens, sustine urmatoarele:

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 94/2009 cuprinde prevederi referitoare la organizarea unor structuri ale aparatului de lucru al Guvernului, cum ar fi Corpul de control al primului-ministru sau Departamentul pentru Lupta Antifrauda. In baza atributiilor principale reglementate de art. 6 alin. (4) din ordonanta, Corpul de control al primului-ministru exercita atributii de control general si coordonare asupra tuturor entitatilor publice, care, la randul lor, exercita atributii de control (spre exemplu, Curtea de Conturi), subordonand astfel toate aceste entitati Guvernului, cu nesocotirea atat a principiului constitutional al separatiei si echilibrului puterilor in stat, cat si a statutului constitutional si legal care confera autonomie functionala fiecareia dintre aceste entitati publice. Or, "este in afara ordinii constitutionale ca o autoritate situata pe o treapta inferioara in ierarhia constitutionala sa controleze o autoritate situata pe o treapta superioara a ierarhiei constitutionale", aceasta fiind expresia ingerintei puterii executive in activitatea legislativului. Mai mult, actul normativ criticat nu precizeaza care sunt aceste institutii si autoritati publice centrale, de aici putandu-se intelege ca pot fi controlate toate institutiile si autoritatile publice centrale. Or, o asemenea reglementare, tocmai prin generalitatea sa, devine imprecisa, neclara si poate genera confuzii de interpretare si aplicare.

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 94/2009 incalca si prevederile art. 115 alin. (4) din Constitutie, prin aceea ca nu este justificata din perspectiva unei situatii extraordinare a carei reglementare nu poate fi amanata. Necesitatea continuarii activitatilor structurilor din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, ca urmare a constatarii, prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 1.039/2009 a neconstitutionalitatii Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 3/2009 pentru modificarea si completarea unor acte normative referitoare la organizarea si functionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, nu poate fi acceptata drept justificare a urgentei reglementarii si semnifica, pe de alta parte, perpetuarea starii de neconstitutionalitate deja sanctionata de Curtea Constitutionala . De asemenea, actul normativ atacat nu invedereaza o situatie extraordinara, intrucat reglementari cuprinse la art. 1 din acesta, privind cadrul organizatoric al aparatului de lucru al Guvernului, erau deja prevazute la momentul emiterii ordonantei criticate in Ordonanta Guvernului nr. 32/1998, structurile reglementate prin aceasta fiind, in unele cazuri, noi doar prin denumire. Totodata, prin Decizia nr. 421/2007, Curtea Constitutionala a statuat ca "urgenta reglementarii nu echivaleaza cu existenta situatiei extraordinare, reglementarea operativa putandu-se realiza si pe calea procedurii obisnuite de legiferare". Or, autorul exceptiei arata ca la data de 27 iulie 2009 s-a depus la Camera Deputatilor, in regim de urgenta, un proiect de lege privind unele masuri pentru organizarea si functionarea aparatului de lucru al Guvernului, precum si a altor autoritati ale administratiei publice centrale, proiect de lege care cuprinde aceleasi atributii pentru Corpul de control al primului-ministru ca in ordonantele de urgenta ale Guvernului nr. 3/2009 si nr. 94/2009. Acest proiect se afla in procedura de adoptare si este necesara finalizarea acestei proceduri, pentru a se respecta rolul Parlamentului de unica autoritate legiuitoare a tarii, consfintit de art. 61 din Constitutie .

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 94/2009, prin art. 6 alin. (4) lit. n), intervine in organizarea si functionarea unei institutii fundamentale a statului - Curtea de Conturi a Romaniei - si nesocoteste astfel prevederile art. 115 alin. (6) si ale art. 140 din Constitutie . Dispozitiile legale indicate prevad atributia Corpului de control al primului-ministru de a propune masuri de corectare a disfunctionalitatilor si incalcarii legilor in vigoare, sesizate in activitatea de control, pe care le inainteaza primului-ministru sau, dupa caz, ministerelor de resort, si de a transmite, cand se impune, sesizari catre organele de urmarire penala sau catre Curtea de Conturi, pentru a se stabili prejudiciile si raspunderea penala, daca este cazul . Astfel se recunoaste, practic, dreptul Guvernului, prin Corpul de control al primului-ministru, de a trasa sarcini si atributii Curtii de Conturi, stabilind anumite activitati pe care aceasta sa le desfasoare. Alin. (5) si (6) ale art. 6 din ordonanta de urgenta impun, intr-un mod redundant, una si aceeasi obligatie a autoritatilor si institutiilor publice de a pune la dispozitie informatiile solicitate si de a acorda sprijin pentru realizarea misiunii de control, ceea ce asaza din nou, sub autoritatea Guvernului, toate entitatile publice cu atributii de control, inclusiv Curtea de Conturi . De asemenea, art. 7 alin. (4) din ordonanta criticata stabileste atributii ale Departamentului pentru Lupta Antifrauda in domeniul controlului fondurilor provenite din asistenta financiara acordata de Uniunea Europeana Romaniei, ceea ce incalca rolul de control al Curtii de Conturi, exercitat, prin Autoritatea de audit, asupra resurselor financiare de provenienta comunitara. Practic, cele doua structuri din aparatul de lucru al Guvernului devin, prin efectul ordonantei atacate, institutii fundamentale si prin aceasta se adauga la Constitutie . In concluzie, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 94/2009 afecteaza, pe de o parte, statutul constitutional al Curtii de Conturi, consacrat de art. 140 din Legea fundamentala - institutie fundamentala a statului, aflata exclusiv sub control parlamentar - si regimul sau juridic stabilit, potrivit art. 73 alin. (3) lit. l) din Constitutie, prin lege organica (si care nu poate fi prejudiciat pe calea unei ordonante de urgenta), precum si raporturile, pe de alta parte, dintre cele doua autoritati fundamentale ale statului, care trebuie sa fie guvernate de principiul constitutional al separatiei puterilor si echilibrului puterilor.

Potrivit dispozitiilor art. 32-33 din Legea nr. 47/1992, sesizarea a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

C U R T E A,

examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata direct de Avocatul Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 32 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 94/2009 pentru asigurarea continuitatii activitatii unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 602 din 31 august 2009. Avocatul Poporului mentioneaza, in special, urmatoarele dispozitii legale din actul criticat:

- Art. 6 alin. (4) lit. a), k), l), m) si n): "(4) Corpul de control al primului-ministru indeplineste urmatoarele atributii principale:

a) in vederea realizarii functiei de autoritate a Guvernului, controleaza si urmareste activitatea ministerelor, agentiilor, autoritatilor administratiei publice locale, serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale altor organe de specialitate ale administratiei publice centrale, institutiilor publice, oficiilor, departamentelor, comisiilor, regiilor autonome, societatilor comerciale, companiilor si societatilor nationale, institutiilor financiar-bancare, cu capital de stat integral sau majoritar, precum si daca activitatea acestora se desfasoara cu respectarea politicilor interne si a obligatiilor impuse de lege, regulamente si proceduri; (...)

k) exercita controlul asupra activitatii autoritatilor si institutiilor publice centrale, stabilit prin sarcina incredintata de Guvern sau dispus de primul-ministru;

l) urmareste implementarea politicilor si strategiilor in domeniul controlului;

m) coordoneaza si controleaza aplicarea de catre entitatile cu atributii de control a prevederilor actelor normative care reglementeaza controlul si conduita personalului cu atributii de control la nivelul administratiei publice centrale;

n) propune masuri de corectare a disfunctionalitatilor si a incalcarilor legilor in vigoare, sesizate in activitatea de control, pe care le inainteaza primului-ministru sau, dupa caz, ministerelor de resort, si transmite, cand se impune, sesizari catre organele de urmarire penala sau catre Curtea de Conturi, pentru a se stabili prejudiciile si raspunderea penala, daca este cazul; (...)."