INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
- SECTIILE UNITE -

DECIZIA Nr. 36
din 14 decembrie 2009

Dosar nr. 26/2009

Sub presedintia doamnei judecator Lidia Barbulescu, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie,

Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite, in conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, s-a intrunit pentru a examina recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si sesizarea Colegiului de conducere al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti privind admisibilitatea cererilor de revizuire, respectiv de contestatie la executare, in cazul incidentei autoritatii de lucru judecat.

Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicata, fiind prezenti 67 de judecatori din 103 aflati in functie .

Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Gabriela Scutea - adjunct al procurorului general.

Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a precizat ca obiectul recursului in interesul legii a fost limitat numai la cererile de revizuire si contestatie la executare, excluzand cererile de contopire care nu pot intra sub incidenta autoritatii de lucru judecat, desi sesizarea Colegiului de conducere al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti le-a avut in vedere si pe acestea din urma. A solicitat, in concluzie, admiterea recursului in interesul legii, in sensul de a se stabili ca, in cazul in care instanta investita cu solutionarea unei cereri de revizuire ori a unei contestatii la executare constata existenta autoritatii de lucru judecat, urmeaza sa respinga respectiva cerere ca inadmisibila.

SECTIILE UNITE,

deliberand asupra recursului in interesul legii si sesizarii Colegiului de conducere al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, constata urmatoarele:

In practica instantelor judecatoresti s-a constatat ca nu exista un punct de vedere unitar in legatura cu solutionarea cererilor de revizuire si a contestatiilor la executare formulate succesiv, in conditiile existentei identitatii de persoane, de temei legal, de motive si aparari invocate in sustinerea acestora.

Astfel, unele instante au considerat ca asemenea cereri trebuie solutionate pe fond chiar daca exista identitate de persoane si s-au invocat, cu ocazia solutionarii acestora, aceleasi temeiuri legale, motive si aparari.

Alte instante, dimpotriva, s-au pronuntat in sensul ca, in cazul cand se constata ca exista identitate de persoane, de temei legal, de motive si aparari invocate in cuprinsul cererilor de revizuire si al contestatiilor la executare formulate succesiv, acestea trebuie respinse ca inadmisibile.

Aceste din urma instante au interpretat si au aplicat corect dispozitiile legii.

In adevar, in cuprinsul art. 403 din Codul de procedura penala, prin care s-a reglementat procedura admiterii in principiu a cererii de revizuire, este instituita la alin. 1 obligatia instantei de a verifica, intre altele, daca aceasta cerere este facuta in conditiile prevazute de lege .

O astfel de verificare presupune, mai intai, sa se aprecieze asupra susceptibilitatii unei atare cereri de a fi examinata prin prisma reglementarilor legale care ar putea constitui impedimente in exercitarea caii de atac a revizuirii.

In aceste conditii, limitarea exercitarii si promovarii in continuare a unei cereri de revizuire, in cadrul procedurii prealabile a admiterii in principiu, trebuie luata in considerare atat timp cat anumite piedici legale, cum este si autoritatea de lucru judecat, nu ingaduie compatibilitatea caii respective de atac de a determina rejudecarea fondului cauzei.

Sub acest aspect, este unanim admis ca situatia juridica stabilita prin solutionarea definitiva a unei cauze penale deduse judecatii reflecta adevarul impus de recunoasterea principiului de drept "res judicata pro veritate habetur". De aceea, in masura in care rezolvarea data asupra unei cereri de revizuire priveste persoane, temeiuri juridice, motive si aparari ce fac obiectul unei cereri de revizuire ulterioare, cu continut identic, aceasta noua cerere de revizuire nu constituie decat o repetare a celei deja solutionate, intrand in coliziune cu dispozitiile legale privind autoritatea de lucru judecat.

De observat in aceasta privinta ca fata de dispozitiile art. 137 alin. 1 din Codul de procedura civila, aplicabile si in procesul penal potrivit art. 721 din acelasi cod, instanta este obligata sa se pronunte mai intai asupra exceptiilor de procedura, precum si asupra celor de fond, care fac de prisos sa se mai procedeze la cercetarea in fond a pricinii.

Ca urmare, in raport cu reglementarea de la art. 166 din Codul de procedura civila, aplicabil si in procesul penal, in care se prevede ca "exceptia puterii lucrului judecat se poate ridica, de parti sau de judecator, chiar inaintea instantei de recurs", adica oricand, este de la sine inteles ca instanta de revizuire nu poate trece peste o asemenea exceptie, ea trebuind sa o invoce, chiar din oficiu, inainte de a aborda examinarea in fond a cererii de revizuire.

Evident, in lipsa unei reglementari adecvate in legislatia penala a continutului autoritatii de lucru judecat, constatarea existentei acesteia nu poate fi facuta decat in conformitate cu reglementarea de principiu de la art. 1201 din Codul civil, potrivit careia "este lucru judecat atunci cand a doua cerere in judecata are acelasi obiect, este intemeiata pe aceeasi cauza si este intre aceleasi parti, facuta de ele sau in contra lor in aceeasi calitate".

Reiese deci ca, fata de specificul cererii de revizuire din procesul penal, conditiile instituite in reglementarea de principiu, data autoritatii de lucru judecat prin art. 1201 din Codul civil, implica neindoielnic existenta identitatii de persoane, de temei legal, de motive si aparari invocate cu ocazia solutionarii noii cereri in raport cu cererea anterioara de revizuire definitiv judecata .

Pentru aceeasi ratiune, fata de specificul procedurii ce trebuie parcursa in vederea solutionarii contestatiei la executare, astfel cum aceasta procedura este reglementata in art. 462 cu referire la art. 460 din Codul de procedura penala, o atare cale de atac devine, de asemenea, inadmisibila, operand efectele autoritatii de lucru judecat, daca exista identitate de persoane, de temei legal, de motive si aparari invocate in raport cu cererea de contestatie la executare rezolvata anterior, cu caracter definitiv.

In consecinta, in temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, precum si ale art. 414² din Codul de procedura penala, urmeaza a se admite recursul in interesul legii si a se decide ca sunt inadmisibile cererile repetate de revizuire si, respectiv, de contestatie la executare, daca exista identitate de persoane, de temei legal, de motive si aparari invocate in solutionarea acestora.

PENTRU ACESTE MOTIVE