Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Contencios Administrativ » RIL. Recursul – calea de atac in materia contenciosului administrativ

RIL. Recursul – calea de atac in materia contenciosului administrativ

  Publicat: 27 Nov 2017       426 citiri        Secţiunea: Contencios Administrativ  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
In Monitorul Oficial, Partea I nr. 930 din 27.11.2017 a fost publicata Decizia nr. 17/2017 privind examinarea sesizarii formulate de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Brasov cu privire la "interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor legale privind calea de atac a apelului in materia contenciosului administrativ".

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Din punct de vedere lingvistic, constructie, de obicei concisa, care exprima, adesea figurat, o idee si constituie o unitate lexicala.
A fost promulgat la 11.09.1865
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cauza care inlatura raspunderea penala, reglementata in cap. III, t. VII, art. 131, C. pen., partea generala.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cerere formulata de una din partile procesului civil pentru introducerea in cauza a unei alte persoane,
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
A fost promulgat la 11.09.1865
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
A fost promulgat la 11.09.1865
In materie civila, Codul de procedura civila prevede, alaturi de poprirea asiguratoare, inca doua masuri asiguratorii, si anume: sechestrul asigurator si sechestrul judiciar.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
A fost promulgat la 11.09.1865
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Reguli privind rezolvarea de catre instantele judecatoresti a unor cereri care nu implica stabilirea
A fost promulgat la 11.09.1865
Cerere formulata de una din partile procesului civil pentru introducerea in cauza a unei alte persoane,
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
In materie civila, Codul de procedura civila prevede, alaturi de poprirea asiguratoare, inca doua masuri asiguratorii, si anume: sechestrul asigurator si sechestrul judiciar.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Pierderea fortei obligatorii a unor norme de drept datorita neaplicarii lor constante intr-o perioada indelungata,
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Orice forma de comunicare destinata sa promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei profesii liberale;
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Exceptie de la dispozitiile unui act normativ,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Cerere formulata de una din partile procesului civil pentru introducerea in cauza a unei alte persoane,
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Desemneaza situatia in care un membru al completului de judecata este oprit, in cazurile expres prevazute de lege, sa participe la solutionarea unui anumit litigiu.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Orice forma de comunicare destinata sa promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei profesii liberale;
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Exceptie de la dispozitiile unui act normativ,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Prin aceasta decizie, Inalta Curte de Casatie si justitie a admis recursul in interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Brasov si, in consecinta, a stabilit ca:


"In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor legale privind calea de atac in materia contenciosului administrativ, impotriva hotararilor pronuntate in aceasta materie poate fi exercitata numai calea de atac a recursului, cu exceptia cazului prevazut de dispozitiile art. 25 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare."


Obiectul recursului in interesul legii, astfel cum rezulta din sesizarea formulata de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Brasov, il constituie interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor legale privind calea de atac a apelului in materia contenciosului administrativ.


In esenta, normele legale ce se impun a fi interpretate sunt urmatoarele:


- Art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 prevede ca:


"(1) Hotararea pronuntata in prima instanta poate fi atacata cu recurs, in termen de 15 zile de la comunicare."


- Art. 7 din Legea nr. 76/2012 dispune ca:


"(1) Daca prin prezenta lege nu se prevede altfel, ori de cate ori printr-o lege speciala se prevede ca hotararea judecatoreasca de prima instanta este AA«definitivaAA», de la data intrarii in vigoare a Codului de procedura civila, aceasta va fi supusa numai apelului la instanta ierarhic superioara.


(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica si in cazul in care printr-o lege speciala se prevede ca hotararea judecatoreasca de prima instanta este AA«supusa recursuluiAA» sau ca AA«poate fi atacata cu recursAA» ori, dupa caz, legea speciala foloseste o alta expresie similara.


(3) Dispozitiile alin. (1) si (2) nu se aplica in materie de contencios administrativ si fiscal, inclusiv in materia azilului."


- Art. 64 alin. (4) din Codul de procedura civila prevede ca:


"(4) Incheierea de respingere ca inadmisibila a cererii de interventie poate fi atacata in termen de 5 zile, care curge de la pronuntare pentru partea prezenta, respectiv de la comunicare pentru partea lipsa . Calea de atac este numai apelul, daca incheierea a fost data in prima instanta, respectiv numai recursul la instanta ierarhic superioara, in cazul in care incheierea a fost pronuntata in apel. [...]"


NOTA:


Aceste prevederi se aplica si in cazul respingerii ca inadmisibile a cererilor de interventie fortata, si anume: cererea de chemare in judecata a altei persoane, cererea de chemare in garantie si cererea de aratare a titularului dreptului, in conformitate cu dispozitiile art. 69 alin. (3), art. 74 alin. (2) si art. 77 alin. (2) din Codul de procedura civila.


- Art. 361 alin. (2) din Codul de procedura civila prevede ca:


"(2) Incheierea de respingere poate fi atacata separat numai cu apel in termen de 5 zile de la pronuntare, daca s-a dat cu citarea partilor, si de la comunicare, daca s-a dat fara citarea lor.".


- Art. 954 alin. (3) din Codul de procedura civila stabileste ca:


"(3) Incheierea prin care se solutioneaza cererea de sechestru se comunica creditorului de indata de catre instanta, iar debitorului, de catre executorul judecatoresc, odata cu luarea masurii. Incheierea este supusa numai apelului, in termen de 5 zile de la comunicare, la instanta ierarhic superioara. Apelul se judeca de urgenta si cu precadere, cu citarea in termen scurt a partilor."


- Art. 1000 alin. (1) si (4) din Codul de procedura civila stabileste ca:


"(1) Daca prin legi speciale nu se prevede altfel, ordonanta este supusa numai apelului in termen de 5 zile de la pronuntare, daca s-a dat cu citarea partilor, si de la comunicare, daca s-a dat fara citarea lor."


[...](4) In toate cazurile in care competenta de prima instanta apartine curtii de apel, calea de atac este recursul, dispozitiile alin. (1)-(3) aplicandu-se in mod corespunzator."


- Art. 534 alin. (1) si (2) din Codul de procedura civila prevede ca:


"(1) Incheierea prin care se incuviinteaza cererea este executorie.


(2) Incheierea prevazuta la alin. (1) este supusa numai apelului, cu exceptia celei pronuntate de un complet al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care este definitiva."


Din cuprinsul dispozitiilor legale citate, instanta suprema a constatat ca legiuitorul a reglementat, in materia contenciosului administrativ, calea de atac a apelului in urmatoarele situatii particulare:


a) in cazul procedurilor speciale prevazute de Codul de procedura civila, cum sunt: asigurarea probelor - art. 359; ordonanta presedintiala - art. 1000; procedura necontencioasa judiciara - art. 534;


b) in cazurile expres prevazute de Codul de procedura civila, respectiv: calea de atac exercitata impotriva incheierilor de respingere ca inadmisibile, in prima instanta, a cererilor de interventie voluntara, a cererilor de interventie fortata, si anume: cereri de chemare in judecata a altei persoane, cereri de chemare in garantie si cereri de aratare a titularului dreptului - art. 69 alin. (3), art. 74 alin. (2) si art. 77 alin. (2); calea de atac exercitata impotriva incheierilor prin care se solutioneaza cererea de sechestru - art. 954.


Problema de drept supusa interpretarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie a fost generata, ca si in cazul recursului in interesul legii solutionat prin Decizia nr. 20 din 5 octombrie 2015, de omisiunea legiuitorului de a corela dispozitia legala care stabileste competenta materiala functionala a instantelor de contencios administrativ (tribunale si curti de apel) cu calea de atac specifica, dublata de o tehnica legislativa contrara art. 16 alin. (1) si art. 17 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare (Legea nr. 24/2000), conform carora:


"Art. 16. - Evitarea paralelismelor


(1) In procesul de legiferare este interzisa instituirea acelorasi reglementari in mai multe articole sau alineate din acelasi act normativ ori in doua sau mai multe acte normative. Pentru sublinierea unor conexiuni legislative se utilizeaza norma de trimitere.


[...] Art. 17. - Asanarea legislatiei


In vederea asanarii legislatiei active, in procesul de elaborare a proiectelor de acte normative se va urmari abrogarea expresa a dispozitiilor legale cazute in desuetudine sau care inregistreaza aspecte de contradictorialitate cu reglementarea preconizata."


Instanta a statuat ca aceasta tehnica legislativa deficitara impune gasirea unui mod de rezolvare a antinomiei juridice, iar cel mai justificat mod este acela de a cerceta spiritul reglementarii, intrucat situatiile antinomice isi au izvorul in litera reglementarii, dar de cele mai multe ori pot fi solutionate prin raportare la spiritul legii, pentru a stabili care a fost vointa legiuitorului.


In materia contenciosului administrativ, vointa legiuitorului a fost aceea de a asigura judecarea proceselor cu celeritate, acesta fiind un principiu unanim recunoscut, care guverneaza desfasurarea litigiilor aflate in sfera de competenta a instantelor de contencios administrativ.


Conform art. 20 alin. (1) si (2) din Legea nr. 554/2004: "Hotararea pronuntata in prima instanta poate fi atacata cu recurs, in termen de 15 zile de la comunicare .", iar "Recursul suspenda executarea si se judeca de urgenta."


Acest text de lege face referire in mod expres la urgenta in judecarea caii de atac, consacrand principiul celeritatii in solutionarea acestor cauze, astfel ca recursul apare ca fiind calea de atac cea mai adecvata scopului indicat de legiuitor, solutie care reafirma regula continuta in art. 20 din Legea nr. 554/2004 si confirma o solutie de traditie in legislatia nationala, in materia contenciosului administrativ, recursul fiind singura cale de atac compatibila.


Se considera, asadar, in acord si cu jurisprudenta consolidata a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ca in interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor legale privind calea de atac in materia contenciosului administrativ, impotriva hotararilor pronuntate in aceasta materie poate fi exercitata numai calea de atac a recursului, cu exceptia cazului prevazut de dispozitiile art. 25 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.


Se au in vedere, totodata, prevederile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, potrivit carora dispozitiile acestei legi se completeaza cu cele ale Codului civil si ale Codului de procedura civila, in masura in care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de putere dintre autoritatile publice, pe de o parte, si persoanele vatamate in drepturile sau interesele lor legitime, pe de alta parte.


Una dintre aceste incompatibilitati este prevazuta de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.


Aceasta derogare de la normele dreptului comun instituite de Codul de procedura civila este aplicabila atat hotararilor prin care se rezolva fondul cauzei, cat si celor pronuntate in cursul judecatii, intrucat textul din legea speciala foloseste sintagma "hotararea pronuntata in prima instanta", fara a face distinctie in privinta tipului hotararilor, sentintelor ori incheierilor.


De asemenea, art. 9 din Legea nr. 76/2012 prevede ca: "Daca legea speciala nu cuprinde dispozitii referitoare la procedura de judecata, felul hotararii instantei ori calea de atac si termenul de exercitare al acesteia, se aplica in mod corespunzator prevederile Codului de procedura civila."


In situatiile particulare anterior mentionate, desi textele de lege invocate reglementeaza calea de atac a apelului, din interpretarea dispozitiilor art. 20 alin. (1) si art. 28 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 si art. 9 din Legea nr. 76/2012, rezulta ca hotararile judecatoresti pronuntate in aceste situatii sunt supuse numai recursului.


Faptul ca, incepand cu data de 15 februarie 2013 (data intrarii in vigoare a noului Cod de procedura civila), in anumite materii ale contenciosului administrativ, reglementate prin legi speciale, calea de atac a recursului a fost inlocuita cu apelul, nu poate conduce la concluzia ca legiuitorul ar fi inteles sa se indeparteze de la regula statornicita instituind, in unele situatii, si in materia contenciosului administrativ un control total devolutiv, prin intermediul caii de atac a apelului.


Asa cum s-a retinut in Decizia nr. 20 din 5 octombrie 2015, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii, "doar in materie contraventionala s-a prevazut calea de atac devolutiva a apelului, dar aceasta se justifica prin specificul dreptului contraventional de a reprezenta AA«micul penalAA»".


In aceasta materie, apelul se justifica prin prisma faptului ca, spre deosebire de contenciosul administrativ, unde se ridica probleme de drept, in materie contraventionala este necesara existenta unei cai de atac devolutive specifice regimului de drept penal.


Un alt argument este reprezentat de dispozitiile art. 7 alin. (3) din Legea nr. 76/2012, care reflecta vointa legiuitorului de a reglementa calea de atac impotriva hotararilor pronuntate in materia contenciosului administrativ ca fiind recursul, si nu apelul.


Imprejurarea ca alin. (1) al aceluiasi articol din legea sus-mentionata se refera la legi speciale nu exclude regimul caii de atac a recursului in aceasta materie, atunci cand suntem in prezenta unor institutii juridice prevazute de normele generale cuprinse in Codul de procedura civila.


O abordare contrara ar evidentia o inconsecventa nejustificata, avand in vedere ca, atunci cand se au in vedere hotarari pronuntate in temeiul unor legi speciale, in materia contenciosului administrativ, calea de atac ar fi recursul, ca urmare a aplicarii art. 7 alin. (3) din Legea nr. 76/2012, iar in situatia in care se au in vedere hotarari pronuntate in temeiul unor norme generale, in aceeasi materie, calea de atac ar fi apelul.


Rezulta, astfel, o diferenta, sub aspectul normelor de procedura aplicabile, care contravine modalitatii in care legiuitorul a gandit si materializat dublul grad de jurisdictie in materia contenciosului administrativ si fiscal - prima instanta si recurs.


In ipoteza in care este acceptata calea de atac a apelului impotriva incheierilor de respingere ca inadmisibile a cererilor de interventie voluntara, a cererilor de interventie fortata (cereri de chemare in judecata a altei persoane, cereri de chemare in garantie si a cererilor de aratare a titularului dreptului), impotriva incheierilor de respingere a cererii de asigurare a probelor, a incheierilor prin care se solutioneaza cererea de sechestru, a ordonantelor presedintiale, precum si impotriva incheierilor prin care sunt incuviintate cereri necontencioase s-ar ajunge in situatia solutionarii apelurilor de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, daca incheierile, respectiv ordonanta presedintiala au fost pronuntate in prima instanta de catre curtile de apel, ca instante de contencios administrativ.


Or, potrivit art. 97 pct. 1 si 2 din Codul de procedura civila, Inalta Curte de Casatie si Justitie judeca recursuri, nu si apeluri.


Aceasta incompatibilitate a fost analizata in sedinta Plenului judecatorilor Sectiei de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, intrunit in conditiile art. 33 alin. (1) din Regulamentul I.C.C.J., si consemnate in procesul- verbal din 28 octombrie 2013.


Cu acest prilej s-a stabilit, in unanimitate, in raport cu dispozitiile art. 7-12 din Legea nr. 76/2012, ca, "intrucat calea de atac a apelului este incompatibila cu specificul materiei contenciosului administrativ, cauzele avand ca obiect cereri de apel formulate in temeiul dispozitiilor noului Cod de procedura civila impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de curtile de apel, ca instante de contencios administrativ, se califica si se vor inregistra ca cereri de recurs".


De asemenea, acceptarea caii de atac a apelului in materia contenciosului administrativ si fiscal ar determina aparitia unei diferente de regim juridic, sub aspectul caii de atac, in functie de prima instanta care solutioneaza cauza.


Astfel, prin aplicarea literala a dispozitiilor art. 1000 alin. (1) si (4) din Codul de procedura civila, in materia ordonantei presedintiale, daca cererea este solutionata in prima instanta de tribunal, partea ar avea la dispozitie calea de atac a apelului, care este devolutiva, aceasta fiind solutionata de curtea de apel.


Daca insa cererea este solutionata in prima instanta de curtea de apel, partea ar avea la dispozitie calea de atac a recursului, care este o cale de atac extraordinara, nedevolutiva, de competenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie.


Ratiunea introducerii acestei diferente de regim juridic, prin Legea nr. 138/2014 pentru modificarea si completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative conexe (Legea nr. 138/2014), a avut la baza argumentul ca, potrivit competentei sale materiale, instituite de art. 97 din Codul de procedura civila, Inalta Curte de Casatie si Justitie nu judeca apeluri.


Consecvent promovarii conceptiei noului Cod de procedura civila, potrivit careia recursul devine o veritabila cale extraordinara de atac, prin raportare la obiect, dar si la motive, cu inlaturarea recursului prevazut de art. 1041 din Codul de procedura civila din 1865, in cele mai multe materii, adesea reglementate prin legi speciale, apelul a fost prevazut ca singura cale de atac, inlocuind fostul recurs devolutiv, in fapt si in drept, din Codul de procedura civila.


Cu toate acestea, asa cum s-a aratat, Curtea Constitutionala a retinut, prin Decizia nr. 747 din 16 decembrie 2014, ca "[...] in materia contenciosului administrativ, hotararile pronuntate in prima instanta nu pot fi atacate cu apel, singura cale de atac de reformare ce poate fi exercitata fiind aceea a recursului. Norma speciala cuprinsa in art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a ramas aplicabila si dupa intrarea in vigoare a noului Cod de procedura civila, situatie reglementata expres in art. 7 alin. (3) din Legea nr. 76/2012, potrivit careia, in materia contenciosului administrativ si fiscal, precum si in materia azilului, nu este prevazuta calea de atac a apelului".


De asemenea, prin Decizia nr. 462 din 17 septembrie 2014 a Curtii Constitutionale s-a statuat ca in materia contenciosului administrativ, "spre deosebire de dreptul comun unde hotararile pronuntate in prima instanta pot fi atacate cu apel cu toate consecintele care decurg din aceasta, [...] potrivit art. 7 alin. (3) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, legiuitorul a optat pentru mentinerea caii de atac a recursului, si nu pentru inlocuirea acesteia cu calea de atac a apelului".


Se constata astfel ca diferenta de regim juridic, sub aspectul caii de atac, in functie de prima instanta care solutioneaza cauza, in materia contenciosului administrativ, este reglementata doar de dispozitiile art. 25 din Legea nr. 554/2004.


Conform art. 24 din aceasta lege:


"(1) Daca in urma admiterii actiunii autoritatea publica este obligata sa incheie, sa inlocuiasca sau sa modifice actul administrativ, sa elibereze un alt inscris sau sa efectueze anumite operatiuni administrative, executarea hotararii definitive se face de bunavoie in termenul prevazut in cuprinsul acesteia, iar in lipsa unui astfel de termen, in termen de cel mult 30 de zile de la data ramanerii definitive a hotararii.


(2) In cazul in care debitorul nu executa de bunavoie obligatia sa, aceasta se duce la indeplinire prin executare silita, parcurgandu-se procedura prevazuta de prezenta lege.


(3) La cererea creditorului, in termenul de prescriptie a dreptului de a obtine executarea silita, care curge de la expirarea termenelor prevazute la alin. (1) si care nu au fost respectate, instanta de executare, prin incheiere definitiva data cu citarea partilor, aplica conducatorului autoritatii publice sau, dupa caz, persoanei obligate o amenda de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de intarziere, care se face venit la bugetul de stat, iar reclamantului ii acorda penalitati, in conditiile art. 905 din Codul de procedura civila.


(4) Daca in termen de 3 luni de la data comunicarii incheierii de aplicare a amenzii si de acordare a penalitatilor debitorul nu executa obligatia prevazuta in titlul executoriu, instanta de executare, la cererea creditorului, va fixa suma definitiva ce se va datora statului si suma ce i se va datora lui cu titlu de penalitati, prin hotarare data cu citarea partilor. Totodata, prin aceeasi hotarare, instanta va stabili, in conditiile art. 891 din Codul de procedura civila, despagubirile pe care debitorul le datoreaza creditorului pentru neexecutarea in natura a obligatiei."


De asemenea, potrivit art. 25 din Legea nr. 554/2004:


"(1) Instanta de executare care, in materia contenciosului administrativ, este, potrivit art. 2 alin. (1) lit. t), instanta care a solutionat fondul litigiului de contencios administrativ, aplica, respectiv acorda sanctiunea si penalitatile prevazute la art. 24 alin. (3), fara a fi nevoie de investirea cu formula executorie si de incuviintarea executarii silite de catre executorul judecatoresc.


(2) Cererile prevazute la art. 24 alin. (3) si (4) se judeca in camera de consiliu, de urgenta si sunt scutite de taxa judiciara de timbru.


(3) Hotararea pronuntata in conditiile art. 24 alin. (4) este supusa numai apelului in termen de 5 zile de la comunicare . Daca hotararea a fost pronuntata de curtea de apel ea va fi supusa recursului, in acelasi termen.


(4) Prevederile alin. (1)-(3) se aplica, in mod corespunzator, si pentru punerea in executare a hotararilor de contencios administrativ date pentru solutionarea litigiilor ce au avut ca obiect contracte administrative."


Se retine ca legiuitorul, prin Legea nr. 554/2004, a inteles sa reglementeze in acest domeniu o norma de exceptie in materia cailor de atac, stabilind ca apelul este calea de atac care poate fi exercitata impotriva hotararilor pronuntate de catre tribunale, in conditiile art. 24 alin. (4) din aceasta lege.


Din moment ce art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 consacra calea de atac a recursului in aceasta materie, dar art. 25 alin. (3) din aceeasi lege reglementeaza calea de atac a apelului, rezulta ca acesta este singurul caz in care poate fi exercitat apelul in materia contenciosului administrativ si fiscal, intrucat in privinta hotararilor pronuntate de catre tribunale, in conditiile art. 24 alin. (4) din aceasta lege, legiuitorul nu a instituit o derogare de la normele dreptului comun prevazute de Codul de procedura civila.


In sesizarea formulata de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Brasov sunt precizate, printre situatiile particulare in care este admisibil apelul in materia contenciosului administrativ si fiscal, si materia contestatiilor electorale, mentionandu-se ca fiind incidente dispozitiile art. 54 din Legea nr. 115/2015 si art. 59 din Legea nr. 208/2015.


Or, cu referire la litigiile in materie electorala, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii s-a pronuntat, prin Decizia nr. 16 din 18 septembrie 2017, stabilind ca acestea sunt de natura civila, dandu-se prevederilor art. 54 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 si art. 59 alin. (7) din Legea nr. 208/2015 interpretarea in sensul ca revine instantelor civile competenta materiala procesuala de solutionare a contestatiilor impotriva deciziilor birourilor electorale de circumscriptie de admitere sau respingere a candidaturilor.


Pentru aceste considerente Inalta Curte de Casatie si justitie a admis recursul in interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Brasov si, in consecinta, a stabilit ca:


"In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor legale privind calea de atac in materia contenciosului administrativ, impotriva hotararilor pronuntate in aceasta materie poate fi exercitata numai calea de atac a recursului, cu exceptia cazului prevazut de dispozitiile art. 25 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare."


Avocat Andrei Gheorghe Gherasim, Avocat colaborator "MCP Cabinet avocati"



Pronuntata de: ICCJ


Citeşte mai multe despre:    recurs    contencios administrativ    recurs in interesul legii    recursul in contencios administrativ    calea de atac in contenciosul administrativ    declararea recursului    contencios    recurs in interesul legii    Inalta Curte de Casatie si Justitie



Comentează: RIL. Recursul – calea de atac in materia contenciosului administrativ
Alte Speţe

Analizarea exceptiei tardivitatii adoptarii si comunicarii hotararii CNCD
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia nr. 2080 din data de 22 iunie 2016 pronuntata in recurs de Sectia de contencios administrativ si fiscal

Hotararea in Cauza Serban impotriva Romaniei din 5 iulie 2016
Pronuntaţă de: CEDO

Decizia ICCJ 5/2017. Medicul sef de sectie din cadrul unui spital public are calitatea de functionar public in sensul legii penale
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 1/2017, privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre profesionisti si consumatori. Credite in Franci elvetieni. Informare privind riscul ratei de schimb valutar
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Inexistenta premisei producerii prejudiciului solicitat de salariat. Nedovedirea legaturii de cauzalitate
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a pentru cauze prinvind Conflicte de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 3080

Privarea salariatului de drepturile banesti cuvenite. Spor pentru orele lucrate in zilele de repaus saptamanal si sarbatori legale
Pronuntaţă de: Tribunalul M, Sectia a II-a Civila de Contencios Administrativ si Fiscal, Sentinta nr. 1013/2016

Decizie de concediere a salariatilor in baza unor criterii de discriminare. Reorganizare fictiva a societatii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VIII-a Contencios Administrativ si Fiscal, Sentinta nr. 100 din 19.01.2016

Lipsa laturii obiective ale procesului-verbal de control. Refuzul salariatului de a semna contractul individual de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul B, Sectia a III-a Contencios administrativ si fiscal, Sentinta nr. 842/CA/2016 din 05.05.2016

Anularea de catre instanta a deciziei de sanctionare. Exceptia tardivitatii emiterii deciziei
Pronuntaţă de: Curtea de Apel G, Sectia Conflicte de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 237/2016



Articole Juridice

Profesionistii, indiferent de statutul lor juridic sunt supusi regulilor de drept civil
Sursa: Avocat Lacatus Igor

Onorariile minime ale avocatilor. Si despre concurenta ...
Sursa: Avocat drd. Janos Szekely - Baroul Satu-Mare

ICCJ. Dezlegare chestiune de drept – scutirea de la plata taxei de timbru in calea de atac
Sursa: Av. Gherasim Andrei-Gheorghe

Legea salarizarii unice nu instituie o procedura prealabila in litigiile privind stabilirea si plata drepturilor salariale
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Recuperare creante in domeniul transporturilor. Temei legal si Proceduri
Sursa: Avocat Andrei-Gheorghe Gherasim

Raporturi juridice de munca ”sui generis” intre primar/viceprimar si unitatile administrativ-teritoriale
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

[Av. muncii] Suspendarea contractului individual de munca in cazul formularii unei plangeri penale
Sursa: MCP Cabinet avocati