Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » PIDO/CEDO » Hotararea in Cauza Ana Ionescu si altii impotriva Romaniei, din 26.02.2019

Hotararea in Cauza Ana Ionescu si altii impotriva Romaniei, din 26.02.2019

  Publicat: 08 Oct 2019       410 citiri        Secţiunea: PIDO/CEDO  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Publicata in Monitorul Oficial nr. 816 din din 8 octombrie 2019.

Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Modalitatea de exteriorizare a manifestarii de vointa facuta cu intentia de a da nastere, modifica sau stinge un raport juridic civil concret.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Functionar incadrat la instantele de judecata; judecatorie tribunal judetean, tribunal militar, avand atributii la pregatirea si desfasurarea activitatii de judecata.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Unirea a doua sau mai multe cauze aflate in curs de cercetare si urmarire penala,
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Legatura bazata pe descendenta unei persoane dintr-o alta persoana sau pe faptul ca mai multe persoane au un descendent comun, rudenie fireasca, ori care se stabileste ca efect al infierii, rudenie civila.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Suma de bani pe care este indreptatit sa o pretinda de la autorul unei fapte ilicite, victima acelei fapte, daca i-a fost provocata o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii,
Suma de bani pe care este indreptatit sa o pretinda de la autorul unei fapte ilicite, victima acelei fapte, daca i-a fost provocata o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii,
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(din Legea 10 din 2001) Actul scris prin care un cult religios sau o comunitate a unei minoritati nationale care se pretinde a fi indreptatit/a,
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Despagubiri ce se acorda partii vatamate
A fost promulgat la 11.09.1865
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa constând in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, pâna la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(din Legea 10 din 2001) Actul scris prin care un cult religios sau o comunitate a unei minoritati nationale care se pretinde a fi indreptatit/a,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Grupare de persoane fizice sau juridice organizata pe baza unui statut in vederea realizarii unui scop comun (stiintific, cultural, artistic, sportiv).
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Grupare de persoane fizice sau juridice organizata pe baza unui statut in vederea realizarii unui scop comun (stiintific, cultural, artistic, sportiv).
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Sunt standardele editate de Comitetul pentru Standarde Internationale de evaluare (IVSC – International Valuation Standards Committee);
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Act adoptat de organele de stat,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
(din Legea 10 din 2001) Actul scris prin care un cult religios sau o comunitate a unei minoritati nationale care se pretinde a fi indreptatit/a,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Termen sinonim cu arestarea preventiva,
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Materialul de conceptie pregatitor reprezinta materializarea in limbaj natural a ideii si a activitatii de analiza, materializare ce poate contine:
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

Strasbourg
Definitiva
9 septembrie 2019


Hotararea a devenit definitiva in conditiile prevazute la art. 44 A§ 2 din Conventie . Aceasta poate suferi modificari de forma .
In Cauza Ana Ionescu si altii impotriva Romaniei,
Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Sectia a patra), reunita intr-o camera compusa din:
Ganna Yudkivska, presedinte, Paulo Pinto de Albuquerque, Krzysztof Wojtyczek, Carlo Ranzoni, Georges Ravarani, Marko Bosnjak, Peter Paczolay, judecatori, si Marialena Tsirli, grefier de sectie,
dupa ce a deliberat in camera de consiliu, la 22 ianuarie 2019,
pronunta prezenta hotarare, adoptata la aceeasi data:


PROCEDURA
1. La originea cauzei se afla cererile indreptate impotriva Romaniei, introduse la Curte in temeiul art. 34 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale ("Conventia") de catre resortisanti romani, in marea lor majoritate, la diferite date indicate in tabelul anexat.
2. Guvernul roman ("Guvernul") a fost reprezentat de agentul guvernamental, doamna C. Brumar, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
3. Guvernul roman a fost informat in privinta tuturor cererilor in temeiul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie; de asemenea, a fost informat in privinta unor cereri (nr. 37.487/03, 21.121/04, 13.354/05 si 35.547/07) in care au fost formulate capete de cerere si in temeiul art. 6 din Conventie .
4. Informate in privinta dreptului lor de a depune observatii scrise in temeiul art. 36 A§ 1 din Conventie, guvernele francez (cererile nr. 37.487/03 si 7.174/04) si german (cererea nr. 12.838/07) nu si-au exprimat intentia de a interveni in cadrul procedurii.
5. Doamna Iulia Motoc, judecator ales sa reprezinte Romania, s-a abtinut de la judecarea cauzei (art. 28 din Regulamentul Curtii). In consecinta, presedintele a decis sa il desemneze pe domnul Krzysztof Wojtyczek, judecatorul ales sa reprezinte Polonia, drept judecator ad-hoc (art. 26 A§ 4 din Conventie si art. 29 A§ 1 din Regulament).


IN FAPT
I. Circumstantele cauzei

6. Lista reclamantilor si detaliile relevante ale cererilor sunt prezentate in tabelul anexat.
7. Circumstantele de fapt si de drept prezentate in cererile actuale sunt similare cu cele ale reclamantilor din Cauza Strain si altii impotriva Romaniei (Cererea nr. 57.001/00, pct. 5-18, CEDO 2005-VII), precum si ale reclamantilor Rodan, sot si sotie, din Cauza Preda si altii impotriva Romaniei (Cererea nr. 9.584/02 si alte 7 cereri, pct. 35-41, 29 aprilie 2014).
Pe scurt, reclamantii au obtinut hotarari judecatoresti definitive care constatau ca nationalizarea de catre fostul regim comunist a proprietatilor acestora fusese nelegala si ca nu au incetat sa fie titularii legitimi ai respectivelor proprietati. In pofida faptului ca titlurile de proprietate ale acestora nu au fost contestate, reclamantii nu au putut redobandi posesia asupra proprietatilor, intrucat acestea din urma fusesera vandute de catre stat unor terte parti. Reclamantii nu au primit compensatii pentru respectivele proprietati.


II. Dreptul si practica interne relevante
8. Istoricul dreptului si practicii interne relevante in ceea ce priveste recunoasterea proprietatilor nationalizate in mod nelegal vandute de catre stat catre terte parti a fost rezumat in hotararile Curtii in cauzele Brumarescu impotriva Romaniei (MC) (nr. 28.342/95, pct. 34-35, CEDO 1999-VII); Strain si altii (citata anterior, pct. 19-23); Maria Atanasiu si altii impotriva Romaniei (nr. 30.767/05 si 33.800/06, pct. 44 si urm., 12 octombrie 2010); Preda si altii (citata anterior, pct. 68-74); si Dickmann si Gion impotriva Romaniei (nr. 10.346/03 si 10.893/04, pct. 52-58, 24 octombrie 2017).


IN DREPT
I. Cu privire la conexarea cererilor
9. Avand in vedere obiectul similar al cererilor, Curtea considera oportuna examinarea acestora conexat, intr-o singura hotarare .


II. Locus standi
10. Mostenitorii unora dintre reclamanti au informat Curtea despre decesul respectivilor reclamanti si, in calitate de rude apropiate, si-au exprimat intentia de a continua procedura in locul lor. Guvernul nu a prezentat obiectii in acest sens. Avand in vedere legaturile stranse de rudenie si interesele legitime ale mostenitorilor de a continua procedura, Curtea admite ca mostenitorii reclamantilor decedati pot continua procedura in locul lor. Prin urmare, va continua sa examineze cererile respective, la solicitarea mostenitorilor (a se vedea tabelul anexat pentru detalii).


III. Cu privire la pretinsa incalcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie
11. Reclamantii au sustinut ca imposibilitatea de a redobandi posesia proprietatilor lor nationalizate in mod nelegal sau de a le fi asigurate compensatii, in pofida hotararilor care le-au recunoscut drepturile de proprietate, a constituit o incalcare a dreptului lor la respectarea bunurilor, in temeiul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie, care prevede:
"Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international.
Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii sau a amenzilor."


A. Cu privire la admisibilitate
1. Cererile nr. 20.106/04 si 12.838/07
a) Cererea nr. 20.106/04 (Maria Magdalena Suru)
12. In 2015, partile au transmis informatii actualizate cu privire la capetele de cerere formulate de reclamanta in temeiul art. 1 din Protocolul nr. 1; aceste informatii aratau ca, la 5 martie 2014, reclamanta a primit despagubiri din partea autoritatilor interne. In special, in temeiul unei hotarari din 19 iunie 2012 pronuntate de instantele interne, care i-au recunoscut inca o data dreptul la despagubiri, reclamanta fusese invitata sa aleaga doua proprietati dintr-o lista pusa la dispozitie de autoritati. Reclamanta a facut o alegere la momentul respectiv. In acest sens, Guvernul a sustinut ca problema ridicata de prezenta cerere a fost solutionata.
13. In observatiile sale din 12 ianuarie 2015, reclamanta a aratat ca nu a putut intra in posesia proprietatilor primite ca despagubire .
14. Curtea reaminteste ca, in temeiul art. 37 A§ 1 lit. b) din Conventie, poate "[...] in orice stadiu al procedurii, sa hotarasca scoaterea de pe rol a unei cereri atunci cand circumstantele permit sa se traga concluzia ca [...] litigiul a fost rezolvat [...]".
15. Curtea ia nota de sustinerile partilor si de faptul ca reclamanta a acceptat despagubirea care i-a fost acordata la 5 martie 2014. Din dosarul cauzei, inclusiv din observatiile Guvernului din octombrie 2015, reiese ca, incepand cu 16 octombrie 2015, beneficiaza de deplina posesie asupra celor doua proprietati primite ca despagubire .
16. Prin urmare, Curtea apreciaza ca aspectul care a dus la plangerea formulata de reclamanta in temeiul art. 1 din Protocolul nr. 1 a fost solutionat in sensul art. 37 A§1 lit. b) din Conventie si ca respectarea drepturilor omului, astfel cum sunt definite in Conventie si in protocoalele la aceasta, nu ii impune sa continue examinarea cererii in temeiul art. 37 A§ 1 in fine. In consecinta, cauza trebuie sa fie scoasa de pe rol, in masura in care se refera la acest capat de cerere .
b) Cererea nr. 12.838/07 (Michael si Iohann Ehrmann)
17. Guvernul a sustinut, printre altele, ca reclamantii au depus cererea de restituire in 2005 si ca nu au introdus o cale de atac impotriva deciziei interne prin care li s-a respins actiunea in despagubiri . In consecinta, Guvernul a invocat neepuizarea cailor de atac interne disponibile.
18. Reclamantii au sustinut ca autoritatile ar fi trebuit sa solutioneze cererea lor de reparare integrala (restitutio in integrum) in temeiul dispozitiilor generale care reglementeaza proprietatea, astfel cum sunt prevazute de Codul civil, iar nu in temeiul legilor speciale privind restituirea proprietatilor nationalizate.
19. Curtea observa de la bun inceput ca hotararea judecatoreasca definitiva in cauza reclamantilor se limita la recunoasterea unui drept la despagubire in conformitate cu legile speciale de restituire a proprietatii si ca, in anul 2005, reclamantii au ales sa depuna o cerere de restituire in conformitate cu Legea nr. 10/2001 privind restituirile. Cu toate acestea, nu au urmat cu diligenta aceasta cale de atac.
20. Avand in vedere cele mentionate anterior, Curtea considera ca obiectia Guvernului trebuie admisa si ca acest capat de cerere trebuie respins in temeiul art. 35 A§ 1 si A§ 4 din Conventie pentru neepuizarea cailor de atac interne.
2. Restul cererilor
21. Guvernul a sustinut ca reclamantii nu au epuizat caile de atac interne disponibile si/sau ca acestia nu puteau pretinde ca detin o proprietate in sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie, plangerile lor fiind, prin urmare, incompatibile rationae materiae.
22. Reclamantii au contestat aceste argumente si au sustinut ca mecanismul de compensare instituit prin legislatia interna nu era eficient.
23. Curtea reaminteste ca a luat deja pe larg in considerare si a respins aceleasi obiectii privind pretinsa inaplicabilitate a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie in situatii identice celor din prezenta cauza (a se vedea Strain si altii, citata anterior, pct. 30, 31 si 38).
De asemenea, a luat deja in considerare si a respins in repetate randuri sustinerile Guvernului in ceea ce priveste pretinsa eficacitate a legilor de restituire a proprietatii, inclusiv Legea nr. 10/2001 si Legea nr. 165/2013, in cauze in care existau titluri de proprietate valide concurente (a se vedea Strain si altii, citata anterior, pct. 54-56, Preda si altii, citata anterior, pct. 133 si 141, si Dickmann si Gion, citata anterior, pct. 72 si 78). Constata ca, in cauza de fata, Guvernul nu a invocat niciun fapt nou sau argument in masura sa o convinga sa ajunga la o concluzie diferita cu privire la admisibilitatea acestui capat de cerere . Obiectia Guvernului in aceasta privinta trebuie asadar respinsa.
24. De asemenea, Curtea observa ca aceste capete de cerere nu sunt in mod vadit nefondate in sensul art. 35 A§ 3 lit. a) din Conventie si ca nu prezinta niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, trebuie sa fie declarate admisibile.


B. Cu privire la fond
25. Reclamantii au sustinut ca faptul ca pana in prezent nu au redobandit posesia bunurilor lor sau nu le-a fost oferita o despagubire in cazul in care redobandirea posesiei nu era posibila le-a incalcat dreptul la respectarea bunurilor.
26. Guvernul si-a reiterat obiectia privind admisibilitatea si a sustinut ca reclamantii ar fi trebuit sa urmeze procedurile prevazute de legile de restituire a proprietatii, inclusiv Legea nr. 165/2013.
27. Curtea observa ca, la fel ca in cazul reclamantilor din Cauza Strain si altii, citata anterior, si, totodata, ca in cazul doamnei si domnului Rodan din Cauza Preda si altii, citata anterior, reclamantii din prezenta cauza au obtinut hotarari definitive care recunosteau nelegalitatea confiscarii proprietatilor lor de catre stat si dreptul lor de proprietate legitim cu efect retroactiv asupra respectivelor proprietati. Aceste hotarari nu au fost contestate sau casate pana in prezent. Reclamantii nu au fost in masura, pana in prezent, sa redobandeasca posesia proprietatilor mentionate in tabelul anexat sau sa obtina despagubiri pentru aceasta lipsire de proprietate .
28. Curtea reaminteste ca in Cauza Preda si altii a constatat ca imposibilitatea reclamantilor de a redobandi posesia proprietatilor lor, in pofida hotararilor definitive care le recunosteau retroactiv drepturile de proprietate, a constituit o lipsire de proprietate in sensul celei de a doua teze a art. 1 primul paragraf din Protocolul nr. 1 si ca o astfel de lipsire, coroborata cu lipsa totala a unei despagubiri, le-a impus reclamantilor o sarcina disproportionata si excesiva, cu incalcarea dreptului lor la respectarea bunurilor, astfel cum este garantat de art. 1 din Protocolul nr. 1 (a se vedea Preda si altii, citata anterior, pct. 146, 148 si 49).
A reiterat constatarile din cauza cea mai recenta si similara, Dickmann si Gion, citata anterior (pct. 103-104).
29. De asemenea, Curtea constata ca Guvernul nu a prezentat niciun fapt sau argument in masura sa o convinga sa ajunga la o concluzie diferita in speta. In special, Legea nr. 165/2013, care, potrivit Curtii, nu ofera o cale de atac efectiva pentru situatii similare celor din prezenta cauza (a se vedea Preda si altii, citata anterior, pct. 149, Dickman si Gion, citata anterior, pct. 100-102, si supra, pct. 23), nu a fost modificata in urma hotararilor Curtii sus-mentionate. Nici Guvernul nu a sustinut ca practica instantelor interne s-a schimbat ulterior acestor hotarari pentru a interpreta Legea nr. 165/2013 astfel incat sa poata fi considerata ca oferind o cale de atac efectiva pentru reclamantii din speta.
30. Considerentele de mai sus ii sunt suficiente Curtii pentru a-i permite sa concluzioneze ca a fost incalcat art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie .


IV. Cu privire la celelalte pretinse incalcari ale Conventiei
31. Toti reclamantii, cu exceptia celor din cererile nr. 37.487/03, 1.195/04, 21.121/04 si 33.435/04, au formulat, de asemenea, diverse capete de cerere in temeiul art. 6 din Conventie pe care Curtea le-a examinat cu atentie. In lumina tuturor elementelor de care dispune si in masura in care este competenta sa se pronunte cu privire la aspectele invocate, Curtea constata ca acestea nu indica nicio aparenta incalcare a drepturilor si a libertatilor stabilite in Conventie sau in protocoalele la aceasta.
32. Rezulta ca aceste capete de cerere sunt in mod vadit nefondate si trebuie respinse in conformitate cu art. 35 A§ 3 lit. a) si art. 35 A§ 4 din Conventie .


V. Cu privire la aplicarea art. 41 din Conventie
33. Art. 41 din Conventie prevede:
"In cazul in care Curtea declara ca a avut loc o incalcare a Conventiei sau a protocoalelor sale si daca dreptul intern al inaltei parti contractante nu permite decat o inlaturare incompleta a consecintelor acestei incalcari, Curtea acorda partii lezate, daca este cazul, o reparatie echitabila."
34. Reclamantii au depus cereri de acordare a unei reparatii echitabile la diferite date, in perioada 2006-2010. In 2015 au actualizat aceste cereri la solicitarea Curtii.
35. Guvernul a facut comentarii in replica la cererile initiale si actualizate ale reclamantilor de acordare a unei reparatii echitabile.
36. In sprijinul cererilor si sustinerilor in ceea ce priveste prejudiciul material, reclamantii si Guvernul au transmis unul sau mai multe dintre urmatoarele documente:
a) rapoarte de expertiza realizate de experti autorizati, fie ai Ministerului Justitiei sau membri ai Asociatiei Nationale a Evaluatorilor (ANEVAR), care este o asociatie recunoscuta de guvernul roman drept asociatie de interes public. Rapoartele de expertiza au estimat valoarea de piata a proprietatilor pretinse dupa vizitarea acestora (expertii reclamantilor), utilizand criteriile definite de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 9/2008, care stabileste chiriile proprietatilor de stat, standardele si recomandarile stabilite de Asociatia Nationala a Evaluatorilor (ANEVAR) si Standardele internationale de evaluare (IVS). Expertii guvernamentali nu au vizitat proprietatile;
b) deciziile administrative in temeiul Legii nr. 165/2013 care acorda masuri compensatorii calculate potrivit criteriilor stabilite de legea mentionata sau valori estimative calculate de organele administrative competente (a se vedea art. 41 din Legea nr. 165/2013, Preda si altii, citata anterior, pct. 70);
c) copii ale contractelor de vanzare care indica pretul pe metru patrat pentru proprietatile invecinate.


A. Prejudiciu material
37. Astfel cum Curtea s-a pronuntat in mai multe randuri, o hotarare prin care Curtea constata o incalcare impune statului parat obligatia legala de a pune capat respectivei incalcari si de a-i repara consecintele astfel incat sa restabileasca pe cat posibil situatia existenta inainte de incalcare [a se vedea Iatridis impotriva Greciei (reparatie echitabila) (MC), nr. 31.107/96, pct. 32, CEDO 2000-XI, si Guiso-Gallisay impotriva Italiei (reparatie echitabila) (MC), nr. 58.858/00, pct. 90, 22 decembrie 2009].
38. Curtea considera ca, in circumstantele cauzei, restituirea proprietatilor in discutie va pune reclamantii, pe cat posibil, intr-o situatie echivalenta cu cea in care s-ar fi aflat daca nu ar fi fost incalcat art. 1 din Protocolul nr. 1.
39. In lipsa unei asemenea restituiri din partea statului parat, Curtea retine ca acesta trebuie sa plateasca reclamantilor, cu titlu de despagubire pentru prejudiciul material, o suma corespunzatoare cu valoarea actuala a proprietatilor (a se vedea Preda si altii, citata anterior, pct. 163).
40. In ceea ce priveste suma de bani pretinsa cu titlu de foloase sau beneficii nerealizate din bunurile reclamantelor, Curtea respinge acest capat de cerere . A acorda o suma de bani pe aceasta baza ar reprezenta un proces speculativ, avand in vedere ca foloasele obtinute din detinerea proprietatii depind de diversi factori [a se vedea Buzatu impotriva Romaniei (reparatie echitabila), nr. 34.642/97, pct. 18, 27 ianuarie 2005, si Preda si altii, citata anterior, pct. 164)].
41. Curtea observa discrepanta dintre estimarile reclamantilor in privinta valorii proprietatilor lor si cele avansate de Guvern.
42. Avand in vedere informatiile de care dispune referitoare la preturile bunurilor imobile pe piata locala, inclusiv documentele transmise de parti, precum si jurisprudenta sa consacrata privind cauze similare (a se vedea Maria Atanasiu si altii, citata anterior, pct. 253; Preda si altii, citata anterior, pct. 164; si Dickmann si Gion, citata anterior, pct. 113-18), Curtea considera rezonabil si echitabil, astfel cum prevede art. 41, sa acorde reclamantilor sumele indicate in tabelul anexat, pentru prejudiciul material .


B. Prejudiciu moral
43. Curtea considera ca ingerinta grava in exercitarea dreptului reclamantilor la respectarea bunurilor lor nu poate fi compensata in mod adecvat prin simpla constatare a unei incalcari a art. 1 din Protocolul nr. 1. Pronuntandu-se in echitate, in conformitate cu art. 41 din Conventie, Curtea acorda reclamantilor sumele indicate in tabelul anexat, pentru prejudiciul moral.


C. Cheltuieli de judecata
44. Unii dintre reclamanti fie nu au formulat cereri pentru rambursarea cheltuielilor de judecata, fie nu au reusit sa le justifice. In consecinta, Curtea nu considera ca exista vreun motiv pentru a le acorda vreo suma cu acest titlu (a se vedea tabelul anexat).
45. In ceea ce priveste capetele de cerere formulate de restul reclamantilor, tinand seama de documentele pe care le detine si de jurisprudenta sa, Curtea considera rezonabil sa acorde sumele indicate in tabelul anexat pentru toate cheltuielile de judecata .


D. Dobanzi moratorii
46. Curtea considera necesar ca rata dobanzilor moratorii sa se intemeieze pe rata dobanzii facilitatii de imprumut marginal, practicata de Banca Centrala Europeana, majorata cu trei puncte procentuale.


PENTRU ACESTE MOTIVE,
in unanimitate,


C U R T E A:


1. decide sa conexeze cererile;
2. decide scoaterea de pe rol a capatului de cerere formulat in temeiul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie in Cererea nr. 20.106/04;
3. declara capetele de cerere formulate in temeiul art. 1 din Protocolul nr. 1 admisibile, cu exceptia capatului de cerere formulat in Cererea nr. 12.838/07, iar restul capetelor de cerere inadmisibile;
4. hotaraste ca a fost incalcat art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie;
5. hotaraste:
a) ca statul parat trebuie sa restituie reclamantilor proprietatile lor, in termen de trei luni de la data ramanerii definitive a hotararii, in conformitate cu art. 44 A§ 2 din Conventie;
b) ca, in lipsa unei asemenea restituiri, statul parat trebuie sa plateasca reclamantilor, in acelasi termen de trei luni, sumele indicate in tabelul anexat, plus orice suma care poate fi datorata cu titlu de impozit, cu titlu de despagubire pentru prejudiciul material;
c) ca, in orice caz, statul parat trebuie sa plateasca reclamantilor, in acelasi termen de trei luni, sumele indicate in tabelul anexat, plus orice suma care poate fi datorata de reclamanti cu titlu de impozit, cu titlu de despagubire pentru prejudiciul moral si pentru cheltuielile de judecata;
d) ca sumele de mai sus trebuie convertite in moneda nationala a statului parat la rata de schimb aplicabila la data platii;
e) ca, de la expirarea termenului mentionat si pana la efectuarea platii, aceste sume trebuie majorate cu o dobanda simpla, la o rata egala cu rata dobanzii facilitatii de imprumut marginal practicata de Banca Centrala Europeana, aplicabila pe parcursul acestei perioade si majorata cu trei puncte procentuale;



Rectificata la 13 iunie 2019: textul a fost:
"5. hotaraste:
a) ca statul parat trebuie sa plateasca reclamantilor, in termen de trei luni de la data ramanerii definitive a hotararii, in conformitate cu art. 44 A§ 2 din Conventie, sumele indicate in tabelul din anexa, plus orice suma ce poate fi datorata cu titlu de impozit, sume care trebuie convertite in moneda nationala a statului parat la rata de schimb aplicabila la data platii;
b) ca, de la expirarea termenului mentionat si pana la efectuarea platii, aceste sume trebuie majorate cu o dobanda simpla, la o rata egala cu rata dobanzii facilitatii de imprumut marginal practicata de Banca Centrala Europeana, aplicabila pe parcursul acestei perioade si majorata cu trei puncte procentuale;".
6. respinge cererile de acordare a unei reparatii echitabile pentru celelalte capete de cerere formulate de reclamanti.
Redactata in limba engleza, apoi comunicata in scris la 26 februarie 2019, in temeiul art. 77 A§ 2 si art. 77 A§ 3 din Regulamentul Curtii.


Pronuntata de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului


Citeşte mai multe despre:    CEDO    Ana Ionescu si altii c. Romaniei    Terenuri    Restituire    Protocolul 1 la CEDO    Dreptul la bunuri



Comentează: Hotararea in Cauza Ana Ionescu si altii impotriva Romaniei, din 26.02.2019
Alte Speţe

Hotararea in Cauza Deaconu impotriva Romaniei din 29.01.2019
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului

CCR - Decizia 506/2019 asupra obiectiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul ordinii si sigurantei publice
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 417/2019 - conflict juridic constitutional intre Parlament si ICCJ
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

ICCJ: In ipoteza renuntarii la urmarirea penala fata de un minor care a implinit varsta de 16 ani poate fi dispusa fata de acesta obligatia prestarii unei munci neremunerate in folosul comunitatii.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia CCR nr 467/2016 - Legea pentru modificarea Codului Penal si a Legii Organizarii judiciare este neconstitutionala.
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Rejudecarea cauzei. Lipsa motivarii hotararii judecatoresti
Pronuntaţă de: ICCJ, Decizia nr. 124 din 23 ianuarie 2019

Sentinta nr. 263/CA/2016 -Actiune in Contencios administrativ S.D. - S.A. impotriva Guvernului Romaniei si intervenientului Ministerul Finantelor Publice
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Oradea

Decizia nr. 362/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 alin. (7) fraza finala din Legea cetateniei romane nr. 21/1991
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Hotararea in Cauza R.I. si altii impotriva Romaniei, din 04.12.2018
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului



Articole Juridice

Diferentierea termenelor de solutionare a cererilor de restituire a imobilelor preluate abuziv si egalitatea in drepturi
Sursa: Irina Maria Diculescu

Numarul minim de salariati pentru constituirea unui sindicat – o incalcare a dreptului la libera asociere?
Sursa: Irina Maria Diculescu

Aplicarea in timp a legii 165/2013 privind finalizarea procesului de restituire a imobilelor preluate in mod abuziv – aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Retinerea certificatului de inmatriculare al unui vehicul fara ITP valabil – o incalcare a dreptului la proprietate privata?
Sursa: Irina Maria Diculescu

Acoperirea prejudiciilor morale si materiale ca urmare a nerespectarii regulilor de sanatate si securitate in munca. Criterii si conditii de acordare a daunelor-interese
Sursa: Irina Maria Diculescu

Restrangerea dreptului la viata privata, intima si de familie prin metodele speciale de supraveghere tehnica. Proportionalitatea actiunilor
Sursa: Liliana Gologan

Legea 554/2004 carmuieste litigiul de drept fiscal
Sursa: Ursuleas Ionut, Secretar U.A.T