Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Convocarea salariatului prin posta electronica. Conditii

Convocarea salariatului prin posta electronica. Conditii

  Publicat: 21 May 2021       364 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Prin contestatia inregistrata la data de 27.01.2020 pe rolul Tribunalului Bucuresti Sectia a VIIi-a-Conflicte de Munca si Asigurari Sociale sub nr., contestatorul B. B. a chemat in judecata intimata a. (FRF) pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa se constate nula de drept Dispozitia nr. 5377/18.12.2019, sa se constate nelegala masura concedierii, sa se dispuna anularea concedierii si radierea sanctiunii disciplinare si, pe cale de consecinta, sa fie obligata intimata la plata unei despagubiri egale cu salariile la care contestatorul avea dreptul, indexate, majorate si reactualizate, la plata sumelor ce reprezinta drepturi la prime de vacanta de sarbatori, alte drepturi acordate salariatilor pentru copii sau cu alte ocazii, precum si la pata tuturor celorlalte drepturi de care ar fi beneficiat in calitate de salariat (bonuri de masa si altele), sa fie obligata intimata la plata dobanzii legale pentru fiecare transa de despagubire, respectiv pentru fiecare transa de salariu lunar, calculata de la data scadentei de drept a obligatiei de plata a salariului pana la data reintegrarii si platii efective a despagubirilor, precum si la plata despagubirilor morale in cuantum de 30.000 eur si sa se dispuna repunerea partilor in situatia anterioara emiterii deciziei contestate, cu cheltuieli de judecata .

Modificare temporara a contractului de munca, prin trimiterea persoanei incadrate sa presteze munca la o alta unitate, intr-o perioada de pana la 6 luni,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Modificare temporara a contractului de munca, prin trimiterea persoanei incadrate sa presteze munca la o alta unitate, intr-o perioada de pana la 6 luni,
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Pierdere a unor drepturi, ca urmare a unei condamnari sau a neexercitarii unui drept.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Infractiune care face parte din categoria infractiunilor contra ordinii si disciplinei militare,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Legea 10 din 2001. Masuri cu caracter reparator acordate in situatiile in care restituirea in natura nu este posibila, sub forma unor titluri de valoare nominala folosite in procesul de privatizare,
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Serviciu auxiliar alaturi de registratura, arhiva si biblioteca,

In motivarea contestatiei se arata ca prin contractul individual de munca nr. 655/16.02.1998 intre parti s-au nascut raporturi de munca, contestatorul avand functia de conducator auto, specialitatea electromecanic auto. Conform modificarilor operate unilateral de angajatorul FRF la data de 21.02.2003, in baza dispozitiei nr. 23 si fara intocmirea unui act aditional la contractul individual de munca, contestatorului i s-a modificat functia in referent I in cadrul Compartimentului Organizare-protocol.


la data de 4.07.2014 in baza Dispozitiei nr. 115, contestatorul a fost concediat, iar in temeiul Sentintei civile nr. _/21.11.2016 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin Decizia nr. 4638/27.09.2017 s-a dispus reintegrarea pe postul detinut anterior, reintegrare care s-a realizat la data de 9.05.2017 conform procesului verbal nr. 1321/10.05.2017.


Prin decizia de detasare nr. 4148/30.10.2017 contestatorul a fost detasat pentru perioada 1.11. _18 in cadrul centrului de Fotbal Mogosoaia. Prin Sentinta civila nr. 1582/21.03.2019 a Tribunalului Bucuresti, mentinuta prin Decizia nr. 6017/19.12.2019 s-a anulat decizia de detasare.


In urma revenirii contestatorului la locul d e munca, a comunicat angajatorului ca la data de 21.12.2018 a fost emisa decizia 4231 asupra capacitatii de munca, decizie prin care se constata afectarea capacitatii de munca ca urmare a starii de sanatate.


Pana la data de 6.01.2019 contestatorul s-a aflat in concediu medical, prezentandu-se la munca incepand cu data de 7.01.2019.


La data de 18.12.2019 a fost emisa Decizia nr. 5377 prin care i s-a desfacut contractul individual de munca in temeiul art. 6 lit. a si art. 248 alin. 1 lit. e din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Contestatorul invoca decaderea intimatei din dreptul de a lua masura cercetarii disciplinare. Astfel, avand in vedere ca se imputa contestatorului lipsa nemotivata de la locul de munca in perioada 19.06. _19 si vazand data referatului nr. 5041/30.10.2019 data la care angajatorul a luat cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare, se constata depasit termenul imperativ stabilit de art. 252 alin. 1 teza I din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) de 30 de zile .


Se constata depasit si termenul de 6 luni de la data savarsirii faptei prevazut de art. 252 alin. 1 teza a II a si alin. 3 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), avand in vedere ca absentarea s-a produs incepand cu data de 19.06.2019, iar comunicarea deciziei s-a facut la data de 23.12.2019.


Contestatorul observa ca daca absentarea nemotivata mai mult de 2 zile intr-o luna este atat de grava si determina prejudicii atat de mari angajatorului incat sa fie definita ca ``abatere grava`` ce poate duce direct la desfacerea contractului individual de munca, fara aplicarea graduala a masurilor punitive puse la indemana angajatorului, oare ce eveniment declansator a fost necesar sa observe angajatorul lipsa nemotivata a contestatorului de la serviciu pentru o perioada de timp atat de indelungata intre 19.06.2019 si 30.10.2019.


Un alt aspect invocat este neefectuarea cercetarii disciplinare. Desi se invoca faptul ca s-au facut mai multe convocari (nr. 5095/4.11.2019, 5072/12.11.2019 si 5140/21.11.2019, contestatorul nu a primit niciuna dintre acestea, situatie in care masura concedierii a fost dispusa in lipsa cercetarii disciplinare prealabile.


Contestatorul mai afirma ca a fost incalcat principiul aplicarii graduale a sanctiunilor disciplinare.


Avand in vedere prezentarea istoricului raporturilor de munca cu angajatorul in urma schimbarilor intervenite la conducerea acestuia in luna martie 2014, nu se poate sa nu se observe reaua credinta a acestuia, intentia vadita si urmarita constant de a-l indeparta pe contestator de la locul de munca unde activeaza din anul 1991, folosind orice mijloace nelegale, refuzul prin inactiunea angajatorului a i se modifica in mod corect si legal contractul individual de munca ca urmare a reintegrarii in anul 2017 ca urmare a incetarii de drept a detasarii - 1.11.2018 ca urmare a intervenirii incapacitatii partiale de munca si consumarii concediului medical - 21.12.2018, respectiv 7.01.2019. Incercarea angajatorului de a inlatura un salariat``incomod`` este evidenta si urmeaza a fi sanctionata de instanta de judecata .


In drept, au fost invocate dispozitiile art. 17, 41, 247- 252, 272 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), H.G. nr. 905/2017, art. 194 si urm., 293Cod Procedura civila.


Intimata a formulat intampinare prin care solicita respingerea contestatiei ca neintemeiata, cu cheltuieli de judecata .


Sub un prim aspect, se arata ca intimata nu este decazuta din dreptul de a lua masura cercetarii disciplinare.


Norma legala impune o dubla limitare in ceea ce priveste aplicarea sanctiunii disciplinare in sarcina angajatorului. Pe de o parte, legiuitorul instituie un termen de 30 de zile de la momentul luarii la cunostinta de catre angajator in vederea instituirii masurii. pe de alta parte, sanctiunea disciplinara poate privi doar fapte comise in ultimele 6 luni anterioare aplicarii sanctiunii. Ambele termene au fost respectate, avand in vedere ca raportul final al cercetarii disciplinare a fost intocmit la data de 17.12.2019, acesta fiind momentul de la care incepe sa curga termenul de 30 de zile, dupa cum a statuat si Inalta Curte de Casatie si Justitie prin Decizia nr. 16/2012.


Momentul in functie de care trebuie apreciata respectarea termenului de 6 luni este momentul emiterii deciziei de concediere si nu data comunicarii acesteia. fapta reprosata contestatorului s-a intins pe perioada 19.06. _19, decizia fiind emisa la data de 18.12.2019.


Sub un al doilea aspect, se arata ca s-au facut trei convocari ale contestatorului pentru efectuarea cercetarii disciplinare, insa angajatul nu le-a dat curs, astfel ca potrivit art. 252 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) cercetarea disciplinara nu este obligatorie.


Daca in cazul primei convocari, contestatorul a prezentat un motiv in vederea neprezentarii la cercetarea disciplinara, iar intimata a schimbat data sedintei, in cazul celorlalte doua sedinte, acesta nu a prezentat nicio justificare pentru absenta sa.


Intimata apreciaza ca sanctiunea aplicata este una justificata in raport de fapta comisa. Astfel, potrivit dispozitiilor art. 17. 5 din Regulamentul intern, este considerata abatere disciplinara grava, putand conduce la desfacerea contractului individual de munca absenta nemotivata de la serviciu, mai mult de 2 zile in decursul unei luni., contestarea acestor dispozitii fiind inadmisibila.


Normele in materia dreptului muncii impun ca masura aplicata de catre angajator sa fie proportionala cu gravitatea faptei savarsite. Altfel spus, normele legale nu impun angajatorului o obligativitate de a aplica sanctiunile gradual, ci exclusiv ca acestea sa nu fie disproportionate in raport de fapta comisa.


Cu titlu prealabil, se subliniaza ca nici cu ocazia convocarilor efectuate si nici cu ocazia formularii cererii introductive, contestatorul nu a contestat faptele reprosate si nu a oferit o eventuala explicatie pentru aceasta absenta .


Avand in vedere criteriile enumerate la art. 250 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), pot fi retinute urmatoarele:


- fapta este una de o gravitate deosebita - contestatorul neindeplinindu-si atributiile de serviciu pentru o perioada de 4 luni,


- contestatorul este in culpa pentru neindeplinirea atributiilor de serviciu,


- prejudiciul creat intimatei este unul evident, fiind obligata sa achite salariul contestatorului, desi acesta nu a pretat efectiv munca .


Se arata ca atat doctrina cat si jurisprudenta se pronunta in sensul ca absenteismul de la locul de munca este o abatere atat de grava incat justifica masura concedierii.


In drept, au fost invocate dispozitiile art. 205Cod Procedura civila.


In dovedirea intampinarii au fost depuse la dosar inscrisuri .


In cauza a fost incuviintata proba cu inscrisuri pentru ambele parti.


Analizand actele si lucrarile dosarului Tribunalul retine urmatoarele:


Intre partile litigante din prezenta cauza au intervenit raporturi de munca, conform contractului individual de munca nr. 655/16.02.1998 (file 51- 53), in temeiul caruia contestatorul B. B. a fost angajat la a. in functia de sofer.


Prin Decizia nr. 5377/18.12.2019 s-a dispus desfacerea disciplinara a contractului individual de munca in baza dispozitiilor art. 61 lit. a si art. 248 alin. 1 lit. e din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), retinandu-se in sarcina sa ca in perioada 19.06. _19 a absentat nemotivat, fapta care constituie abatere disciplinara grava conform art. 17. 5 din Regulamentul Intern al Federatiei.


Tribunalul retine ca Prin Referatul nr. 5041/30.10.2019 intocmit de a. M.V.se semnaleaza conducerii Federatiei Romane de Fotbal faptul ca in perioada 30.01. _19 contestatorul B. B. a absentat nemotivat 12 zile, iar in perioada 1.02. _19 nu s-a mai prezentat la locul de munca .


In vederea efectuarii cercetarii disciplinare, a fost constituita comisia de cercetare disciplinara prin Decizia nr. 5075/31.10.2019.


Prin Convocarea nr. 5095/4.11.2019, comunicata la data de 6.11.2019, contestatorului i se aduce la cunostinta sa se prezinte la data de 8.11.2019 orele 10 la sediul FRF (filele 70- 73).


Avand in vedere solicitarea contestatorului de a fi stabilita o alta data in vederea cercetarii disciplinare, la data de 8.11.2019 s-a stabilit data de 21.11.2019, potrivit procesului verbal din acea data (filele 78- 79), fiind efectuata o noua convocare pe cale electronica, si prin curier rapid.


Potrivit procesului verbal din 21.11.2019, convocarea transmisa prin F. C. nu a fost comunicata contestatorului in lipsa acestuia de la domiciliu, acesta nefiind prezent la data convocarii, astfel ca s-a decis o noua convocare pentru data de 29.11.2019.


Si de aceasta data convocarea s-a facut pe cale electronica, atat contestatorului cat si avocatului acestuia (care i-a asigurat asistenta si pe parcursul derularii prezentei cauze in fata instantei), la data de 27.11.2019, avocatul transmitand un mesaj electronic catre intimata, de confirmare a primirii convocatorului.


La convocarea din 29.11.2019 contestatorul nu s-a prezentat si nu a prezentat nici un fel de explicatii.


Tribunalul retine ca o comunicare a convocarii la cercetarea disciplinara pe cale electronica, este o modalitate apta de comunicare atata vreme cat a fost si confirmata primirea de chiar aparatorul contestatorului.


Cu privire la comunicarea deciziei de concediere s-a pronuntat Inalta Curte de Casatie si Justitie prin Decizia nr. 34/2016 in sensul ca ``In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 77 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), cu referire la dispozitiile art. 278 alin. (1) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si la dispozitiile art. 1. 326 din Codul civil, decizia de concediere individuala emisa potrivit dispozitiilor art. 76 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) se poate comunica prin posta electronica, aceasta reprezentand o modalitate de comunicare apta din punct de vedere procesual sa declanseze curgerea termenului de contestare jurisdictionala a deciziei, potrivit dispozitiilor art. 211 lit. a) din Legea nr. 62/2011 raportat la dispozitiile art. 216 din acelasi act normativ, cu referire la dispozitiile art. 184 alin. (1) din Codul de procedura civila, in conditiile in care salariatul a comunicat angajatorului aceste date de contact si exista o uzanta a acestei forme de comunicare intre parti.``


Ca atare, Tribunalul constata ca atat convocarile pentru cercetarea disciplinara cat si comunicarea Deciziei nr. 5377/18.12.2019 (la data de 23.12.2019) prin posta electronica sunt in mod legal efectuate.


Potrivit art. 252 alin. 1 ``Angajatorul dispune aplicarea sanctiunii disciplinare printr-o decizie emisa in forma scrisa, in termen de 30 de zile calendaristice de la data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii faptei .``


Prin Decizia 16/2012 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a statuat ca ``In interpretarea si aplicarea art. 252 alin. (1) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), republicat, momentul de la care incepe sa curga termenul de 30 de zile calendaristice pentru aplicarea sanctiunii disciplinare este data inregistrarii raportului final al cercetarii disciplinare prealabile la registratura unitatii.``


Or, raportul final al cercetarii disciplinare prealabile nu este Referatul 5041/30.10.2019 prin care se semnaleaza abaterea disciplinara, ci chiar rezultatul efectuarii cercetarii disciplinare, intocmit la data de 17.12.2019 sub nr. 5358 (filele 164- 167).


Ca atare, termenul de 30 de zile prevazut de art. 252 alin. 1 teza I din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) incepe sa curga la data de 17.12.2019, astfel ca intimata nu este decazuta din dreptul de a mai dispune aplicarea sanctiunii, decizia de concediere fiind emisa chiar urmatoarea zi dupa ce conducerea FRF a luat cunostinta de savarsirea abaterii disciplinare.


Nici cel de al doilea termen de 6 luni prevazut de art. 252 alin. 1 teza a Ii-a din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) nu a fost depasit, avand in vedere ca fapta a fost savarsita incepand cu data de 19.06.2019, iar decizia a fost emisa cu o zi inainte de expirarea termenului, deci la 18.12.2019.


Tribunalul nu poate retine motivul de nulitate al deciziei contestate avand in vedere ca desfacerea contractului de munca s-a facut fara o cercetare disciplinara prealabila.


Potrivit art. 251 alin. 3 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) prevede ca neprezentarea salariatului la convocarea la cercetarea disciplinara prealabila, fara un motiv obiectiv da dreptul angajatorului sa dispuna sanctionarea, fara efectuarea cercetarii disciplinare prealabile.


Astfel, avand in vedere neprezentarea contestatorului in data de 29.11.2019, desi fusese corespunzator convocat si avea cunostinta de data, locul si ora unde trebuia sa se prezinte, a. , in mod legal a trecut la sanctionarea contestatorului pentru abaterea savarsita.


Un ultim aspect invocat de contestator este legat de faptul ca pentru abaterea savarsita i s-a aplicat cea mai drastica masura, cea a concedierii, desi nu mai fusese anterior sanctionat niciodata disciplinar, iar angajatorul trebuia sa aplice o alta sanctiune, in virtutea principiului aplicarii graduale a sanctiunilor disciplinare.


La art. 248 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) sunt prevazute sanctiunile care pot fi aplicate de catre angajator in cazul in care salariatul savarseste o abatere disciplinara si acestea sunt enumerate intr-un mod progresiv de la cea mai la cea mai blanda la cea mai aspra sanctiune.


Cu toate acestea, legiuitorul nu instituie o regula a aplicarii graduale a sanctiunilor, fiind suficient ca un salariat sa fi savarsit o singura abatere, care in functie de gravitatea sa sa conduca la cea mai aspra masura, aceea a concedierii disciplinare.


De altfel, ceea ce este esential, este individualizarea corecta a sanctiunii care sa tina cont de imprejurarile in care fapta a fost savarsita; gradul de vinovatie a salariatului; consecintele abaterii disciplinare; comportarea generala in serviciu a salariatului; eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior de catre acesta.


Deci, legiuitorul stipuleaza ca in individualizarea sanctiunii se va tine cont si de eventuale alte sanctiuni, care pot atrage o sanctiune mai aspra pe considerentul ca salariatul nu e la prima abatere, dar lipsa unor astfel de sanctiuni nu obliga angajatorul a aplica ce mai blanda sau una dintre cele mai blande masuri .


Apreciind ca pentru un absenteism de 4 luni de la locul de munca in mod nejustificat constituie o abatere grava, in conditiile in care potrivit art. 17. 5 din Regulamentul Intern al FRF numai un absenteism care depaseste 2 zile in decursul unei luni poate conduce la desfacerea disciplinara contractului de munca, Tribunalul constata ca sanctiunea aplicata a fost in mod corect individualizata.


Pentru toate aceste considerente, apreciind ca decizia contestata nr. 5377/18.12.2019 este legala si temeinica, Tribunalul va respinge contestatia impotriva acesteia ca neintemeiata.


Avand in vedere respingerea capatului principal de cerere, Tribunalul va respinge si celelalte capete de cerere, ca fiind subsecvente primului.


Tribunalul va lua act ca intimata isi rezerva dreptul de a solicita cheltuieli de judecata pe cale separata.


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII,


HOTARASTE:


Respinge contestatia formulata de contestatorul B. B., cu domiciliul ales in Balotesti, B.nr. 17, judetul I., in contradictoriu cu intimata a. , cu sediul ales in Bucuresti, 4- 8, cladirea America House, aripa de vest, cod fiscal RO, ca neintemeiata.


Ia act ca intimata isi rezerva dreptul de a solicita cheltuieli de judecata pe cale separata.


Cu apel in 10 zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIIi-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale.


Pronuntata prin punerea la dispozitia partilor prin grefa instantei astazi, 11.11.2020.




Pronuntata de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 6165/2020


Citeşte mai multe despre:    cercetare disciplinara    abatere disciplinara    nulitate absoluta    decizie de concediere    posta electronica
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Personalul didactic auxiliar si cel de conducere raspund disciplinar conform Legii educatiei nationale nr. 1/2011, iar nu in baza dispozitiilor Codului muncii
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 1045 din 28 noiembrie 2019, pronuntata de Curtea de Apel Suceava, Sectia I civila

Conflict de competenta functionala intre sectiile instantei. Actiune introdusa de personalul silvic. Determinarea naturii juridice a actelor contestate
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Sentinta civila nr. 8/3.03.2020

Decizie de sanctionare disciplinara. Caracterul restrictiv al dispozitiilor inscrise Codul muncii. Analiza elementelor constitutive ale abaterii disciplinare prin raportare la prevederile actului emis de angajator
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 40/06.02.2020

Contestatie impotriva deciziei de concediere; nulitatea absoluta a deciziei de concediere; continutul deciziei de sanctionare; nemotivare
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 429/13.10.2020

Detasarea unui salariat fara acordul acestuia
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bacau Sectia I Civila- Decizia civila nr. 470 din 12 iunie 2019

Mobbing-ul este considerat un fenomen la granita cu discriminarea
Pronuntaţă de: Tribunalul Arad - Sentinta civila nr. 571 din data de 08 septembrie 2020

Afirmatii defaimatoare. Depasirea limitelor dreptului la libera exprimare. Despagubiri morale
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia I civila, decizia nr. 246 din 30 ianuarie 2020

Dovedirea faptei ce reprezinta abatere disciplinara. Sarcina probei
Pronuntaţă de: Curtea de Apel BUCURESTI - Decizie civila nr. 1343/07.03.2019

Daunele morale in litigiile de munca. Salariatul trebuie sa faca dovada unor consecinte negative pe plan social si psihic, argumentarea acestora nefiind suficienta.
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 255/2014 din 07.03.2014

Sarcina probei in litigiile de munca. Salariatului caruia i se imputa un fapt negativ ii revine sarcina probei faptului pozitiv contrar
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Suceava - Decizia civila nr. 996/2013 din 18.09.2013



Articole Juridice

Consultantul extern specializat in legislatia muncii. Calitate, atributii si responsabilitati
Sursa: avocat Gales Iulian | MCP Cabinet avocati

Evitati abuzurile! Informati-va despre suspendarea, modificarea si incetarea contractului individual de munca!
Sursa: av. Emilia Alexandra Ioana

Sanctiunea disciplinara a retrogradarii. Conditii si perioada
Sursa: MCP Cabinet avocati

Modificarea felului muncii fara consimtamantul salariatului
Sursa: MCP Cabinet avocati

Concedierea disciplinara pentru o fapta savarsita in afara programului de lucru
Sursa: MCP Cabinet avocati

Cercetarea disciplinara a unei fapte ce poate constitui infractiune
Sursa: MCP Cabinet avocati

Neinlaturarea raspunderii disciplinare de o hotarare penala de achitare
Sursa: MCP Cabinet avocati