Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ


Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Descrierea vaga si generica a obiectului convocarii nu echivaleaza cu o convocare la cercetarea disciplinara

Descrierea vaga si generica a obiectului convocarii nu echivaleaza cu o convocare la cercetarea disciplinara

  Publicat: 24 May 2021       659 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Pe rol se afla solutionarea cererii de apel formulate de apelanta parata S.Nationala de T.F.de C.„C. F. C_” S. a. , impotriva Sentintei civile nr. 957 din data de 23.03.2018, pronuntata de Tribunalul I.Sectia Civila, in Dosarul nr. x, in contradictoriu cu intimatul reclamant D.R. C., pe fond cauza avand ca obiect „contestatie decizie sanctionare”.

Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
inseamna persoana fizica sau juridica, autoritatea publica, agentia sau alt organism care,
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Serviciu auxiliar alaturi de registratura, arhiva si biblioteca,

Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul Tribunalului I.la data de 06.02.2017, sub nr. x, reclamantul D.R. C., in contradictoriu cu parata S.N.DE T.F.DE C.C.C.SA, a solicitat sa se constate nelegalitatea sanctiunii disciplinare data de SNTFC C.C.SA - SRTFC Bucuresti prin emiterea deciziei de sanctionare nr. BC1/21 din 10.01.2017 ca fiind netemeinica, nereala, ilegala si abuziva, si pe cale de consecinta sa se dispuna: anularea Deciziei nr. BC1/21 din 10.01.2017 de reducere a salariului de baza pe o durata de trei luni cu 10% a reclamantului ca fiind abuziva, netemeinica si nelegala, repunerea salariatului D.R. C.in situatia anterioara emiterii Deciziei nr. BC1/21 din 10.01.2017 de reducere a salariului de baza pe o durata de trei luni cu 10%, obligarea angajatorului la plata despagubirilor echivalente cu drepturile salariate retinute netemeinic si nereal ca urmare a Deciziei de sanctionare disciplinara nr. BC1/21 din 10.01.2017 si pana la plata efectiva, actualizate cu rata inflatiei.


Prin Sentinta civila nr. 957 din data de 23.03.2018, pronuntata de Tribunalul I.Sectia Civila, in Dosarul nr. x a fost admisa cererea privind reclamantul D.R. C., in contradictoriu cu parata S.N.DE T.F.DE C.C.C.Sa.


A fost anulata Decizia nr. BC1/21/10.01.2017 emisa de catre parata, ca nelegala si netemeinica.


A fost obligata parata la plata catre reclamant a sumelor retinute in baza deciziei de sanctionare.


Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut urmatoarele:


Contestatorul este salariat al paratului cu contract individual de munca nr. 102/01.04.2004, avand la data prezentei functia de mecanic locomotiva.


Prin Decizia nr. BC1/21/10.01.2017, intimatul a dispus sanctionarea disciplinara a contestatorului cu reducerea salariului de baza cu 10% pe trei luni, in temeiul prevederilor art. 248 alin. (1) lit. b din Legea nr. 53/2003- Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Conform deciziei mentionate, motivul de fapt al sanctionarii l-a constituit imprejurarea ca: in data de 26.11.2016, nu a respectat planul de manevra a garnituri i trenului 1654 de la linia 4AT, plan de manevra transmis de operatorul RM S.G., prin seful de manevra R.I., trecand peste schimbatorul de cale 4 AT, cu locomotiva si primul vagon din convoiul de manevra, blocand activitatea pe cap X grupa AT a Statiei Bucuresti Grivita, in intervalul orar 9.15- 11.15; se face vinovat pentru comportamentul neadecvat fata de Revizorul Regional .ca nu preda foaia de parcurs la iesirea din serviciu .


In drept, Tribunalul a retinut ca, potrivit art. 251 alin. 1- 4 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro): ``(1) Sub sanctiunea nulitatii absolute, nicio masura, cu exceptia celei prevazute la art. 248 alin. (1) lit. a), nu poate fi dispusa mai inainte de efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile.


(2) In vederea desfasurarii cercetarii disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat in scris de persoana imputernicita de catre angajator sa realizeze cercetarea, precizandu-se obiectul, data, ora si locul intrevederii.


(3) Neprezentarea salariatului la convocarea facuta in conditiile prevazute la alin. (2) fara un motiv obiectiv da dreptul angajatorului sa dispuna sanctionarea, fara efectuarea cercetarii disciplinare prealabile.


(4) In cursul cercetarii disciplinare prealabile salariatul are dreptul sa formuleze si sa sustina toate apararile in favoarea sa si sa ofere persoanei imputernicite sa realizeze cercetarea toate probele si motivatiile pe care le considera necesare, precum si dreptul sa fie asistat, la cererea sa, de catre un avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) sau de catre un reprezentant al sindicatului al carui membru este.``


De asemenea, conform art. 252 alin. 1- 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro): ``(1) Angajatorul dispune aplicarea sanctiunii disciplinare printr-o decizie emisa in forma scrisa, in termen de 30 de zile calendaristice de la data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii faptei .


(2) Sub sanctiunea nulitatii absolute, in decizie se cuprind in mod obligatoriu:


a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara;


b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost incalcate de salariat;


c) motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, in conditiile prevazute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuata cercetarea;


d) temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica;


e) termenul in care sanctiunea poate fi contestata;


f) instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata.``


Tribunalul a constatat nerespectarea de catre intimata a dispozitiilor art. 251 alin. 1 si 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), referitoare la realizarea cercetarii disciplinare prealabile.


Sub acest aspect, Tribunalul a retinut ca reclamantul a fost convocat pe 26.11.2016 pentru data de 28.11.2016, pentru ``nereguli in activitatea de manevra in data de 26.11.2016 in statia Bucuresti Grivita``.


Astfel, s-a constatat ca cerinta de la art. 251 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), referitoare la obligativitatea efectuarii cercetarii disciplinare prealabile, este prevazuta sub sanctiunea nulitatii absolute, astfel cum rezulta din prevederile art. 251 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), precitate. Ratiunea instituirii acestei sanctiuni rezida in necesitatea respectarii dreptului la aparare al salariatului, acesta din urma avand posibilitatea ca, pe parcursul cercetarii disciplinare prealabile, sa formuleze si sa sustina toate apararile in favoarea sa si sa ofere persoanei imputernicite sa realizeze cercetarea toate probele si motivatiile pe care le considera necesare, astfel cum reiese din prevederile art. 251 alin. 4 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro). Inexistenta etapei cercetarii disciplinare prealabile reprezinta, in opinia Tribunalului, negarea unui drept fundamental al salariatului, cu consecinta ca sanctiunea aplicata este rezultatul unui proceduri arbitrare.


Or, aceasta din urma este situatia in speta de fata, in conditiile in care reclamantul nu a fost instiintat ca va fi cercetat pentru toate faptele din decizia de sanctionare, ci doar, la modul general, pentru niste nereguli din acea zi, astfel ca acesta nu putea fi in masura sa isi pregateasca apararea punctual si eficient. De altfel, chiar reclamantul a scris pe convocarea primita ca roaga sa i se spuna despre ce nereguli este vorba si la adresa cui. (fila 35 dosar)


Tribunalul a constatat nelegalitatea deciziei de concediere si din perspectiva nemotivarii acesteia, precum si a lipsei argumentelor pentru care au fost respinse apararile celui cercetat.


Asa cum reiese din dispozitiile art. 252 alin. 2 lit. a din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), conditia descrierii faptei in mod concret si detaliat este prevazuta de lege imperativ si trebuie sa rezulte din decizia de concediere .


Prin descrierea faptei, in intelesul art. 252 alin. 2 lit. a din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), se intelege precizarea imprejurarilor comiterii unei actiuni sau inactiuni culpabile a salariatului, care pot conduce la concluzia ca salariatul a incalcat normele de disciplina a muncii, savarsite in legatura cu munca, determinand o infrangere a obligatiilor izvorate din contractul individual de munca .


Or, Tribunalul a constatat ca abaterile disciplinare retinute in sarcina contestatorului sunt descrise, pe de o parte, in mod generic, fata de continutul raportului de cercetare din 09.12.2016, in conditiile in care decizia de concediere nu poate fi complinita, din punct de vedere al motivelor sale, cu elemente extrinseci acesteia.


De asemenea, nu rezulta motivele pentru care au fost inlaturate apararile contestatorului, din formularea ``Salariatul avea obligatia sa respecte prevederile legale mentionate la art. 3 din prezenta decizie``.


Pe cale de consecinta, retinand nelegalitatea deciziei de concediere, Tribunalul a apreciat ca nu se mai impune examinarea temeiniciei acesteia, astfel ca a fost anulata decizia contestata si a fost obligata parata la plata catre reclamant a sumelor retinute in baza deciziei de sanctionare.


Impotriva acestei sentinte a declarat apel, in termen legal si motivat, parata S.N.DE T.F.DE C.``C.C_`` S. a.


In cererea intemeiata in drept pe dispozitiile art. 466 Cod procedura civila (reprezentare juridica in instanta - www.MCP-Avocati.ro), apelanta parata a solicitat admi terea apelului si sa fie modificata hotararea primei instante in sensul respingerii actiunii.


Referitor la ``nerespectarea de catre intimata a dispozitiilor art. 251 alin. 1 si 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), referitoare la realizarea cercetarii disciplinare prealabile``, reitereaza faptul ca, in data de 26.11.2016, contestatorului i se aduce la cunostinta convocarea nr. BCL2/x prin care este invitat in data de 28.11.2016, la sediul SRTFC Bucuresti, in vederea realizarii cercetarii disciplinare prealabile.


In convocare este mentionat faptul ca, s-a procedat la cercetarea disciplinara prealabila, pentru nereguli in activitatea de manevra in data de 26.11.2016, in Statia Bucuresti - Grivita.


Totodata, la solicitarea intimatului, persoana desemnata sa efectueze cercetarea, aceeasi care a asistat si la intocmirea Procesul verbal prin care s-a constatat evenimentul in data-de 26.11.2016, i-a oferit intimatului lamuririle pe care acesta le-a exprimat in scris odata cu semnarea convocarii.


Potrivit reglementarilor privind cercetarea disciplinara, acesta a beneficiat de dreptul conferit de lege, de posibilitatea de a-si formula si sustine toate apararile in favoarea sa, inclusiv acela de a fi insotit de reprezentant al sindicatului sau de avocat, fapt ce s-a confirmat prin prezenta la cercetare a reprezentatului sindicatului al carui membru este.


Referitor la ``Inexistenta etapei cercetarii disciplinare prealabile reprezinta, in opinia Tribunalului, negarea unui drept fundamental al salariatului, cu consecinta ca sanctiunea aplicata este rezultatul unui proceduri arbitrare``, arata ca in prezenta cauza nu se poate vorbi despre inexistenta etapei cercetarii disciplinare prealabile atat timp cat intimatul a fost convocat in scris pentru a i se lua Nota de relatii.


Ulterior prin nota de relatii si declaratia data, acesta:


Nu doreste sa formuleze si sa sustina apararile in favoarea sa;


Nu ofera probe si motivatii necesare realizarii cercetarii;


Pe timpul cercetarii nu clarifica modul de efectuare al manevrei, indica in mod eronat locul unde a oprit respectiv ``marca de siguranta si indicatorul asteapta`` dintre liniile 2 si 3AT, cu toate ca a manevrat locomotiva pe linia 4AT;


Se contrazice afirmand ca a oprit gresit trenul datorita lipsei acarului de la s chimbatorul de cale, concomitent precizand ca a pus trenul in miscare in baza semnalului ``inainte`` dat de acarul de la postul 24;


Nu preda foaia de parcurs la sfarsitul turei de serviciu, motivand ca a tinut-o sa faca o copie xerox.


Cercetarea disciplinara prealabila a intimatului si tratarea disciplinara in consecinta, s-a facut cu toata exigenta impusa de fapte, avand in vedere inclusiv repetabilitatea acestui tip de comportament din partea intimatului.


Echipa de control, a parcurs toate etapele cercetarii prealabile, aceasta finalizandu-se cu intocmirea Raportul de cercetare nr. BCl.2/3/602/09.12.2016.


Referitor la neindeplinirea conditiilor prevazute de art. 252 alin. (2) lit. a) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), care reglementeaza ca, ``Sub sanctiunea nulitatii absolute, in decizie se cuprind in mod obligatoriu: descrierea faptei care constituie abatere disciplinara.``


Aduce in atentia instantei faptul ca in decizia contestata la art. 2 este descrisa fapta care constituie abatere disciplinara, astfel: ``In data de 26.11.2016, domnul D.R. C. avand functia de mecanic locomotiva - automotor II, se face vinovat pentru faptul ca nu a respectat planul de manevra a garniturii trenului 1654 de la linia 4AT, plan de manevra transmis de operator RM S.G., prin seful de manevra R.I., trecand peste schimbatorul de cale 4AT, cu locomotiva si primul vagon din convoiul de manevra, blocand activitatea pe cap X, grupa AT a Stafiei Bucuresti Grivita, in intervalul orar 09.15 - 11.15. Se face vinovat pentru comportamentul neadecvat fata de Revizorul Regional .ca nu preda foaia de parcurs la iesirea din serviciu .``


Referitor la faptul ca, din cuprinsul deciziei contestate, ``nu rezulta motivele pentru care au fost inlaturate apararile contestatorului``, reiese faptul ca acesta nu doreste sa formuleze si sa sustina aparari in favoarea sa.


In atare situatie, apelanta la art. 4 din decizia contestata face trimitere doar la faptul ca, intimatul avea obligatia respectarii atributiilor prevazute prin fisa postului, a normelor legale stabilite prin Regulamentul Intern, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici.


Puterea de sanctionare disciplinara constituie un drept al angajatorului, in temeiul prevederilor art. 247 alin. (2) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ca urmare a savarsirii de catre intimatul-reclamant a unor abateri disciplinare prin care a incalcat normele legale stabilite prin regulamentul intern, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici.


Reducerea salariului de baza pe o durata de trei luni cu 10%, materializata prin Decizia nr. BCl/21/10.01.2017, a fost stabilita gradual avand in vedere imprejurarile in care a fost savarsita fapta; gradul de vinovatie a intimatului; consecintele abaterii disciplinare; comportarea generala in serviciu a intimatului; eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior de catre acesta.


Sanctiunea disciplinara a fost aplicata ca manifestare de vointa a apelantei (ca act juridic in sens de negotium juris), decizia de sanctionare fiind materializata in forma expres prevazuta de art. 252 alin(2) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Este emisa in scris, in sens de instrumentum probationes, este motivata in fapt si in drept, cuprinde descrierea faptei care constituie abaterea disciplinara, cuprinde prevederile incalcate, motivele pentru bare au fost inlaturate apararile contestatoarei, precum si precizari cu privire la termenul in care poate fi contestata si instanta judecatoreasca la care se poate contesta.


In raport considerentele expuse mai sus si avand in vedere dispozitiile legale incidente in cauza, solicita sa se aprecieze faptul ca, masura sanctionarii disciplinare a intimatului s-a luat cu respectarea legislatiei in vigoare, fiind temeinica si legala, sens in care solicita sa fie admis apelul si sa fie modificata hotararea primei instante in sensul respingerii actiunii ca neintemeiata.


Prin intampinarea formulata, intimatul reclamant a solicitat respingerea apelului ca nefondat.


Sustine in continuare faptul ca apelanta nu s-a aflat in pozitia legala de a dispune sanctionarea sa, in conditiile in care, potrivit prevederilor Instructiunilor Pentru Activitatea Personalului de Locomotiva in Transportul F.nr. 201 (Ordin al M. Transporturilor pe care il anexez alaturat), art. 1, pct. 56 prevede obligativitatea acceptului scris (ordin de circulatie) din partea statiei de cale ferata Bucuresti Nord, grupa a. T., respectiv statia unde ma aflam garat, locomotiva pe care operam apartinand statiei Bucuresti Grivita. De altfel va rog a observa art. 2 din acest ordin ce prevede imperativ emiterea ordinului de circulatie prin care mecanicul de locomotiva sa fie neaparat avizat.


Acest ordin nu a fost respectat, nu a fost emis un ordin de circulatie si nici nu a fost avizat de cel in drept a lua aceste masuri, situatie care duce la concluzia ca sanctiunea disciplinara aplicata nu este legala, conditiile de legalitate - normele de drept dispuse in aceasta situatie - care ar fi putut fi incalcate nefiind emise in niciun fel.


Fata de considerentele expuse in prezenta intampinare, fata de cuprinsul si dispozitivul Sentintei civile nr. 957/23.03.2017 pronuntata de Tribunalul I.in acest dosar, fata de cuprinsul apelului formulat de S.NATIONALA DE T.F.DE C.C.C.S. a. , solicita respingerea apelului ca nefondat si netemeinic, precum si mentinerea dispozitivului Sentintei civile nr. 957/23.03.2017 pronuntate de Tribunalul I.in acest dosar ca fiind legal si temeinic.


Examinand motivele de apel formulate fata de hotararea apelata si probele administrate in cauza, cercetand pricina in limitele prevazute de art. 477 si urmatoarele Cod procedura civila, se retin urmatoarele:


Prin Decizia nr. BC1/21/10.01.2017, intimatul-reclamant a fost sanctionat disciplinar de catre apelanta-parata cu reducerea salariului de baza cu 10% pe o durata de 3 luni, conform disp. art. 248 alin. 1 lit. b din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), retinandu-se ca in data de 26.11.2016 nu a respectat planul de manevra a garniturii trenului.


Potrivit art. 247 alin 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), angajatorul dispune de prerogativa disciplinara, avand dreptul de a aplica, potrivit legii, sanctiuni disciplinare salariatilor sai ori de cate ori constata ca acestia au savarsit o abatere disciplinara.


In temeiul art. 252 alin 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), angajatorul dispune aplicarea sanctiunii disciplinare printr-o decizie emisa in forma scrisa, in termen de 30 de zile calendaristice de la data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii faptei .


Potrivit art. 252 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), sub sanctiunea nulitatii absolute, in decizie se cuprind in mod obligatoriu: a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara; b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern sau contractul colectiv de munca aplicabil, care au fost incalcate de salariat; c) motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, in conditiile prevazute la art. 267 alin. (3), nu a fost efectuata cercetarea; d) temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica; e) termenul in care sanctiunea poate fi contestata; f) instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata.


Din dispozitiile legale mentionate, Curtea retine ca decizia contestata, concretizand o masura disciplinara luata de angajator impotriva angajatului, trebuie sa fie deopotriva legala si temeinica, iar analiza cerintelor de legalitate prevaleaza asupra celor referitoare la temeinicia deciziei.


Verificand decizia din punctul de vedere al formei legale impusa de textul de lege sus reprodus, instanta retine ca aceasta contine mentiunile obligatorii prevazute de art. 252 alin 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


O alta cerinta de legalitate a deciziei de concediere este impusa de art. 251 alin 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), potrivit caruia, sub sanctiunea nulitatii absolute, nici o masura, cu exceptia avertismentului, nu poate fi dispusa mai inainte de efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile. Alin 2 al aceluiasi articol stabileste ca in vederea desfasurarii cercetarii disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat in scris de persoana imputernicita de angajator sa realizeze cercetarea, precizandu-se obiectul, data, ora si locul intrevederii.


Cerintele sunt impuse de lege in vederea asigurarii respectarii dreptului la aparare al angajatului cu privire la faptele imputate. In cauza de fata se constata insa ca nu a existat o convocare a intimatului-reclamant la cercetare disciplinara, in intelesul dispozitiilor legale mai sus citate. Astfel, rezulta ca o convocare la cercetarea disciplinara a fost emisa la data de 26.11.2016, obiectul mentionat al convocarii fiind descris generic si vag drept ``nereguli in activitatea de manevra din data de 26.11.2016 in statia B-G``. De altfel, insusi intimatul-reclamant a mentionat pe convocator faptul ca roaga sa se specifice despre ce nereguli este vorba si la adresa cui.


Instanta de fond a apreciat in mod corect faptul ca practic nu a existat o convocare legala la cercetare disciplinara. Prin urmare, pentru a salva decizia de sanctionare disciplinara de la sanctiunea nulitatii, nulitate absoluta ce nu poate fi acoperita prin aplicarea unor prezumtii, apelanta-parata urma a proceda la efectuarea unei noi convocari, cu existenta certitudinii faptului ca intimatul-reclamant a cunoscut obiectul, data, ora si locul intrevederii pentru cercetarea prealabila.


De asemenea, la art. 4 din decizia contestata, apelanta-parata a indicat ca motive pentru care au fost inlaturate apararile formulate de catre salariat in timpul cercetarii prealabile asertiuni generice, fara referire la situatia concreta ce a facut obiectul cercetarii disciplinare ori la sustinerile efective ale intimatului-reclamant, limitandu-se a indica faptul ca: ``salariatul avea obligatia sa respecte prevederile legale mentionate la art. 3 din prezenta decizie``. Or, art. 252 alin. 2 lit. c din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) prevad, sub aceeasi sanctiune a nulitatii absolute, ca decizia de sanctionare disciplinara urmeaza a cuprinde motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, in conditiile prevazute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuata cercetarea, fiind vorba despre motive indicate in concret, prin raportare la situatia de fapt, iar nu despre reproducerea mecanica a unor prevederi legale.


Pe cale de consecinta, Curtea constata ca decizia de concediere contestata este lovita de nulitate absoluta ca urmare a nerespectarii disp. art. 251 alin. 2 si art. 252 alin. 2 lit. c din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), urmand a respinge apelul formulat de catre apelanta-pararta ca nefondat.


PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


DECIDE:


Respinge apelul formulat de apelanta parata S.Nationala de T.F.de C.``C. F. R. C_`` S. a. , cu sediul in Bucuresti, Bulevardul D.G.nr. 38, sector 1, inregistrata la Registrul Comertului sub nr. J40/9764/29.09.1998, cod unic de inregistrare ROI x, cu sediul procesual ales la Sucursala Regionala de T.F.de C. bucuresti, cu sediul in Bucuresti, Nord nr. 1- 3, Sector 1, inregistrata in Registrul Comertului sub nr. J40/6600/27.05.2011, CUI x, cont IBAN RO84BTRLRONCRTx deschis la Banca Transilvania, impotriva Sentintei civile nr. 957 din data de 23.03.2018, pronuntata de Tribunalul I.Sectia Civila, in Dosarul nr. x, in contradictoriu cu intimatul reclamant D.R. C., domiciliat in sat P., ca nefondat.


Definitiva.


Pronuntata azi, 20.12.2019, prin punerea solutiei la dispozitia partilor de catre grefa instantei.




Pronuntata de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 6039/2019


Citeşte mai multe despre:    cercetare disciplinara prealabila    abatere disciplinara    nulitate absoluta    decizie de concediere
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Personalul didactic auxiliar si cel de conducere raspund disciplinar conform Legii educatiei nationale nr. 1/2011, iar nu in baza dispozitiilor Codului muncii
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 1045 din 28 noiembrie 2019, pronuntata de Curtea de Apel Suceava, Sectia I civila

Decizie de sanctionare disciplinara. Caracterul restrictiv al dispozitiilor inscrise Codul muncii. Analiza elementelor constitutive ale abaterii disciplinare prin raportare la prevederile actului emis de angajator
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 40/06.02.2020

Contestatie impotriva deciziei de concediere; nulitatea absoluta a deciziei de concediere; continutul deciziei de sanctionare; nemotivare
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 429/13.10.2020

Dovedirea faptei ce reprezinta abatere disciplinara. Sarcina probei
Pronuntaţă de: Curtea de Apel BUCURESTI - Decizie civila nr. 1343/07.03.2019

Rolul activ al instantei de judecata in litigiile de munca. Constatarea din oficiu a nulitatii deciziei de sanctionare disciplinara pentru lipsa descrierii faptei
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Cluj - Decizia civila nr. 1222/2017 din 13.10.2017

Lipsa elementelor obligatorii ale deciziei de concediere atrage sanctiunea nulitatii absolute
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Pitesti - Decizia civila nr. 2114 din data de 18 aprilie 2019

Descrierea generica a faptei ce constituie abatere disciplinara. Nulitate decizie de concediere
Pronuntaţă de: Curtea de Apel BRASOV - Decizia nr. 552/16.07.2020

Caracterul inform al deciziei de sanctionare disciplinara. Lipsa individualizarii sanctiunii aplicate
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 489/2019

Descrierea faptei nu poate fi suplinita prin probatoriul administrat in cursul judecatii. Nulitatea absoluta a deciziei de sanctionare disciplinara
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 4151/2020

Descrierea faptei imputate nu poate fi una generica si trebuie sa cuprinda suficiente elemente pentru a se putea verifica temeinicia aplicarii sanctiunii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 2616 din data de 04 septembrie 2020



Articole Juridice

Aspecte practice privind necorespunderea profesionala a salariatului
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Cercetarea disciplinara a salariatilor. Legalitatea Regulamentului intern si a altor Proceduri
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Efectele nerespectarii termenului de preaviz in cazul demisiei
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Consultantul extern specializat in legislatia muncii. Calitate, atributii si responsabilitati
Sursa: avocat Gales Iulian | MCP Cabinet avocati

Modificarea felului muncii fara consimtamantul salariatului
Sursa: MCP Cabinet avocati

Concedierea disciplinara pentru o fapta savarsita in afara programului de lucru
Sursa: MCP Cabinet avocati

Neinlaturarea raspunderii disciplinare de o hotarare penala de achitare
Sursa: MCP Cabinet avocati