Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Ştiri juridice » Propunerile Baroului Bucuresti pentru modificarea si completarea noilor coduri in materie penala

Propunerile Baroului Bucuresti pentru modificarea si completarea noilor coduri in materie penala

  Publicat: 24 Apr 2014       1667 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro  


Redam in continuare propunerile facute:

Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Situatie in care partea nu are aparator
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Mijloc de proba scris, prevazut in sectiunea V., cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Componenta a sistemului de protectie sociala, reprezinta ansamblul de institutii si masuri prin care statul, autoritatile publice ale administratiei locale si societatea civila asigura prevenirea, limitarea sau inlaturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situatii care pot genera marginalizarea sau excluderea sociala a unor persoane.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Oficiu electoral - organism electoral constituit la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti, fara a avea atributia de a constata rezultatele alegerilor la acel nivel,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Oficiu electoral - organism electoral constituit la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti, fara a avea atributia de a constata rezultatele alegerilor la acel nivel,
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Totalitatea conditiilor cerute de lege pentru ca o fapta sa constituie infractiune.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Mijloc de proba scris, prevazut in sectiunea V., cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Privare de libertate a unei persoane prin arestarea sa.Arestare preventiva,
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Perioada de timp exprimata de regula in zile, sau in ani, in care un deponent isi constituie un depozit banesc la o banca,
Privare de libertate a unei persoane prin arestarea sa.Arestare preventiva,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Situatie care consta in indeplinirea, potrivit cerintelor legii, a actelor de chemare a persoanelor interesate in fata organului de jurisdictie ori a organelor de urmarire penala.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Act adoptat de organele de stat,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
A declara vinovat pe cineva rpintr-o hotarare judecatoreasca,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Termen folosit de C. pen., la furt si alte fapte penale,
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Forma a raspunderii juridice care consta in aplicarea unor sanctiuni administrative,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Procedura legala, forma a urmaririi silite prin care creditorul pune in vanzare bunurile imobiliare
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Concept folosit de legislatia procesuala a unor state,
Sau comiterea unei infractiuni, expresie folosita de legea penala, in t. VIII, art. 144, C. pen., partea generala, prin care se intelege savarsirea oricareia dintre faptele pe care legea le pedepseste
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Parte intr-un raport juridic de obligatie, titular de drepturi de creanta, indreptatit sa pretinda subiectului pasiv,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Totalitatea normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale din domeniul administratiei de stat, activitate indeplinita de organele administrative.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Reglementeaza in cap. I, t. I, C. proc. pen., partea speciala; sunt procurorul si organele de cercetare penala.
Procedura legala, forma a urmaririi silite prin care creditorul pune in vanzare bunurile imobiliare
Reglementeaza in cap. I, t. I, C. proc. pen., partea speciala; sunt procurorul si organele de cercetare penala.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
A declara vinovat pe cineva rpintr-o hotarare judecatoreasca,
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Componenta a sistemului de protectie sociala, reprezinta ansamblul de institutii si masuri prin care statul, autoritatile publice ale administratiei locale si societatea civila asigura prevenirea, limitarea sau inlaturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situatii care pot genera marginalizarea sau excluderea sociala a unor persoane.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Reglementeaza in cap. I, t. I, C. proc. pen., partea speciala; sunt procurorul si organele de cercetare penala.
Prevazuta in cap.VII, t.V, C. proc. pen., partea generala, constau in diverse incalcari desavarsite in cursul procesului penal,
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
In dreptul penal, exista infractiuni al caror continut legal, fie de baza, fie agravat, este complex, ceea ce inseamna ca el cuprinde, ca element sau ca o circumstanta agravanta,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Reprezinta respectarea de catre autoritatile administratiei publice a obligatiei de a informa cu privire la modul de stabilire a activitatilor componente si a obiectivelor,
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra patrimoniului
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Grupare a cheltuielilor de productie facuta in functie de destinatia acestora.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Expresie din limba latina \"in interiorul puterilor permise\", \"in cadrul prerogativelor\"
Situatie care consta in indeplinirea, potrivit cerintelor legii, a actelor de chemare a persoanelor interesate in fata organului de jurisdictie ori a organelor de urmarire penala.
Asezata in sectiunea I, cap.II, t.I, C. proc. pen., partea generala ,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Procedura legala, forma a urmaririi silite prin care creditorul pune in vanzare bunurile imobiliare
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Consta in descrierea faptei prevazute de lege ca infractiune, stabilirea continutului juridic, a conditiilor obiective si subiective, prevederea pedepselor care se aplica infractorilor si masurile ce se pot lua in cazul comiterii ei.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Reglementeaza in cap. I, t. I, C. proc. pen., partea speciala; sunt procurorul si organele de cercetare penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
In dreptul penal, exista infractiuni al caror continut legal, fie de baza, fie agravat, este complex, ceea ce inseamna ca el cuprinde, ca element sau ca o circumstanta agravanta,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Reglementeaza in cap. I, t. I, C. proc. pen., partea speciala; sunt procurorul si organele de cercetare penala.
Procedura legala, forma a urmaririi silite prin care creditorul pune in vanzare bunurile imobiliare
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
1. Modalitate de savarsire a unei fapte ilicite, care consta in neindeplinirea de catre autorul ei a ceea ce era obligat sa faca.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Persoana invanuita de savarsirea unor fapte penale
Legea pentru modificarea şi completarea unor reglementări din legislaţia de asigurări sociale
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Componenta a sistemului de protectie sociala, reprezinta ansamblul de institutii si masuri prin care statul, autoritatile publice ale administratiei locale si societatea civila asigura prevenirea, limitarea sau inlaturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situatii care pot genera marginalizarea sau excluderea sociala a unor persoane.
Componenta a sistemului de protectie sociala, reprezinta ansamblul de institutii si masuri prin care statul, autoritatile publice ale administratiei locale si societatea civila asigura prevenirea, limitarea sau inlaturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situatii care pot genera marginalizarea sau excluderea sociala a unor persoane.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Pedeapsa penala este o masura de constringere stala si un mijloc decorectare reeducare a condamnatului ce se aplica de instantele de judecata,in numele legii,persoanelor care au savirsit infractiuni,cauzind anumite lipsuri si restrictii a drepturilor lor.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Sanctiune civila constand in desfiintarea casatoriei care a fost incheiata cu incalcare prevederilor legale.
Componentele structurale ale actului juridic civil, adica elementele sale constitutive, care pot fi comune tuturor actelor civile
Reglementeaza in cap. I, t. I, C. proc. pen., partea speciala; sunt procurorul si organele de cercetare penala.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei,
Termen folosit de C. pen., la furt si alte fapte penale,
Componenta a sistemului de protectie sociala, reprezinta ansamblul de institutii si masuri prin care statul, autoritatile publice ale administratiei locale si societatea civila asigura prevenirea, limitarea sau inlaturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situatii care pot genera marginalizarea sau excluderea sociala a unor persoane.

``(I) Apreciez ca Art.88 din Noul Cod de Procedura Penala trebuie completat cu urmatorul aliniat:


Alin.(5) ``Asistenta juridica acordata in procesul penal unui suspect sau inculpat de catre o persoana care nu a dobandit calitatea de avocat in conditiile Legii nr.51/1995, modificata si completata prin Legea nr.270/2010, echivaleaza cu lipsa de aparare a acestuia.``


O asemenea prevedere se impune a fi introdusa in Noul Cod de Procedura Penala, in conditiile proliferarii avocaturii clandestine. Noul Cod de Procedura Penala trebuie sa dea un raspuns la efectele asistarii sau reprezentarii partilor in cadrul procesului penal, de persoane care nu au dobandit calitatea de avocat in conditiile legii profesiei de avocat.


(II) Art.91 alin.(2) din Noul Cod de Procedura Penala are urmatorul cuprins ``In tot cursul procesului penal, cand asistenta juridica este obligatorie, daca avocatul ales lipseste nejustificat, nu asigura substituirea sau refuza nejustificat sa exercite apararea, desi a fost asigurata exercitarea tuturor drepturilor procesuale, organul judiciar ia masuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu care sa il inlocuiasca, acordandu-i acestuia un termen rezonabil si inlesnirile necesare pentru pregatirea unei aparari efective, facandu-se mentiune despre aceasta intr-un proces-verbal ori, dupa caz, in incheierea de sedinta. In cursul judecatii, cand asistenta juridica este obligatorie, daca avocatul ales lipseste nejustificat la termenul de judecata, nu asigura substituirea sau refuza sa efectueze apararea, desi a fost asigurata exercitarea tuturor drepturilor procesuale, instanta ia masuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu care sa il inlocuiasca, acordandu-i un termen de minimum 3 zile pentru pregatirea apararii``.


Acest articol lasa nesolutionata modalitatea desemnarii unui avocat din oficiu de catre organul judiciar sau instanta de judecata . Sintagma folosita de legiuitor privind luarea ``masurilor pentru desemnarea unui avocat din oficiu`` creeaza confuzii.


In practica actuala, avocatul din oficiu este desemnat dintre avocatii de bara care asigura la o anumita data asistenta judiciara in alte cauze, fara ca acesta sa cunoasca continutul dosarului penal in care este numit. O asemenea practica nu echivaleaza cu asigurarea unei aparari corespunzatoare a suspectului sau inculpatului. Consider ca in cuprinsul textului trebuie inclusa referirea la necesitatea sesizarii de catre magistrati a serviciilor de asistenta juridica din cadrul barourilor in vederea desemnarii unui avocat. Se da, astfel, eficienta respectarii principiului dreptului la aparare.


(III) Art.92 alin.(2) din Noul Cod de Procedura Penala are urmatorul cuprins ``Avocatul suspectului sau inculpatului poate solicita sa fie incunostintat de data si ora efectuarii actului de urmarire penala ori a audierii realizate de judecatorul de drepturi si libertati. Incunostintarea se face prin notificare telefonica, fax, e-mail sau prin alte asemenea mijloace, incheindu-se in acest sens un proces-verbal.``


Este necesara schimbarea continutului acestui text de lege in sensul ca avocatul trebuie incunostintat de data si ora efectuarii actului de urmarire penala ori a audierii realizate de catre judecatorul de drepturi si libertati. Avocatul nu are posibilitatea cunoasterii actelor de urmarire penala ce urmeaza a fi efectuate ori a audierii ce se va efectua intr-o anumita perioada de timp de judecatorul de drepturi si libertati. Intr-un asemenea context avocatul nu poate sa formuleze o cerere prin care sa solicite sa fie incunostintat de data si ora efectuarii actului de urmarire penala ori a audierii realizate de judecatorul de drepturi si libertati.


Practic, in ipoteza mentinerii continutului textului actual, se ajunge la imposibilitatea exercitarii unui asemenea drept .


(IV) Apreciez ca durata detentiei preventive, potrivit dispozitiilor Art.241, alin.(11), lit.a) si b) din Noul Cod de Procedura Penala nu se incadreaza intr-un termen rezonabil. Acest temei de drept are urmatorul cuprins ``(11) Arestarea preventiva si arestul la domiciliu inceteaza de drept: a) in cursul urmaririi penale sau in cursul judecatii in prima instanta, la implinirea duratei maxime prevazute de lege; b) in apel, daca durata masurii a atins durata pedepsei pronuntate in hotararea de condamnare``.


Noua reglementare sustine ca in cursul urmaririi penale sau in cursul judecatii in prima instanta, arestarea preventiva inceteaza de drept la implinirea duratei maxime prevazute de lege, si anume, conform art.239, alin.(1) din Noul Cod de Procedura Penala, nu poate fi mai mare de jumatatea maximului special prevazut de lege pentru infractiunea care face obiectul sesizarii instantei de judecata si in toate cazurile ea nu poate depasi 5 ani.


In calea de atac a apelului, masura arestarii preventive inceteaza de drept daca ea a atins durata pedepsei pronuntate in hotararea de condamnare. Ca atare la durata arestarii preventive de 5 ani din cursul judecatii se adauga in calea de atac a apelului o alta durata a arestarii preventive care poate sa fie destul de mare raportata, de la caz la caz, la durata pedepsei pronuntate in hotararea de condamnare, ajungandu-se la transformarea detentiei preventive intr-o hotarare de condamnare. Din aceasta perspectiva legiuitorul nu tine seama de pronuntarea unei hotarari definitive de achitare a unui inculpat care a suportat detentia preventiva o asemenea perioada indelungata de timp .


(V) Art. 276 din Noul Cod Penal, referindu-se la presiuni asupra justitiei are urmatorul continut ``Fapta persoanei care pe durata unei proceduri judiciare in curs, face declaratii publice nereale referitoare la savarsirea, de catre judecator sau de organele de urmarire penala, a unei infractiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze, in scopul de a le influenta sau intimida, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.``


Ca atare, avocatul, jurnalistul, politicianul, inculpatul si justitiabilul pot fi trasi la raspundere penala si pedepsiti cu inchisoare daca vor face vreun comentariu sau vor emite judecati de valoare deoarece judecatorul sau organul de urmarire penala pot oricand sa se planga ca declaratiile publice au fost ``nereale``, fiind facute cu scopul de a ii influenta sau intimida.


Textul de lege nu este conform cu garantiile unui proces echitabil in instrumentarea unei cauze in conditiile in care se refera, in mod discretionar numai la persoanele indicate in cuprinsul acestui articol, fara sa se aiba in vedere si declaratiile nereale facute de magistrati pe durata unei proceduri judiciare. Magistratul investit cu efectuarea urmaririi penale, in aplicarea dispozitiilor art. 6, paragraful 2 CEDO, trebuie sa se abtina sa declare public ca o persoana este pusa sub acuzare sau ca este vinovata de savarsirea unei infractiuni .


Din aceasta perspectiva, pentru egalitate de tratament in cuprinsul acestui text de lege, ca subiect activ trebuie inclus si magistratul. In ipoteza in care se dorea sa se dea curs continutului art.10 privitor la libertatea de exprimare din CEDO, limitarea exercitiului ei nu trebuia pusa numai pe categoriile de persoane despre care face vorbire art.276 din Noul Cod Penal.


Libertatea presei si libertatea de exprimare vor fi dizolvate in conditiile in care sunt incriminate declaratiilor publice facute de avocati privind plangerea oricarui magistrat.


In orice stat democratic, faptele reprobabile sau abuzive ale magistratilor sunt supuse atentiei publice, fiind respectat dreptul la informare al cetateanului precum si dreptul fiecarei persoane de a avea parte de un proces echitabil.


Textul art.276 din Noul Cod Penal se refera la ``declaratii publice nereale`` facute pe durata unei proceduri referitoare la savarsirea de catre judecator sau de catre organele de urmarire penala a unei infractiuni, a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze, continand si un scop, si anume ``de a le influenta sau intimida``.


Judecatorul sau organele de urmarire penala constata imprejurarea ca s-au facut ``declaratii publice nereale``, sesizand organele de urmarire penala competente.


In practica, declaratii publice nereale au fost facute, in diverse cauze, de reprezentanti ai organelor de urmarire penala sub aspectul vinovatiei unui inculpat, pentru ca ulterior, cu referire la aceasta persoana, sa se pronunte o hotarare definitiva de achitare.


Dreptul la libertatea de exprimare se refera la libertatea de opinie si la libertatea de informare.


Exprimarea opiniei poate constitui obiectul unei limitari insa libertatea de informare trebuie sa fie exercitata fara nicio ingerinta din partea autoritatilor publice. Opinia publica trebuie sa aiba libertatea de a primi informatiile transmise prin diverse canale informatice intr-o societate democratica.


Evident, cel care ofera informatia trebuie sa prezinte, cu buna credinta, o relatare obiectiva si echilibrata.


Aprecierea caracterului ``real`` sau ``nereal`` al declaratiei publice se face tot de catre un organ al autoritatii publice, implicand o mare doza de probabilitate.


Marginalizarea avocatului de catre legiuitor, fara asigurarea unei protectii reale a reputatiei sale, impune includerea sa in continutul acestui text de lege, alaturi de magistrat.


Invectivele aduse avocatului care poate sa asiste sau sa reprezinte nu numai un suspect sau un inculpat, ci chiar o parte civila sau o parte responsabila civilmente, se rasfrang asupra sa pe plan profesional.


Apreciez ca libertatea de exprimare a avocatului nu trebuie sa fie examinata ulterior in cadrul altei proceduri care sa aiba ca obiect aplicarea art.276 din Noul Cod Penal.


Din aceasta perspectiva este imposibil de conciliat indatorirea acelui avocat de a apara cu devotamentul intereselor clientului sau. O asemenea atitudine este incompatibila cu garantarea libertatii de exprimare. Teama de o sanctiune penala la care se expun eventual avocatii prin declaratii publice in sala de judecata in instrumentarea unei cauze il impiedica sa efectueze o asistenta juridica corespunzatoare pentru clientul sau.


Consider ca se impune, cu puterea evidentei, revizuirea continutului acestui text de lege in sensul exceptarii avocatului din categoria persoanelor care fac declaratii publice nereale cu privire la savarsirea de catre judecator sau de catre organele de urmarire penala a unei infractiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea ``respectivei cauze``.


Pentru identitate de ratiune, intr-o alta varianta, apreciez ca art.276 din Noul Cod Penal trebuie sa se refere si la protectia avocatului, fiind necesara interzicerea declaratiilor publice nereale la savarsirea de catre el a unei infractiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea ``respectivei cauze`` unde asigura asistenta juridica sau reprezenta parti din proces.


(VI) Art. 269, alin.(1) din Noul Cod Penal, referitor la favorizarea faptuitorului are urmatorul continut ``Ajutorul dat faptuitorului in scopul impiedicarii sau ingreunarii cercetarilor intr-o cauza penala, tragerii la raspundere penala, executarii unei pedepse sau masuri privative de libertate se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani sau cu amenda.``


Acest text de lege se refera la ``ajutorul dat faptuitorului in scopul impiedicarii sau ingreunarii cercetarilor intr-o cauza penala, tragerii la raspundere penala, executarii unei pedepse sau masuri privative de libertate``. Deoarece textul de lege nu defineste in ce consta ``ajutorul`` dat, avand drept scop ingreunarea tragerii la raspundere penala, executarii unei pedepse sau masuri privative de libertate, genereaza confuzii.


``Ajutorul`` despre care face vorbire textul de lege, poate fi dat de avocat in mod legal prin cererile si plangerile pe care le formuleaza, ingreunand astfel, cercetarile intr-o cauza penala. Ambiguitatea textului se refera si la neprecizarea de catre legiuitor a notiunii ``ajutorului`` si anume daca el trebuia sa fie ``legal`` sau ``ilegal``.


In lipsa unei asemenea menTiuni ``ajutorul`` poate fi legal sau ilegal. Neclaritatea dispozitiilor art.269 din Noul Cod Penal reprezinta o carenta care afecteaza principiul legalitatii incriminarilor si pedepselor. Principiul legalitatii incriminarilor si pedepselor impune descrierea exacta a faptei incriminate.


Regretabila eroare de a nu preciza caracterul ``ajutorului dat`` va creea in cazul aplicarii sale, veritabile ``ajutoare`` date de catre avocati in cauzele penale.


In continutul unei alte infractiuni si anume tainuirea prevazuta si pedepsita de art.270 din Noul Cod Penal sunt prevazute actiunile ca modalitati de comitere a acestei favorizari reale.


Caracterul incomplet al acestei reglementari penale prevazute de art.269 din Noul Cod Penal impune, ca o necesitate, revizuirea textului de lege in discutie in sensul precizarii caracterului ``ajutorului dat`` faptuitorului.


(VII) Art. 278 din Noul Cod Penal are urmatorul continut ``Intrebuintarea de cuvinte ori gesturi jignitoare sau obscene, de natura sa perturbe activitatea instantei, de catre o persoana care participa sau asista la o procedura care se desfasoara in fata instantei, se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda``.


Respingerea comportamentelor neadecvate ale avocatilor, ca persoane care participa sau asista la o procedura din pretoriu consta intr-o sanctiune penala prevazuta de acest articol de lege. Aceasta sanctiune penala apare ca nejustificata in conditiile in care este dublata de aplicarea amenzilor judiciare prevazute la art. 283 din Noul Cod de Procedura Penala care la litera j) se refera la ``manifestarile ireverentioase ale avocatilor fata de judecator sau procuror``. Legiuitorul nu a explicat in ce constau ``manifestarile ireverentioase`` ale avocatilor.


In ipoteza in care ele se refera la cuvinte sau gesturi jignitoare sau obscene, prevederea legala din cadrul art.278 din Noul Cod Penal trebuie sa cuprinda exceptarea avocatilor de la aceasta sanctiune penala. Sanctionarea cu amenda judiciara pentru ``manifestari ireverentioase fata de judecator`` nu se refera si la procurorul de sedinta care poate avea un asemenea comportament.


Discriminarea evidenta intre cei doi participanti la actul de justitie impune o revizuire a acestui text de lege. Masurile ordonate de judecator reprezinta, mai degraba, exercitarea unor prerogative disciplinare decat de aplicare a unor pedepse penale.


Modalitatea de savarsire a faptei din continutul art.278 din Noul Cod Penal apartine exclusiv dreptului disciplinar, ea nu atinge gradul de severitate suficient pentru a intra in sfera ilicitului penal.


Sanctiunile pecuniare aplicate unui avocat pentru atingeri aduse activitatii sunt indestulatoare pentru garantarea unui proces echitabil.


Constatarea infractiunii respective ca infractiune de audienta, conform art.360 din Noul Cod de Procedura Penala, se face de catre presedintele completului de judecata iar procurorul care participa la judecata poate declara ca pune in miscare actiunea penala si il poate retine in calitate de inculpat.


Asemenea practici pot influenta solutiile pronuntate in cazul in care avocatul se afla intr-o atare situatie.


Raportat la argumentele aduse, consider ca se impune revizuirea art.278 din Noul Cod Penal in sensul excluderii avocatilor din categoria persoanelor care perturba activitatea instantei prin actiunile prevazute in text. Apreciez ca sunt suficiente sanctiunile pecuniare prevazute in Noul Cod de Procedura Penala fata de un asemenea comportament al avocatilor.


(VIII) Art. 271, alin. (2) din Noul Cod Penal are urmatorul cuprins ``Dispozitiile alin.(1) nu se aplica in cazul persoanei urmarite sau judecate pentru infractiunea care formeaza obiectul procesului penal``.


Textul art.271 alin.(1) din Noul Cod Penal are urmatorul cuprins:


``(1) Persoana care, fiind avertizata asupra consecintelor faptei sale: a) impiedica, fara drept, organul de urmarire sau instanta sa efectueze, in conditiile legii, un act procedural; b) refuza sa puna la dispozitia organului de urmarire penala, instantei sau judecatorului sindic, in tot sau in parte, datele, informatiile, inscrisurile sau bunurile detinute, care i-au fost solicitate in mod explicit, in conditiile legii, in vederea solutionarii unei cauze, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda``.


Consider ca din cuprinsul alin.(2) din art. 271 din Noul Cod Penal trebuie exclusa incriminarea avocatului care asigura asistenta juridica sau reprezentarea ``persoanei urmarite sau judecate pentru infractiunea care formeaza obiectul procesului penal``.


Avocatul, reprezentand interesele ``persoanei urmarite sau judecate pentru infractiunea care formeaza obiectul procesului penal``, beneficiaza de acelasi regim de protectie instituit de catre alin. (2) din art. 271 din Noul Cod Penal.


Nu are nicio finalitate dispozitia cuprinsa in cadrul alin. (2) al art. 271 din Noul Cod Penal in ipoteza inmanarii avocatului, de catre persoana urmarita sau judecata, a inscrisurilor solicitate explicit de organele de urmarire penala si instanta penala. Neincadrandu-se in dispozitiile alin. (2) din art. 271 din Noul Cod Penal, avocatul respectiv este nevoit sa puna la dispozitia organului de urmarire penala sau instantei penale inscrisul inmanat de persoana urmarita sau judecata intr-o cauza penala, golind de continut cuprinsul acestui aliniat.


Art. 271, alin. (1), litera b) din Noul Cod Penal are urmatorul continut ``refuza sa puna la dispozitia organului de urmarire penala, instantei sau judecatorului sindic, in tot sau in parte, datele, informatiile, inscrisurile sau bunurile detinute, care i-au fost solicitate in mod explicit, in conditiile legii, in vederea solutionarii unei cauze, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda``.


Refuzul unei persoane de a pune la dispozitia organului de urmarire penala, instantei sau judecatorului sindic, in tot sau in parte, datele, informatiile, inscrisurile sau bunurile detinute care i-au fost solicitate explicit, in vederea solutionarii unei cauze nu poate intra in sfera ilicitului penal. Neaducerea la indeplinire a masurilor ordonate de organele de urmarire penala sau de judecator constituie abatere judiciara, sanctiunea pecuniara fiind prevazuta la art. 283 punctul 4, litera d) din Noul Cod de Procedura Penala.


Apreciez ca este necesara exceptarea avocatilor de la prevederile alin. (1), litera b), art. 271 din Noul Cod Penal, fiind suficiente sanctiunile pecuniare aplicate in cazul refuzului prevazut de textul de lege.


(IX) Art. 90, alin. (1), litera c) din Noul Cod de Procedura Penala, privitor la asistenta juridica obligatorie a suspectului sau a inculpatului are urmatorul cuprins ``in cursul judecatii in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani``.


Art. 90 din Noul Cod de Procedura Penala prevede printre altele ca asistenta juridica a suspectului sau a inculpatului este obligatorie in cursul judecatii in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea savarsits pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani.


Aceasta prevedere nu instituie o asemenea obligatie pentru faza de urmarire penala pentru acelasi gen de infractiuni . Din aceasta omisiune a legii procesual penale reiese ca suspectul sau inculpatul acuzat de infractiuni grave pentru care legea penala prevede pedeapsa detentiei pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani nu ar fi necesara asistenta juridica obligatorie si in faza de urmarire penala.


Concluzia logica si juridica care se degaja din reglementarile Constitutiei Romaniei este aceea ca asistenta juridica este obligatorie si in cazul suspectului sau inculpatului aflati in situatia mentionata. Cu referire la acest aspect avocatul ales sau avocatul desemnat din oficiu trebuie sa acorde efectiv asistenta juridica si in faza de urmarire penala in cazul infractiunilor pentru care legea penala prevede pedeapsa detentiei pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani deoarece il priveaza pe suspect sau inculpat de dreptul sau esential la aparare care atrage nulitatea absoluta a actelor efectuate in asemenea conditii .


A interpreta dispozitiile art. 90 din Noul Cod de Procedura Penala prin prisma textului actual inseamna sa admitem ca toate persoanele suspecte sau inculpatii cercetate si respectiv cercetati de organele de urmarire penala in cazul infractiunilor pentru care legea prevede pedepse mai mari de 5 ani sau detentia pe viata sa nu beneficieze in mod obligatoriu de asistenta juridica deoarece finalitatea urmarita de legiuitor este aceea a asigurarii asistentei juridice, in mod obligatoriu, numai pentru faza judecatii.``



Citeşte mai multe despre:    Baroul Bucuresti    Asistenta juridica    Avocati    Noul cod penal    Noul cod de procedura penala

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte titluri

Avocat Bucuresti - obtinere cazier judiciar, specimen de semnatura ONRC si certificate de stare civila
23 Sep 2020 | 500

Comunicat: Desfasurarea activitatii MCP Cabinet avocati in contextul pandemiei cu CoVID-19 si a starii de urgenta decretate
16 Mar 2020 | 405

CSM a aprobat calendarul, tematica si bibliografia pentru Concursul de admitere la INM - septembrie 2019 februarie 2020
17 Sep 2019 | 1709

Baroul Bucuresti continua colaborarea privind educatia juridica in scoli
24 Mar 2019 | 468

20.000 de lucratori nou-admisi pe piata fortei de munca in anul 2019
31 Jan 2019 | 770

Conferinta: Legea nr. 310/2018 privind modificarea Codului de procedura civila, intre reforma si restauratie
22 Jan 2019 | 1211



Articole Juridice

Plata cheltuielilor de judecata. Aspecte practice. Netemeinicia solicitarii de cenzurare a cheltuielilor de judecata. Solutii jurisprudentiale
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu

Constitutionalitatea acordului de recunoastere a vinovatiei
Sursa: Irina Maria Diculescu

Codul de procedura civila aplicabil din 2019, conform modificarilor aduse prin Legea 310/2018
Sursa: MCP Cabinet avocati

Contract individual de munca 2019 (Model editabil WORD si PDF). CIM 2019, conform modificarilor aduse Codului muncii
Sursa: MCP Cabinet avocati

Jurisprudenţă

Decizia nr. 362/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 alin. (7) fraza finala din Legea cetateniei romane nr. 21/1991
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 88/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 281 alin. din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 798/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 190/1999
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia Curtii Constitutionale nr. 738/2018 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 167 alin. (4) din Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei