Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Raspunderea salariatului pentru prejudiciul cauzat angajatorului. Probarea vinovatiei salariatului.

Raspunderea salariatului pentru prejudiciul cauzat angajatorului. Probarea vinovatiei salariatului.

  Publicat: 11 Jun 2021       303 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Deliberand asupra apelului de fata, constata urmatoarele:

Prin cererea in registrata pe rolul acestei instante la data de 5.11.2018 sub nr. x reclamanta B. a. C.S. R. L a chemat in judecata pe parata P.M.D., solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa oblige parata la plata sumei de 600 lei reprezentand prejudiciu.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Document care cuprinde enumerarea si descrierea existentei cantitative si valorice a mijloacelor pe care le poseda, le are in gestiune, in folosinta ori in raspundere al un moment dat, o persoana fizica sau juridica.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Drept, competenta sau imputernicire conferita unei unitati, unui organ, unei functii sau persoane determinate,
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Propunere ce o adreseaza un subiect de drept, persoana fizica sau juridica, unui alt subiect de drept, cu privire la incheierea unei conventii, in conditii determinate.
Document care cuprinde enumerarea si descrierea existentei cantitative si valorice a mijloacelor pe care le poseda, le are in gestiune, in folosinta ori in raspundere al un moment dat, o persoana fizica sau juridica.
Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Viciu al unei hotarari,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Operatie ce consta in aceea ca o persoana intervine, prin fapta sa voluntara si unilaterala, si savarseste acte materiale sau juridice in interesul altei persoane, fara a fi primit mandat din partea acesteia din urma (art. 987 C. civ.).
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Document care cuprinde enumerarea si descrierea existentei cantitative si valorice a mijloacelor pe care le poseda, le are in gestiune, in folosinta ori in raspundere al un moment dat, o persoana fizica sau juridica.
Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,
Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,
Procedeu contabil cu ajutorul caruia se constata faptic existenta elementelor patrimoniale ale unitatii economice sau ale institutiei, din punct de vedere cantitativ si valoric.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Persoana care raspunde de o gestiune. Persoana care primeste,
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Sunt acele mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba, inscrisurile, depozitiile martorilor, marturisirea, cercetarea la fata locului si expertiza.
Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,
Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Despagubiri ce se acorda partii vatamate
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Despagubiri ce se acorda partii vatamate

Prin Sentinta civila nr. 1150/28.02.2019, pronuntate de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIIi-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale in Dosarul nr. x, a fost respinsa actiunea, formulata de reclamanta Be t a. C. S.R.L., in contradictoriu cu parata P.M.D., ca neintemeiata.


Pentru a pronunta astfel, instanta de fond a retinut urmatoarea situatie de fapt si de drept:


Parata a fost salariata reclamantei in functia de lucrator comercial in baza contractului individual de munca nr. 1183/20.10.2015(fila 11).


In speta, reclamanta a solicitat obligarea paratei la plata sumei de 600 lei cu titlu de despagubire reprezentand contravaloarea prejudiciului pe care l-ar fi produs parata prin lipsa in gestiune.


Reclamanta a solicitat antrenarea raspunderii civile delictuale si a raspunderii patrimoniale pentru prejudiciul cauzat ca urmare a neindeplinirii sau indeplinirii necorespunzatoare a atributiilor de serviciu, respectiv a obligatiilor contractului individual de munca si a obligatiilor stabilite prin regulamentul de ordine interna.


In legatura cu prejudiciul solicitat si faptele pentru care s-a solicitat antrenarea raspunderii patrimoniale, mai multe aspecte au fost retinute de catre instanta.


Astfel, in conformitate cu prevederile art. 254 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor.


Raspunderea patrimoniala a salariatului reprezinta o varietate a raspunderii civile contractuale, avand aspecte particulare generate de specificul raporturilor juridice de munca .


Din analiza prevederilor art. 254 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) a rezultat ca pentru a fi antrenata raspunderea patrimoniala a angajatului, este necesara indeplinirea cumulativa a mai multor conditii de fond intre care existenta unui contract de munca valabil incheiat, calitatea de salariat la unitatea pagubita, existenta unui prejudiciu creat patrimoniului angajatorului, fapta ilicita si personala a salariatului savarsita in legatura cu munca sa, raportul de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu si vinovatia salariatului.


Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) statueaza astfel cadrul si conditiile in care este antrenata raspunderea patrimoniala a salariatilor.


In legatura cu intrunirea cumulativa a conditiilor raspunderii patrimoniale enumerate mai sus, Tribunalul a retinut urmatoarele.


In cauza s-a facut dovada existentei raporturilor juridice de munca, dintre salariat si angajatorul pagubit, potrivit contractului de munca depus la dosar (fila 11).


In privinta prejudiciului s-a retinut ca producerea unei pagube in patrimoniul angajatorului de catre un salariat al sau este de esenta raspunderii patrimoniale.


Prejudiciul cauzat angajatorului este necesar a fi cert, actual, direct si material si sa nu fi fost reparat inca.


Inexistenta prejudiciului sau imposibilitatea dovedirii lui conduce la exonerarea de raspundere patrimoniala a salariatului in cauza.


Dovedirea in instanta a existentei prejudiciului in patrimoniul angajatorului creat prin indeplinirea necorespunzatoare sau neindeplinirea atributiilor de serviciu a salariatului, cade in sarcina angajatorului, fiind necesar ca din actele de constatare a pagubei sau din alte probe sa rezulte neindoielnic existenta si intinderea cuantumului pagubei.


In acest context revine angajatorului sarcina de a dovedi atat existenta cat si intinderea prejudiciului, respectiv caracterul real si cert al acestuia.


In speta, reclamanta a facut dovada evidentierii in evidenta contabila, respectiv in registrul de casa a prejudiciului invocat ((fila 104).


Reclamanta nu a reusit insa sa dovedeasca ca parata este vinovata de lipsa din casierie a sumei de 600, instanta a apreciat ca simpla imprejurare ca ulterior descoperirii lipsei in gestiune, parata nu a mai putut fi contactata nu este suficienta pentru a proba indubitabil ca parata este responsabila de lipsa banilor din casierie


Reclamanta nu a prezentat modalitatea concreta de producere a prejudiciului, respectiv, de unde s-a dedus ca in casierie trebuia sa fie o suma mai mare decat cea gasita la inventar.


Intrucat cererea de chemare in judecata era lacunara sub aspectul descrierii faptelor imputate paratei, la primul termen de judecata instanta a pus in vedere acestea sa depuna la dosar precizari prin care sa arate mecanismul producerii prejudiciului invocat, respectiv sa arate care sunt actiunile sau inactiunile paratei care au dus la producerea prejudiciului


Pri notele de sedinta depuse la data de 25.02.2019 (fila 80) reclamanta a aratat doar ca parata avea ca atributie de serviciu incasarea banilor pentru tichetele de pariere emise, inainte ca acestea sa fie inmanate clientului, ca potrivit pct. 12 si pct. 59 din Fisa Postului trebuia sa completeze corect si la zi transferurile de bani aferente activitatilor de pariuri sportive si aparate de joc si sa inregistreze pe casa de marcat toate incasarile efectuate la pariuri sportive si oferta si ca in data de 07.12.2015 ar fi avut loc inventarierea banilor din casierie la punctul de lucru al societatii B. a. C.din Bucuresti, sector 4, unde era angajata parata, in prezenta numitei Balcan I.L.in calitate de casier-gestionar, care ar fi dat o Declaratie de inventar conform careia, in dimineata zilei de 07.12.2015, la verificarea documentelor si banilor aceasta a gasit lipsa in gestiune suma de 600 ron, care ar fi fost produsa in data de de 06.12.2015, cand de serviciu a fost parata.


In acest context, Tribunalul a constatat ca nu exista dovezi indubitabile ale vinovatiei paratei, astfel incat, in lipsa intrunirii uneia dintre cerintele esentiale ale atragerii raspunderii patrimoniale, instanta a apreciat ca raspundere a paratei nu poate fi angajata.


Fapta prejudiciabila, ca element al raspunderii patrimoniale a salariatului, trebuie savarsita de acesta in legatura cu munca sa, reprezentand orice fapta comisiva sau omisiva a salariatului ce presupune fie neexecutarea obligatiilor de serviciu si orice alte acte omisive in raport cu obligatiile de serviciu, fie incalcarea unor dispozitii prohibitive a contractului individual de munca, a regulamentului intern sau a legii.


Savarsirea unei fapte ilicite si personale de catre salariat in legatura cu munca sa este de esenta raspunderii patrimoniale.


Inexistenta faptei ilicite personale si prejudiciabile a salariatului cat si lipsa legaturii unei asemenea fapte cu munca salariatului conduce la exonerarea de raspundere patrimoniala a salariatului in cauza.


Dovada existentei unei fapte ilicite savarsite in legatura cu munca de catre salariat, respectiv dovedirea in instanta a crearii prejudiciului prin indeplinirea necorespunzatoare sau neindeplinirea atributiilor de serviciu, ca de in sarcina angajatorului.


In cauza, din analiza inscrisurilor depuse in probatiune de parti Tribunalul a retinut faptul ca paratei i se imputa incalcarea atributiilor de serviciu, respectiv a obligatiilor contractului individual de munca si anume: lipsa in gestiunea sa a unui minus de 600 lei ca urmare incasarii banilor primiti de la clienti pentru tichetele/biletele de pariuri vandute si neinregistrate pe casa marcat potrivit pct 59 din fisa postului-fila 17.


Fapta a fost descoperita in dimineata zilei de 7.12.2015 de catre salariata Balcan I.L.la schimbul de tura cu parata-fila 88.


Un prim aspect retinut de Tribunal in legatura cu acesta incalcare ale obligatiilor contractuale de catre reclamanta, se refera la efectele si natura acestor obligatii si la dovedirea acestor incalcari.


Din cererea de chemare in judecata si din inscrisurile depuse in probatiune de reclamanta, Tribunalul a constatat ca aceasta nu se sprijina pe probe concrete in dovedirea faptei ilicite si a vinovatiei salariatei in producerea prejudiciului, nu probeaza faptul ca parata a fost vinovata in producerea asa zisului prejudiciu.


Reclamanta nu face dovada faptului ca parata nu si-a indeplinit efectiv atributiile stabilite in contractul individual de munca si in Regulamentul Intern cu consecinta producerii prejudiciului invocat.


Instanta a apreciat ca nu se poate stabili ca exista o legatura de cauzalitate .societate si vreo fapta ilicita a paratei, cata vreme reclamanta nu a reusit sa arate care sunt actiunile sau inactiunile concrete ale paratei, or prejudiciul trebuie sa fie rezultatul si consecinta directa a faptelor salariatei.


Reclamanta nu a aratat a cum se producea verificarea gestiunii reclamantei la iesirea din tura in mod efectiv.


Mai mult cat atat, dimineata cand se prelua gestiunea de catre colega de tura nu se arata concret modalitatea de transfer a gestiunii.


In lipsa acestor informatii, instanta a apreciat existenta unor lacune in circuitul transmiterii banilor incasati de la o tura la alta, situatie ce conduce la imposibilitatea verificarii vinovatiei salariatilor implicati in mod particular.


Astfel, desi s-a dovedit existenta raportului de munca dintre salariata parata si angajatorul presupus pagubit, care isi are izvorul in contractul individual de munca incheiat intre parti, nu s-a demonstrat indeplinirea celorlalte cerinte pentru angajarea raspunderii patrimoniale prevazute de art. 254 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), respectiv: fapta ilicita personala a paratului in legatura cu munca, legatura de cauzalitate intre fapta ilicita a paratului si prejudiciul presupus suferit de reclamanta, vinovatia paratului.


Fata de cele retinute si fata de motivele invocate de reclamanta in cererea de chemare in judecata Tribunalul a apreciat ca in speta nu sunt incidente dispozitiile art. 254 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si ca desi potrivit art. 272 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) reclamantei ii revenea sarcina probei, aceasta nu face dovada celor solicitate.


In consecinta a fost respinsa actiunea ca neintemeiata.


Impotriva acestei sentinte a declarat apel, in termen legal si motivat de reclamanta B. a. C. S.R.L., criticand sentinta pentru nelegalitate si netemeinicie.


In drept, apelanta a invocat dispozitiile art. 254 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) coroborat cu disp. art. 466 si urm. Cod procedura civila.


I n fapt, a invedera t faptul ca, prin sentinta mentionata, Tribunalul Bucuresti a constatat, pe de o parte faptul ca reclamanta a facut dovada evidentierii prejudiciului in evidenta contabila, respectiv in registrul de casa a prejudiciului invocat, insa, pe de alta parte, nu a reusit sa dovedeasca vinovatia paratei, or aceasta vinovatie rezulta din intreaga atitudine ulterioara comiterii faptei, manifestata prin refuzul de a mai discuta cu societatea, prin tacerea manifestata timp de circa 3 ani de zile, precum si prin lipsa oricarei reactii inclusiv la Notificarea efectuata de societate prin intermediul executorului judecatoresc.


Este evident faptul ca parata este singura vinovata de producerea prejudiciului din urmatoarele motive:


Numai parata singura a fost de serviciu si nimeni nu a mai fost pe tura cu aceasta, astfel incat sa poata exista presupunerea ca alta persoana ar fi sustras suma de bani in litigiu.


Lipsa banilor a rezultat din inventarierea acestora, respectiv din numararea acestora si compararea cu registrul de casa .


Lipsa banilor din casierie a rezultat a doua zi dimineata la inceputul turei celeilalte colege cand au fost numarati banii si comparati cu situatia incasarilor zilnice si registrul de casa .


Fapta prejudiciabila constand in lipsa banilor din casierie s-a petrecut in timpul programului de lucru al paratei si are legatura cu munca acesteia, intrucat parata era responsabila, conform fisei postului de evidenta corecta a sumelor de bani incasate de la clienti pentru biletele de pariuri vandute, iar in urma acestei evidente gresite, a rezultat lipsa in gestiune a banilor.


Nimeni altcineva, in afara de parata nu avea acces la casierie, iar diferenta de bani a rezultat din compararea inscrisurilor cu numerarul existent in casierie la momentul efectuarii inventarului.


Verificarea gestiunii reclamantei la iesirea din tura se realizeaza in mod efectiv prin numararea banilor de catre cel care preda, respectiv de catre cel care preia gestiunea .


Intimata P.M.D., nu a depus intampinare.


Analizand actele si lucrarile dosarului, prin raportare la criticile efectuate in apel, in conformitate cu dispozitiile art. 477 alin. (1) din Codul de procedura civila, Curtea retine urmatoarele:


Prin cererea de apel formulata, apelanta B. a. C.S.R.L. a invocat faptul ca in mod gresit prin Sentinta civila nr. 1150/28.02.2019 s-a respins cererea de chemare in judecata ca neintemeiata retinandu-se neindeplinirea conditiilor de angajare a raspunderii patrimoniale din perspectiva dovedirii prejudiciului si a vinovatiei intimatei P.M.D.


In privinta dispozitiilor legale aplicabile raportului juridic dedus judecatii, Curtea retine ca in cauza sunt aplicabile dispozitiile art. 254 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), care reglementeaza raspunderea patrimoniala a angajatului pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale.


Institutia raspunderii patrimoniale a angajatului pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca reprezinta o forma specifica de raspundere civila contractuala, conditiile de angajare a acestei forme de raspundere rezultand din coroborarea art. 254 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) cu prevederile art. 1350 Cod civ.


Astfel, pentru a fi angajata raspunderea patrimoniala a angajatului, reclamantul-angajator trebuie sa faca dovada existentei unui raport de munca intemeiat pe un contract de munca incheiat intre angajator si salariat, a savarsirii unei fapte culpabile de catre salariat in legatura cu munca sa, a existentei si intinderii prejudiciului produs in patrimoniul angajatorului si a legaturii de cauzalitate intre fapta salariatului si prejudiciu.


Existenta raportului de munca in temeiul contractului individual de munca nr. 1183/20.10.2015 incheiat intre cele doua parti, astfel cum a fost retinut prin sentinta civila apelata, nu a fost contestata prin cererea de apel.


In privinta existentei faptei imputate intimatei P.M.D., prin Sentinta civila nr. 1150/28.02.2019 s-a retinut ca in cauza nu s-a facut dovada faptei ilicite concretizata in neindeplinirea atributiilor stabilite prin contractul individual de munca sau regulamentul intern.


Sub acest aspect Curtea retine ca fapta imputata intimatei P.M.D.consta in lipsa din gestiunea agentiei unde isi desfasura activitatea, situata in Bucuresti, sector 4, parter, a sumei de 600 lei la data de 7 decembrie 2015.


Asa cum rezulta din declaratia de inventar si nota explicativa depuse la filele 87, 88 dosar fond, numita Balcan I.L.in calitate de casier/gestionar la punctul de lucru al societatii B. a. C.S.R.L. situat in Bucuresti, sector 4, parter, a declarat ca in dimineata zilei de 07.12.2015, la intrarea in tura, cu prilejul verificarii documentelor si banilor, a constatat lipsa in gestiune a sumei de 600 lei, in tura precedenta, la data de 06.12.2015, fiind de serviciu intimata P.M.D.


Aceste aspecte referitoare la lipsa din gestiune a sumei de 600 lei sunt confirmate si prin raportul de inventariere a gestiunii (fila 86 dosar fond) intocmit de numitul D.M.C., angajat al societatii B. a. C.S.R.L. in functia de manager de zona si din registrul de casa depus la fila 104 din dosar.


Astfel, se retine ca la data de 06.12.2015 gestiunea punctului de lucru era asigurata de catre intimata P.M.D., aceasta avand obligatia in calitate de lucrator comercial, potrivit fisei postului depusa la filele 15- 22 din dosarul de fond, de a inventaria numerarul existent in casierie, de a pastra usa de la casierie incuiata cu cheia, de a incasa banii pentru tichetele de pariere emise, de a scoate banii din cutiile de la aparate doar in casierie, de a nu lasa descuiat seiful sau cu cheia in incuietoare, de a face situatia contabila numai dupa terminarea programului de functionare al punctului de lucru, de a numara banii existenti in casa, pariuri si aparate de joc, de a depozita banii in seif, de a incuia seiful, de a incuia usa de la casierie, de a completa corect, complet si la zi transferurile de bani aferente activitatilor de pariuri sportive si aparate de joc, de a inregistra pe casa de marcat toate incasarile efectuate la pariuri sportive si oferta, de a pastra si utiliza valorile materiale si banesti ale companiei in conformitate cu reglementarile in vigoare si de a nu isi insusi sau instraina sub nici o forma si sub nici un pretext bunuri sau valori apartinand S.C. B. a. C.S.R.L., in fisa postului mentionandu-se (pct. 81) ca aceasta pozitie (de lucrator comercial) este asimilata cu cea de gestionar de mijloace banesti, conform prevederilor in vigoare, orice minus in casierie fiind considerat prejudiciu in defavoarea societatii, salariatul care a creat lipsa in gestiune fiind obligat sa restituie suma in maxim 24 de ore de la constatarea acesteia.


Avand in vedere ca in conformitate cu prevederile pct. O, alin. (2), lit. a) din contractul individual de munca nr. 1183/20.10.2015 incheiat intre parti s-a stabilit obligatia angajatei de a indeplini atributiile ce ii revin conform fisei postului, iar potrivit mentiunilor din fisa postului intimata avea obligatia de a asigura gestiunea sumelor de bani aflati in casieria punctului de lucru si de a restitui sumele evidentiate cu titlu de minus in casierie din culpa sa, precum si faptul ca lipsa sumei de 600 lei in casierie s-a constatat dupa finalizarea turei intimatei, Curtea constata ca in cauza s-a facut dovada savarsirii faptei ilicite de catre intimata in calitate de salariat in legatura cu munca sa.


In conditiile in care lipsa din gestiunea asigurata de catre intimata a sumei de 600 lei a fost dovedita prin mijloacele de proba anterior mentionate, nu are relevanta modalitatea concreta in care a fost determinata aceasta lipsa, raportat la prevederile contractului individual de munca si a fisei postului fiind relevant din perspectiva conditiilor angajarii raspunderii patrimoniale a angajatului numai faptul ca la sfarsitul turei intimatei s-a constatat lipsa din gestiune a sumei de 600 lei.


In privinta prejudiciului suferit de catre societatea angajatoare, se retine ca acesta este reprezentat de suma constatata a fi lipsa in gestiune, de 600 lei, fiind dovedit in cauza atat din perspectiva existentei cat si a intinderii sale.


Curtea retine ca in cauza a fost facuta dovada legaturii de cauzalitate intre fapta ilicita savarsita de catre intimata in timpul serviciului si prejudiciul produs constand in lipsa din gestiune a sumei de 600 lei, avand in vedere ca intimata nu a invocat si nu a facut dovada faptului ca lipsa in gestiune ar fi fost determinata de o cauza neimputabila acesteia.


In consecinta, raportat la toate considerentele de fapt si de drept anterior retinute, constatand ca in cauza sunt indeplinite toate conditiile angajarii raspunderii patrimoniale a salariatului, in conformitate cu prevederile art. 480 alin (2) C. proCod civ. Curtea urmeaza sa admita apelul formulat si sa schimbe in tot sentinta civila apelata in sensul ca va admite actiunea si va obliga parata la plata catre reclamanta a sumei de 600 lei cu titlu de despagubiri .


PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


DECIDE:


Admite apelul formulate de apelanta-reclamanta B. a. C. S.R.L., cu sediul in Bucuresti, Splaiul Unirii, nr. 165, Cladirea TN Offices 2, 7 (partial), Sector 5, inregistrata la Registrul Comertului sub nr. J40/x/2016, impotriva Sentintei civile nr. 1150/28.02.2019, pronuntate de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIIi-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale in Dosarul nr. x, in contradictoriu cu intimata-reclamanta P.M.D.- cu domiciliul in Bucuresti, 6, sector 4.


Schimba in tot sentinta civila apelata, in sensul ca:


Admite cererea de chemare in judecata .


Obliga parata la plata catre reclamanta a sumei de 600 lei cu titlu de despagubiri .


Definitiva.




Pronuntata de: CURTEA DE APEL BUCURESTI - DECIZIA CIVILA nr. 4820/29.10.2019


Citeşte mai multe despre:    Drepturi salariale    inventar    gestiune    prejudiciu angajator    fapta ilicita
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Angajatorul are dreptul de a-si organiza activitatea insa aceasta nu inseamna ca prin reorganizare se poate modifica contractul individual de munca al salariatului
Pronuntaţă de: Decizia civila nr.569/04.10.2017 a Curtii de Apel Galati

Legislatia pensiilor militare are un caracter special, derogatoriu, si nu poate fi completata cu dispozitiile Legii nr. 263/2010
Pronuntaţă de: Decizia civila nr.620/18.10.2018 a Curtii de Apel Galati

Restituirea, cu titlu de plata nedatorata, a drepturilor salariale incasate fara temei legal
Pronuntaţă de: Decizia civila nr.410/14.06.2018 a Curtii de Apel Galati

In procedura validarii popririi debitorul poprit poate invoca orice imprejurare ulterioara obtinerii titlului de natura sa anihileze creanta fara a fi necesar intotdeauna sa formuleze o contestatie la propriu
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 295/R din 19.06.2018 a Curtii de Apel Galati

Refuzul angajatorului de a-i elibera adeverinta fostului salariat timp de 2 ani
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 132/15.03.2018 a Curtii de Apel Galati

Lamurirea dispozitivului hotararii judecatoresti. Limitele judecatii. Neclaritatea dispozitivului. Drepturi salariale. Notiunea de „spor”. Modalitatea de stabilire si de plata
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 442/24.06.2020

Functionari publici. Drepturi salariale functionari. Revocarea pentru viitor a efectelor unui act administrativ de stabilire a drepturilor salariale. Inlaturare pentru trecut a efectelor actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 628/30.07.2020

Decizie de sanctionare disciplinara. Caracterul restrictiv al dispozitiilor inscrise Codul muncii. Analiza elementelor constitutive ale abaterii disciplinare prin raportare la prevederile actului emis de angajator
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 40/06.02.2020

Litigii de munca, modificare program de lucru, lipsa acordului angajatului, prerogativa angajatorului in organizarea muncii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 214/30.06.2020

Prescriptia dreptului la actiune; dreptul de acces la instanta, componenta a dreptului la proces echitabil
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 431/13.10.2020



Articole Juridice

Despagubirile datorate de institutiile publice ca urmare a concedierilor abuzive. Plata integrala sau esalonare pe 5 ani?
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Dialogurile MCP (V) – Legea Kurzarbeit (a somajului tehnic). Avantaje si lipsuri
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Discriminarea, victimizarea si hartuirea la locul de munca. Modificarile si completarile aduse Codului muncii prin Legea 151/2020
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Drepturi salariale neplatite de angajatorul aflat in insolventa. Fondul de garantare a creantelor salariale
Sursa: MCP Cabinet avocati

Instanta competenta in cererile privind drepturile salariale ale magistratilor
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea dispozitiilor privind salarizarea la acelasi nivel pentru activitate desfasurata in aceleasi conditii a personalului platit din fonduri publice
Sursa: Irina Maria Diculescu

Stabilirea salariului minim diferentiat si modul de contestare a decizilor emise de angajator. Lista functiilor si ocupatiilor care necesita studii superioare
Sursa: MCP Cabinet avocati