din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1969 de useri online

Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Recuperarea prejudiciului cauzat angajatorului de un salariat. Termenul de prescriptie.

Recuperarea prejudiciului cauzat angajatorului de un salariat. Termenul de prescriptie.

  Publicat: 05 Jul 2021       7732 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
CURTEA,

Deliberand asupra apelului de fata, constata urmatoarele:

Prin cererea inregistrata la data de 14.02.2018, pe rolul Tribunalului Calarasi � Sectia Civila sub nr. x/201 8, reclamantul O.JUDETEAN DE S.P. si a. CALARASI (O. J. S. P. a. ), a chemat in judecata pe paratul C.C., pentru ca prin hotararea ce se va pronunta, pe baza probelor administrate, instanta sa- l oblige pe parat la plat a sumei de 211 425, 13 lei reprezentand prejudiciu produs de acesta in perioada 2013 - 2015, compus din:

Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
(Audit) Operatiunea de examinare profesionista a documentelor financiare ale unei companii cu scopul de a stabili daca inregistrarile si rapoartele ei sunt valide si daca informatiile au fost inregistrate in contabilitate si prezentate in rapoartele financiare in mod legal si corect.
Organ suprem de control financiar si de jurisdictie financiara,care functioneaza pe lenga Parlamentul Romaniei.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Primirea unei sume de bani de la o persoana fizica sau juridica in numerar
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
In cadrul grupurilor de societati, consta in impartirea puterii de decizie la o societate exploatata in comun, in virtutea unui acord intre asociati sau actionari.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Reprezentare grafica, sintetica, a structurii organizatorice a unei unitati, cuprinzand compartimentele ei
Organ suprem de control financiar si de jurisdictie financiara,care functioneaza pe lenga Parlamentul Romaniei.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ suprem de control financiar si de jurisdictie financiara,care functioneaza pe lenga Parlamentul Romaniei.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Parte din pasivul unei companii care reprezinta datoriile (pe teren scurt, mediu si lung), adica sumele a caror rambursare o vor cere creditorii.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Conturi constituite din bilant, contul de pierdere si profit si anexa (care sunt anexate raportului de gestiune ale unei societati pe actiuni).
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
(Audit) Operatiunea de examinare profesionista a documentelor financiare ale unei companii cu scopul de a stabili daca inregistrarile si rapoartele ei sunt valide si daca informatiile au fost inregistrate in contabilitate si prezentate in rapoartele financiare in mod legal si corect.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
(Audit) Operatiunea de examinare profesionista a documentelor financiare ale unei companii cu scopul de a stabili daca inregistrarile si rapoartele ei sunt valide si daca informatiile au fost inregistrate in contabilitate si prezentate in rapoartele financiare in mod legal si corect.
Organ suprem de control financiar si de jurisdictie financiara,care functioneaza pe lenga Parlamentul Romaniei.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
(Audit) Operatiunea de examinare profesionista a documentelor financiare ale unei companii cu scopul de a stabili daca inregistrarile si rapoartele ei sunt valide si daca informatiile au fost inregistrate in contabilitate si prezentate in rapoartele financiare in mod legal si corect.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ suprem de control financiar si de jurisdictie financiara,care functioneaza pe lenga Parlamentul Romaniei.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Viciu al unei hotarari,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Forma a raspunderii juridice care consta in aplicarea unor sanctiuni administrative,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Descoperire de cont ce apare atunci cand titularul a efectuat prelevari superioare activelor existente sau limitei de credit acordate.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Act adoptat de organele de stat,
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Este persoana fizica sau juridica care detine numai posesiunea si folosinta din dezmembramintele dreptului de proprietate.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Curtea aplica prevederile Conventiei europene a drepturilor omului. Verificarea respectarii de catre state a drepturilor si garantiilor prevazute de Conventie, reprezinta misiunea Curtii.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cont destinat inregistrarii resurselor obtinute in urma exploatarii capitalului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Contabilitatea care se refera la contabilitatea clientilor si a furnizorilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
CODUL MUNCII
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Partea finala a hotararii pronuntata de catre un organ de jurisdictie,care cuprinde solutia data cauzei.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Uzucapiune, mod de dobandire a dreptului la proprietate si a altor drepturi reale, usufruct, uz, abitatie, servitute, superficie, prin exercitarea posesiunii asupra unui bun imobil o perioada prevazuta de lege.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ suprem de control financiar si de jurisdictie financiara,care functioneaza pe lenga Parlamentul Romaniei.
Conturi constituite din bilant, contul de pierdere si profit si anexa (care sunt anexate raportului de gestiune ale unei societati pe actiuni).
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ suprem de control financiar si de jurisdictie financiara,care functioneaza pe lenga Parlamentul Romaniei.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Calificativ care exprima neconcordanta unui fapt sau act, a unei conduite, cu prevederile legii si cu celelalte norme de convietuire sociala.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Calificativ care exprima neconcordanta unui fapt sau act, a unei conduite, cu prevederile legii si cu celelalte norme de convietuire sociala.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Sunt persoanele complet straine de actul juridic, adica persoanele carora actul juridic nu le poate profita in nici un fel ori nu le poate indatora in nici un fel.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Contabilitatea care se refera la contabilitatea clientilor si a furnizorilor.
Ansamblul normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale de munca ale muncitorilor si functionarilor, precum si alte raporturi sociale derivate din raporturile sociale de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.

- 7027,5 lei - diferenta de suprafata dintre cea contractata si cea efectuata in perioada 2013 - 2015, diferentiata pe beneficiari, asa cum rezulta din A nexa nr. 9 a actului de control incheiat de Camera de Conturi;


- 5 559,63 lei - c/valoarea studiilor p.realizate si nefacturate in anii 2013- 2O15 pentru beneficiarii inscrisi in Anexa 8 a actului de control;


- 38 911 lei - venituri nerealizate in 2013- 2015 ca urmare a aplicarii diferentiate a tarifelor, venituri exemplificate in Anexa 4 a actului de control pentru anul 2013, in suma de x lei, in Anexa 3 a actului de control, pentru anul 2014, in suma de 8 352 lei si in Anexa 2 a actului de cont rol, pentru anul 2015, in suma de 3. 900 Iei.


- 159 927 lei - valoarea prejudiciului cauzat bugetului O J S P A Calarasi pentru ocuparea si plata nelegala a unor posturi peste numarul de 9 posturi aprobat de MADR prin Ordinul 238/2011, dupa cum urmeaza: in 2013, plati nelegale de 20.065 lei; in 2014, plati nelegale de 74.279 lei si in 2015, plati nelegale in suma de 65 583 lei, cu cheltuieli de judecata .


Prin Sentinta civila nr. 770 din data de 30.10.2018, pronuntata de catre Tribunalul Calarasi - Sectia Civila, a fost admisa exceptia prescriptiei si s-a respins actiunea ca prescrisa pentru perioada 01.01. x15; s-au respins celelalte capete de cerere ca nefondate.


Prima instanta a constatat r eferitor la exceptia prescriptiei dreptului la actiune invocata de parat ca potrivit art. 254 alin. 1 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ``Salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor.``


Au fost enuntate si prevederile art. 268 alin. 1 lit. c) care dispune: ``(1) Cererile in vederea solutionarii unui conflict de munca pot fi formulate: c) in termen de 3 ani de la data nasterii dreptului la actiune, in situatia in care obiectul conflictului individual de munca consta in plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despagubiri catre salariat, precum si in cazul raspunderii patrimoniale a salariatilor fata de angajator;``.


Tribunalul a constat ca prin Raportul de audit financia r nr. 58/19.02.2016 (file 35- 113), Curtea de Conturi a Judetului Calarasi a constatat existenta unor deficiente la nivelul Oficiului de s.p. si a. Calarasi, prin care s-a stabilit ca paratul fost director al institutiei, in perioada 2013 - 2015 sa fie obligat la plata prejudiciului produs bugetului in suma de x, 13 lei, prejudiciu compus din:


- 7027, 5 lei-prejudiciu produs in perioada 2013- 2015 prin existenta diferentelor dintre suprafata contractata si cea facturata de O S P A in vederea incasarii c/valorii studiilor realizate. Suprafata constatata de catre Camera de Conturi pentru care nu s-a procedat la facturare, respectiv la incasare a fost de 468, 5 ha si rezulta din contractele incheiate cu Prest Serv International SRL, S A V., PF A C.Gh, C. S.R.L., si C.2000 SRL, contracte negociate si semnate pentru O S P A de catre paratul C.C., Directorul institutiei;


- 5 559, 63 lei-prejudiciu produs in perioada 2013- 2015, ca urmare a nefacturarii si neincasarii valorii studiilor p.pentru cei patru beneficiari inscrisi in Anexa 8 a actului de control, respectiv: Primaria Corn. D., Consulting Expert SRL, Chance C A R E S Bucuresti si Agrotom Sa. Auditorii au constatat ca O S P A a elaborat s. a. pentru acesti beneficiari, ca studiile au valori estimative, ca ele sunt inregistrate in Registrul Studiilor P. si a. dar ca pentru trei din ele nu s-au incheiat contracte, nu s-a facturat si nu s-a incasat valoarea stud iilor, iar pentru al patrulea, respectiv cel cu Primaria D., s-a incheiat contract dar nu s-a facturat si nu s-a incasat valoarea studiului. Prejudiciul produs O S P A a fost calculat fiind in valoare de 5 559, 63 lei, de acesta considerandu-se a fi raspunzator Directorul institutiei paratul C.C.


- x lei-prejudiciu produs in perioada 2013 - 2015, constand in veniturile nerealizate ca urmare a aplicarii unor tarife diferentiate. Astfel in anul 2013, pentru cei 12 beneficiari inscrisi de auditori in Anexa 4 a actului de control, pentru suprafetele contractate, O S P A a practicat alte tarife decat cele contractate-pret unitar/ha - rezultand o diferenta valorica de 26 659 lei; in anul 2014, pentru trei beneficiari: C. S.R.L., Chi rea 2000 SRL si II N.V., diferenta valorica dintre tarifele contractate si cele practicate a fost de


8 352 lei asa cum rezulta din Anexa nr. 3 a actului de control, iar pentru anul 2015, pentru alti 3 beneficiari: Piosem Corn SRL, Albatros SRL si Mabo Fresch Fruits SRL, diferenta dintre tarifele practicate si cele legal contractate a fost de 3 900 lei, asa cum rezulta din Anexa 2 a actului de control . Prejudiciul adus bugetului OSPA a fost de 38 911 lei si de producerea lui se face vinovat fost ul Director C.care a aprobat efectuarea studiilor cu alte tarife, respectiv tarife diferentiate.


- 159 927 lei-prejudiciu produs prin ocuparea si plata nelegala a unor posturi peste numarul de 9 posturi aprobat prin Ordinul M A D R nr. 238/2011.


Auditorii au constatat ca in perioada 2013- 2015, conducerea OS PA realizata de Director C.C. a mentinut in organigrama si in statele de functii si a platit efectiv 14 angajati, in loc de 9 pana la 01.09.2014; 13 angajati in loc de 9, pana la 16.07.2015 si 12 angajati in loc de 9 pana la 31.12.2015.


La data de 21.03.2016 a fost emisa Decizia nr. 4/21.03.2016 (file 5- 34), prin care se stabileste termenul de 30.11.2016 pentru recuperarea prejudiciilor.


Reclamantul, a contestat cele doua acte administrative emise de Curtea de conturi a judetului Calarasi, contestatia fiind respinsa prin Sentinta civila nr. 965/2016 pronuntata de Tribunalul Calarasi in Dosarul nr. x, ramasa definitiva prin Decizia nr. 2133/11.05.2017 a Curtii de Apel Bucuresti.


Prin urmare, Tribunalul a apreciat ca actiunea dedusa judecatii este o actiune in plata nedatorata, formulata de angajator impotriva salariatului, pentru recuperarea sumelor platite in opinia sa fara temei, temeiul de drept fiind repreze ntat de prevederile art. 256 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), invocate de reclamant prin cererea de chemare in judecata .


Pornind de la calificarea juridica a actiunii, Tribunalul a retinut ca actiunea in plata nedatorata este supusa unui termen de prescriptie de 3 ani, reglementat de prevederile art. 268 alin. 1 lit. c din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), in vigoare la data savarsirii faptei ilicite, precum si prevederile cu caracter special ale Legii nr. 62/2011. Fiind intr-un litigiu derivat din raporturile de munca, legislatia speciala se aplica, cu prioritate, completandu-se cu dispozitiile legii civile in masura in care nu sunt potrivnice.


Asadar, notiunea ``data dreptului la actiune`` trebuie interpretata prin raportare la norma speciala care reglementeaza plata nedatorata ca o forma speciala de raspundere civila. Cu alte cuvinte, data nasterii dreptului la actiune despre care face referire art. 268 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) este data la care s-a produs paguba, asa cum mentioneaza art. 211 din Legea nr. 62/2011.


Data nasterii dreptului la actiune in cauza de fata nu este data la care a fost emis actul de control obligatoriu de catre Curtea de Conturi de constatare a unui prejudiciu in patrimoniul angajatorului, ci data la care plata a fost facuta cauzand in acest fel micsorarea patrimoniului, suma achitata salariatilor dobandind caracter nedatorat, cert si exigibil . Imprejurarea ca in urma efectuarii auditului, organul de control financiar a constatat efectuarea unor cheltuieli de natura salariala necuvenite paratilor nu poate constitui moment de incepere a curgerii termenului de prescriptie, caci nu poate fi confundata data constatarii nelegalitatii de catre un tert cu data la care s-a produs paguba, ca premisa a nelegalitatii (ce coincide cu momentul efectuarii platilor din patrimoniul institutiei).


Textul de lege special incident in cauza reglementeaza, in mod neechivoc, inceputul termenului de prescriptie ca fiind data producerii (si nu data constatarii) pagubei, neputandu-se sustine ca ulterior acestui moment au aparut elemente care au cauzat prejudiciul (precum raportul Curtii de Conturi). Asadar, indiferent de constatarile unor organe exterioare angajatorului cu privire la efectuarea unor cheltuieli de natura salariala fara baza legala, producerea prejudiciului a intervenit la momentul efectuarii platilor, acesta fiind momentul de referinta cu privire la micsorarea patrimoniului institutiei.


Nasterea dreptului la actiune in raspundere patrimoniala a salariatului se raporteaza la data producerii pagubei, asa cum reglementeaza art. 211 alin. 1 lit. c din Legea nr. 62/2011, independent de existenta sau inexistenta unui raport de control din partea Curtii de Conturi .


Raspunderea salariatului nu este fundamentata conditionat pe o decizie obligatorie a autoritatii de audit, ci reprezinta un element probator al situatiei de fapt in raport de care se analizeaza elementele cumulative impuse de art. 256 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Termenul de prescriptie al raspunderii patrimoniale nu este intrerupt pana la intervenirea unui tert cu putere de control, care emite un act, cu valoare obligatorie, de constatare a unei stari de nelegalitate si de dispozitie a luarii de masuri obligatorii, in incercarea de argumentare a starii de pasivitate a angajatorului in exercitarea demersului judiciar. Nu exista o asemenea dispozitie legala, iar daca s-ar acredita o asemenea interpretare, stabilitatea raporturilor juridice si-ar pierde esenta, prin inlaturarea, oricand, a inactiunii creditorului de catre o autoritate in privinta careia actiunea de control nu e limitata in timp .


In consecinta, Tribunalul a apreciat ca angajatorul putea invoca plata nedatorata a paratilor in termenul de trei ani de la data la care s-a produs paguba, neexistand o dispozitie legala care sa intrerupa sau sa suspende termenul de prescriptie in cazul contractului individual de munca .


Prin urmare, a fost admisa exceptia prescriptiei dreptului la actiune cu privire la pretentiile anterioare datei de 14.02.2015, invocata de paratul C.C. si, pe cale de consecinta, a fost respinsa cererea reclamantului cu privire la aceste drepturi, ca fiind prescrisa.


Referitor la fondul cauzei, respectiv recuperarea sumelor de x lei in anul 2015, primite de salariati care au ocupat posturi, peste cele 9 aprobate de MADR prin Ordinul 238/2011, Tribunalul a retinut ca actiunea dedusa prezentei judecati este o actiune in raspundere patrimoniala, formulata de angajator impotriva salariatului, pentru recuperarea sumelor acordate cu titlu de drepturi salariale, fiind platite sume nepermise de lege, temeiul de drept fiind reprezentat de prevederile art. 256 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Intemeindu-se pe concluziile din Decizia nr. 4/21.03.2016 a Curtii de Conturi, prin care au fost constatate o . abateri in modul de gestionare a fondurilor de catre institutia reclamanta, ca urmare a raportului de audit financiar efectuat, reclamantul angajator a solicitat obligarea paratului la recuperarea sumelor de x lei in anul 2015, primite de salariati care au ocupat posturi, peste cele 9 aprobate de MADR prin Ordinul 238/2011, dovedind cuantumul sumelor pretinse cu situatia intocmita de organul de control si deciziile de stabilire a drepturilor salariale emise pentru fiecare parat.


Insa, asa cum s-a consemnat si in Raportul de audit financiar nr. 58/19.02.2016 (file 37- 1 13), Curtea de Conturi a Judetului Calarasi a recomandat conducerii entitatii auditate ``recuperarea prejudiciului estimat in suma totala x lei pentru anul 2015, primite de salariati care au ocupat posturi, peste cele 9 aprobate de MADR prin Ordinul 238/2011, precum si stabilirea intinderii prejudiciului si recuperarea acestuia``.


Prin urmare, revine angajatorului sarcina probei cu privire la intinderea prejudiciului cauzat de catre fiecare salariat, prejudiciu ce trebuie sa fie efectiv, real si cert la data formularii cererii.


Analizand inscrisurile depuse la dosar de catre reclamant, Tribunalul a constatat ca nu au fost depuse deciziile privind salarizarea personalului mentinut in post peste cele 9 aprobate de MADR prin Ordinul 238/2011 si contractele individuale de munca, precum si statele de salarii ale acestora, existand neconcordante intre drepturile salariale mentionate de organul de control si drepturile salariale stabilite si platite in realitate salariatilor, prin decizii ale angajatorului.


In conditiile in care si organul de control a retinut prin Raportul de audit financiar nr. 58/2016 ca nu se pot stabili care au fost salariatii care au fost platiti desi ar fi trebuit restructurati, stabilind un prejudiciu aproximativ, raportat la sala riul minim, Tribunalul a constatat ca, prejudiciul, pretins a fi acoperit de parat, nu a fost stabilit si nu are caracter cert.


Nici nu se poate stabili ca ar fi vorba de un prejudiciu raportat la plata salariilor, intrucat sumele reprezinta contraprestatia unei munci depuse in favoarea angajatorului, astfel ca acestuia nu i-a fost produsa nicio paguba, a mai apreciat prima instanta. Mentinerea unui numar de posturi peste cele bugetate, poate constitui o abatere disciplinara, cu care instanta nu a fost investita.


Totodata, instanta a retinut ca in speta nu sunt aplicabile prevederile Legii nr. 124/2014 si ale Legii nr. 78/2018, intrucat paratul face parte din personalul enumerat de legiuitor la art. 1, iar art. 2 prevede exonerarea de la plata pentru sumele reprezentand venituri de natura salariala, pe care personalul prevazut la art. 1 trebuie sa le restituie drept consecinta a constatarii de catre Curtea de Conturi sau alte institutii cu atributii de control a unor prejudicii.


Impotriva acestei hotarari a declarat apel in termen legal si motivat apelantul O.JUDETEAN DE S.P. sI a. , criticand sentinta pentru nelegalitate si netemeinicie.


Apelanta a invocat sub un prim aspect ca sentinta apelata nu este motivata, ce ea ce atrage nulitatea ei. Se sustine aceasta critica intrucat daca in ceea ce priveste motivarea admiterii exceptiei prescrierii dreptului reclamantului la actiune, apelanta arata ca a regasit cateva fraze generice potrivit carora in cauza se aplica art. 211 lit. c din legea dialogului social si nu prevederile art. 268 din CM, in ceea ce priveste fondul pretentiilor motivarea hotararii nu arata apararile potrivit carora prejudiciul a fost retinut tocmai in sarcina Directorului institutiei care, apreciaza apelanta, ca nu avea niciun interes sa constate existenta propriilor fapte generatoare de prejudiciu. Sub acest aspect s-a sustinut dar nu s-a motivat de ce a fost inlaturata apararea prin care se arata ca nasterea dreptului la actiune curge de la momentul constatarii prejudiciului si aducerii acestuia la cunostinta organului decizional al institutiei, care in 2016 nu mai avea acelasi Director, respectiv pe dl. C.C. Daca apararea reclamantului ar fi fost analizata s ar fi ajuns la concluzia ca cel care a produs prejudiciul nu a avut niciodata interesul de a-1 recunoaste si implicit de a-l sesiza pentru ca i-ar fi antrenat propria lui raspundere .


A apreciat apelanta ca recuperarea prejudiciului produs de dl C.C.se putea face in termen de 3 ani de la data constatarii acestuia si aducerii lui la cunostinta organului decizional. Nefiind descoperit si adus la cunostinta Directorului institutiei, nu se putea trece la recuperarea acestui prejudiciu.


Si totusi daca in cauza, potrivit p racticii, sunt aplicabile prevederile art. 211 lit. c, din legea dialogului social si nu cele ale art. 268 din CM si critica va fi respinsa, in opinia apelantei hotararea este tot nemotivata pentru ca pentru perioada 14.02. x15, nu regasesc in continutul hotararii apararile si motivele pentru care acestea au fost inlaturate si nici cercetarea pe fond a cauzei facuta cu privire la prejudiciul reclamat functie de fiecare categorie in parte .


Apelanta arata ca pe fondul cauzei trebuia sa se anali zeze:


- Partea din suma de 7027, 5 lei, reprezentand prejudiciu rezultat din diferentele existente intre suprafata contractata si cea efectuata, asa cum este redata ea in inscrisul anexa intitulat anexa nr. 9 a actului de control Intocmit de Camera de C.uri, aferenta perioadei februarie - decembrie 2015;


- cea a sumei de 5559, 63 lei, pentru aceeasi perioada reprezentand c/valoarea studiilor pedolgice realizate dar nefacturate, inscrise in actul Anexa nr. 8 a actului de control;


- suma de 8 352 lei din sum a totala de 38. 911 lei, reprezentand venituri nerealizate ca urmare a practicarii de tarife diferentiate pentru anul 2015. In hotarare nu regasim analizate aceste parti ale prejudiciului ceea ce in opinia apelantei echivaleaza cu necercetarea fondului cauz ei, situatie care nu ar mai impune modificarea hotararii, ci chiar casarea ei cu trimitere spre rejudecare.


Instanta nu a analizat pe fondul cauzei decat prejudiciul in suma de x lei, reprezentand platile nelegale aferente anului 2015 constand in prejudiciul produs prin ocuparea nelegala si plata unor posturi peste numarul de 9 posturi aprobat de M A D R prin Ordinul 238/2011. Constatand ca prejudiciul calculat pentru anii 2013 si 2014, este prescris, instanta de fond s-a rezumat doar la retinerea acestui prejudiciu si in mod gresit l-a apreciat ca fiind inexistent din moment ce prin propria decizie numitul C. a refuzat a restructura posturile Oficiului pana la limita de 9 permisa si impusa de Minister mentinand in plata, 13, 14 posturi care au fost implicit retribuite. Instanta apreciaza ca angajatii care au fost mentinuti peste numarul de 9 posturi au prestat munca si ca urmare erau indreptatiti sa beneficieze si de salarii. Apelantul nu contesta acest aspect dar atat timp cat s-a constatat de catre Auditorii Camerei de conturi ca Directorul institutiei nu a respectat Ordinul M A D R si ca nerespectarea a condus la crearea unui prejudiciu era evident, arata aceasta, ca Directorul sa fie direct raspunzator de deciziile sale.


Privitor la aceasta suma instanta a retinut ca revenea apelantei reclamante sarcina probei privitor in intinderea prejudiciului cauzat de fiecare salariat si ca nu au fost depuse deciziile privind salariile persoanelor mentinute in post peste cele 9 posturi aprobate de Minist er. Pe acest aspect se critica retinerea instantei, considerandu-se ca fie nu s-a inteles calculul auditorului care a precizat ca in timpul controlului nu s-au putut preciza posturile care au fost mentinute nelegal si platite in plus motiv pentru care prejudiciul a fost calculat prin raportare la cel mai mic salariu de baza inmultit cu numarul posturilor mentinute in plus peste numarul de 9, fie s-a apreciat in mod eronat de instanta de fond ca angajatii platiti in plus au creat un prejudiciu si ca ei ar fi trebuit sa restituie salariile, de unde si ideea ca nu s-au depus deciziile lor de salarizare. Din moment de Directorul nu restructureaza activitatea potrivit Ordinului M A D R si nu se pot identifica persoanele care au fost mentinute in plus peste numaru l de posturi aprobat de ordonatorul de credite, Directorul a fost sanctionat disciplinar si a depus la dosar decizia de sanctionare - dar nu s-a retinut si nici nu i s-a dat valoarea probanta cuvenita, insa refuzul sau de a respecta Ordinul a creat si un prejudiciu ceea ce nu mai tinea de sfera disciplinara ci de cea patrimoniala vis a vis de atributiile de serviciu ale paratului.


In cauza, necercetarea amanuntita si corecta a fondului cauzei, a mascat intr-un anume fel faptul ca nu au putut fi prezentate instantei in materialitatea lor contractul individual de munca al paratului si fisa postului detinut. Se poate observa prin lecturarea incheierilor de sedinta ca s-au acordat termene de catre instanta pentru depunerea acestor inscrisuri insa ele nu mai exista la dosarul personal al fostului Director C., iar acest aspect nu i se poate imputa reclamantului ci chiar paratului care este posesorul celui de al doilea exemplar dar care nu a inteles sa depuna la instanta aceste inscrisuri, probabil pentru a nu se cunoaste ce atributiuni a avut. Atat timp cat exista Decizia de numire a paratului in functia de Director, cat chiar si faptul ca aparatorul sau a depus Raportul per salariat extras din REVISAL, apreciaza ca paratul si a recunoscut calitatea de angajat si functia de Director pe care a detinut o functie prin care raspundea de intreaga activitate a Oficiului.


s-au facut aparari de catre parat, in fata instantei de fond si cu privire la faptul ca nu avea in atributiuni incheierea contractelor cu beneficiarii, intocmirea facturilor prin care se pretindea plata studiilor contractate sau efectuate si nici urmarirea incasarii contravalorii studiilor realizate, astfel incat raspunderea urma a se stabili in sarcina celor care aveau astfel de atributii .


Pe acest aspect, la fila 5 din incheierea din 23.10.2018, prin care s-a dispus amanarea pronuntarii, s-a inscris ca reclamantul nu a depus la dosar inscrisuri din care sa rezulte vinovatia paratului, sau ca salariatii care aveau anume atributii prin fisa postului nu i-au semnalat neregulile constatate..


Daca probele aduse in fata instantei de reclamant ar fi fost analizate, s-ar fi putut constata cu usurinta ca la data de 08.05.2018 a depus pentru termenul din 15.05.2018 un set de inscrisuri printre care si un numar de 6 referate prin care in perioada 2012- 2013, i s-au semnalat dlui C.mai multe aspecte ce urmau a fi avute in vedere sau reglementate de catre acesta in calitatea sa de director, dar carora instanta nu le-a dat importanta si de care efectiv nu a tinut cont .


Tot la acel moment s-a depus si decizia de sanctionare disciplinara a paratului si alte inscrisuri, pe care instanta de fond nu le-a analizat si nici nu a mentionat daca le a inlaturat pentru un anume motiv.


In concluzie, apreciaza ca se afla in fata unei hotarari nelegale, intrucat instanta de fond a incalcat regulile de procedura a caror nerespectare atrage sanctiunea nulitatii; ea a solutionat cauza prin admiterea exceptiei prescrierii dreptului sau la actiune pentru perioada 01.01. x15 si a respins ``celelalte capete de cerere`` dar nu a cercetat fondul cauzei cu privire la asa zisele capete de cerere ci pur si simplu le a respins, astfel incat instanta de apel nu are cum sa verifice solutia de respingere, in opinia apelantului, intrucat ea este nemotivata.


In drept, prezentul apel este intemeiat pe dispozitiile art. 214, 215, 216 din L. 62/2011 rap. la art. 425 lit. b) c. pr, civ; art. 466 si urm. Cod procedura civila (reprezentare juridica in instanta - www.MCP-Avocati.ro)


Intimatul a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat. s-a aratat in esenta ca in mod corect a fost solutionata exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, iar in ceea ce priveste fondul pretentiilor intimatul a sustinut ca nu sunt indeplinite conditiile in vederea atragerii raspunderii patrimoniale. Astfel, s-a aratat ca nu au fost depuse documente care sa ateste obligatiile de serviciu incalcate, iar indeplinirea anumitor sarcini pe linie economica si financiar-contabila, respectiv facturarea si urmarirea incasarii facturilor emise, apartinea serviciului contabilitate .


In drept au fost invocate disp. art. 205 si urm. C. pr. civ, Legea 62/2011 si Legea 53/2003.


Nu au fost administrate probe noi in apel.


Examinand motivele de apel formulate fata de hotararea apelata si probele administrate in cauza, cercetand pricina in limitele prevazute de art. 477 si urm. Cod procedura civila, se retin urmatoarele:


In cauza, desi se constata ca hotararea instantei de fond nu a realizat o analiza detaliata a tuturor apararilor ori mijloacelor de proba administrate, eventualele vicii ale sentintei pot fi insa remediate in apel fara a atrage anularea sentintei, retinandu-se ca prima instanta a solutionat procesul, cercetand in parte si fondul pretentiilor deduse judecatii, respectiv cele apreciate ca nefiind prescrise, pronuntandu-se asupra tuturor capetelor de cerere cu care a fost investita, expunand in esenta argumentele pe care a fost fondat rationamentul juridic atat in ceea ce priveste prescriptia, cat si in ceea ce priveste pretentiile apreciate ca nefiind prescrise.


Necercetarea fondului invocata ca si critica in apelul prezent, poate fi retinuta in cazul in care prima instanta, desi in dispozitivul hotararii se pronunta pe fondul pretentiilor, nu motiveaza hotararea adoptata, fie in tot, fie in privinta anumitor capete de cerere, solutia cuprinsa in dispozitiv fiind una pur formala, in lipsa unei motivari care sa o sustina.


Or, din sentinta apelata, se desprind considerente privind situatia de fapt retinuta de prima instanta, enumerate elemente ale materialului probator administrat si concluziile la care a ajuns Tribunalul in urma examinarii probelor, precum si elementele desprinse din cercetarea sustinerilor contradictorii ale partilor asupra aspectelor esentiale pentru dezlegarea problemelor deduse judecatii.


Pentru a se putea aprecia ca hotararea cuprinde o motivare, fie si implicita, a cerilor formulate de parti, este necesar ca, in conformitate cu dispozitiile art. 425 alin. (2) lit. b) Cod procedura civila, judecatorul sa motiveze in fapt si in drept solutia data fiecarui capat de cerere, instanta neavand obligatia de a raspunde in mod special tuturor argumentelor invocate de parti


In orice caz, din intregul hotararii, rezulta ca instanta a respectat obligatia ce ii revenea de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor si elementelor de proba ale partilor, cel putin pentru a le aprecia pertinenta. Se poate considera ca a fost respectat dreptul partilor la un proces echitabil, garantat de art. 6 par.1 din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului, Conventie ce are ca scop garantarea unor drepturi concrete si efective. Dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decat daca cererile si argumentele partilor sunt in mod real examinate de catre instanta sesizata.


In continuare, verificand stabilirea situatiei de fapt si aplicarea legii de catre prima instanta, in conformitate cu dispozitiile art. 479 alin. 1 teza I Cod procedura civila, se constata ca Tribunalul a facut o justa apreciere a probatoriul administrat si a dispozitiilor legale incidente in cauza, in raport de motivele invocate in actiunea introductiva precizata ulterior, orice analiza de legalitate si temeinicie putand fi realizata numai in limitele criticilor dezvoltate in actul de sesizare a instantei.


Cu titlu prealabil, Curtea va analiza daca, in raport de rationamentul expus de instanta de fond si criticile sumare formulate de partea apelanta, exceptia prescriptiei a fost retinuta corespunzator.


Apelanta a solicitat obligarea paratului ce a ocupat functia de Director al O. J. S. P. a. la plata sumei de 211 425, 13 lei reprezentand prejudiciu produs de acesta in perioada 2013 - 2015, din care: - 7027, 5 lei - diferenta de suprafata dintre cea contractata si cea efectuata in perioada 2013 - 2015, diferentiata pe beneficiari, asa cum rezulta din Anexa nr. 9 a actului de control incheiat de Camera de Conturi;- 5 559, 63 lei - c/valoarea studiilor p.realizate si nefacturate in anii 2013- 2015 pentru beneficiarii inscrisi in Anexa 8 a actului de control;- 38 911 lei - venituri nerealizate in 2013- 2015 ca urmare a aplicarii diferentiate a tarifelor, venituri exemplificate in Anexa 4 a actului de control pentru anul 2013, in suma de x lei, in Anexa 3 a actului de control, pentru anul 2014, in suma de 8 352 lei si in Anexa 2 a actului de control, pentru anul 2015, in suma de 3. 900 lei. ; - 159 927 lei - valoarea prejudiciului cauzat bugetului O J S P A Calarasi pentru ocuparea si plata nelegala a unor posturi peste numarul de 9 posturi aprobat de MADR prin Ordinul 238/2011, dupa cum urmeaza: in 2013, plati nelegale de 20.065 lei; in 2014, plati nelegale de 74.279 lei si in 2015, plati nelegale in suma de 65 583 lei.


Prima instanta chiar daca a calificat gresit actiunea dedusa judecatii ca fiind ``plata nedatorata``, corect fiind vorba de o raspundere patrimoniala exercitata de angajator impotriva fostului salariat, a constatat corect ca fiind aplicabila, in privinta prescriptiei, reglementarile speciale din legislatia muncii referitoare la momentul de inceput al termenului de prescriptie .


Se noteaza asadar ca, actiunea dedusa prezentei judecati este o actiune in raspundere patrimoniala, formulata de angajator impotriva salariatului, pentru recuperarea prejudiciului in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, temeiul de drept fiind reprezentat de prevederile art. 254 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro). La baza solicitarii formulate, apelanta a invocat Decizia nr. 4/2016 emisa de Camera de Conturi a Judetului Calarasi, prin care au fost constatate o . abateri in modul de gestionare a fondurilor de catre institutia apelanta, si s-au dispus masuri de stabilire a intinderii prejudiciului si recuperarea acestuia in integralitate.


Pornind de la calificarea juridica corecta a actiunii, Curtea retine insa in acord cu cele statuate de prima instanta ca actiunea este supusa unui termen de prescriptie de 3 ani, reglementat de prevederile art. 211 alin. 1 lit. c din Legea nr. 62/2011, dispozitii speciale aplicabile cu prioritate in cazurile reglementate. Cu privire la cursul prescriptiei, pana la intrarea in vigoare a Legii nr. 62/2011 erau incidente si prevederile cu caracter general ale Decretului nr. 167/1968, iar dupa intrarea in vigoare Legii nr. 62/2011, se aplica aceasta lege speciala, normele sale completandu-se tot cu dispozitiile de drept comun din Decretul nr. 167/1958, pana la data de 01.10.2011 si cu cele ale Noului Cod Civil dupa intrarea in vigoare a acestuia.


In ceea ce priveste notiunea de ``data producerii pagubei``, potrivit art. 211 alin. 1 lit. c Legea nr. 62/2011, Curtea retine ca dreptul la actiunea al reclamantei se supune reglementarilor speciale din materia dreptului muncii privind angajarea raspunderii patrimoniale a salariatului, iar nu dispozitiilor de drept comun cuprinse in art. 2523 Codul Civil astfel cum incearca fara temei apelanta a argumenta, conform principiului Specialia generalibus derogant. Acest principiu juridic implica faptul ca norma speciala e cea care deroga de la norma generala si ca norma speciala este de stricta interpretare la cazul respectiv. Mai mult, o norma generala nu poate inlatura de la aplicare o norma speciala.


Cu alte cuvinte, data producerii pagubei este data la care patrimoniul societatii a fost diminuat prin pretinsa plata nelegala, cum corect a retinut si prima instanta si nu data la care a fost efectuat auditul de catre Curtea de Conturi . De altfel, prin Decizia nr. 19 din 03.06.2019 Completul competent sa judece recursul in interesul legii in materie civila a admis recursul in interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel C. si, in consecinta, a stabilit ca: ``In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 268 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, raportat la art. 8 si 12 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva, republicat, si a dispozitiilor art. 211 lit. c) din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicata, cu modificarile ulterioare, respectiv a art. 2526 din Codul civil, actul de control efectuat de Curtea de Conturi sau de un alt organ cu atributii de control, prin care s-a stabilit in sarcina angajatorului obligatia de a actiona pentru recuperarea unui prejudiciu produs de un salariat ori rezultat in urma platii catre acesta a unei sume de bani necuvenite, nu marcheaza inceputul termenului de prescriptie extinctiva a actiunii pentru angajarea raspunderii patrimoniale a salariatului.


Raportat la sustinerile apelantei, de mentionat si faptul ca, este irelevanta sub aspectul curgerii prescriptiei constatarea facuta si adusa la cunostinta de organul de control din cadrul Curtii de Conturi, care este un tert fata de raporturile de munca ce s-au derulat intre partile litigante si ale carui observatii nu dau nastere unui drept substantial de care sa se prevaleze angajatorul, ci deriva din interpretarea conduitei acestuia prin raportare la obligatiile stabilite in sarcina sa, prin lege. Angajatorul poate pretinde unui salariat, in temeiul dispozitiilor art. 254 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), despagubirea pentru prejudiciile suferite, indiferent daca exista sau nu un control anterior si vreo constatare facuta de o institutie abilitata in controlul financiar al institutiilor publice.


Astfel, izvorul obligatiei debitorului nu il reprezinta decizia Curtii de Conturi, dreptul la actiune al apelantei reclamante putand fi exercitat inca de la data producerii pagubei (iar nu constatarii acesteia), neputandu-se sustine ca ulterior platilor imputate salariatului apreciate ca fiind ilegale, au aparut elemente care au determinat, conturat paguba, prejudiciul in patrimoniul angajatorului (precum raportul/decizia Curtii de Conturi).


Din aceasta perspectiva, raportat si la data sesizarii instantei de fond 14.02.2018, solutia privind admiterea exceptiei prescriptiei pentru pretentiile invocate ca fiind generate in perioada 1.01. x15, apare ca fiind corecta


Analizand in continuare sentinta apelata in privinta pretentiilor retinute ca nefiind prescrise, prin prisma criticilor formulate, Curtea constata ca apelul este nefondat, pentru considerentele ce succed:


Raspunderea patrimoniala a salariatului reglementata de textul legal mai sus evocat reprezinta o varietate a raspunderii civile contractuale, pentru antrenarea careia este necesara intrunirea cumulativa a urmatoarelor conditii: calitatea de salariat al angajatorului pagubit pe care o are autorul prejudiciului; existenta unui prejudiciu real (care consta intr-o valoare efectiv pierduta), cert, actual, direct si material, care sa nu fi fost reparat; fapta ilicita si personala a salariatului savarsita in legatura cu munca sa si apreciata prin raportare la obligatiile de serviciu; legatura de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu si vinovatia salariatului.


Odata indeplinite toate conditiile mentionate, salariatul este tinut a repara integral prejudiciul produs angajatorului.


Instanta de fond a retinut ca, in cauza, prejudiciul pretins a fi acoperit de parat nu a fost stabilit si nu are un caracter cert.


De mentionat ca sub aspect probator, revine reclamantului in calitate de angajator sarcina de a proba indeplinirea tuturor cerintelor anterior enuntate in vederea atragerii raspunderii patrimoniale a salariatului chemat in judecata, in conditiile art. 272 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro). Din aceasta perspectiva sunt fara suport legal sustinerile apelantei ca in lipsa actelor din dosarul personal, constand in contractul individual de munca si fisa postului cu atributiile concrete ale paratului ar fi revenit acestuia obligatia de a depune aceste inscrisuri . Tot astfel, revine angajatorului sarcina de a determina in concret prejudiciul ce se impune a fi recuperat de la salariat, neputand fi considerata ca fiind indeplinita aceasta cerinta in speta, in conditiile in care, din insasi modul in care se formuleaza petitele ce se solicita a fi reparate, dar si din lipsa indicilor concrete din care sa reiasa individualizarea in timp a prejudiciilor pretinse si astfel posibilitatea pentru instanta a verifica modalitatea de stabilire a acestora, nu se poate concluziona in privinta caracterului cert, actual al prejudiciului ce se imputa paratului.


Astfel, se constata ca apelanta invoca de o maniera generica ca, in situatia data a respingerii partiale a pretentiilor ca fiind prescrise, se impunea analizarea de catre instanta de fond a prejudiciilor aferente perioadei februarie-decembrie 2015, reprezentand parte din suma de 7027, 5 lei, rezultate din diferentele existente intre suprafata contractata si cea efectuata, dar si parte din suma de 5559, 63 lei, reprezentand contravaloarea studiilor p.realizate dar nefacturate. In ceea ce priveste prejudiciul constand in veniturile nerealizate ca urmare a practicarii de tarife diferentiate si a prejudiciului reprezentand platile efectuate pentru ocuparea cu posturi in plus fata de cele aprobate de M. a. D. R prin Ordinul 238/2011 se constata ca apelanta a indicat prejudiciile ca fiind 8352 lei din suma totala solicitata initial de 38 911 lei si, respectiv x lei din valoarea totala de 159 927 lei.


In situatia in care nu exista prejudiciu cert nu poate fi atrasa nici raspunderea unui salariat pentru o parte din suma astfel cum pretinde fara temei apelanta, intrucat revine sarcina titularului actiunii in raspundere patrimoniala a conferi instantei probe, indicii suficiente pentru individualizarea prejudiciului. Or, in speta, prin simplele trimiteri efectuate la Anexele 8 si 9 ale actului de control, nu se poate considera a fi indeplinita aceasta cerinta pentru prejudiciile solicitate a fi recuperate decurgand din ``diferentele existente intre suprafata contractata si cea efectuata`` si nici din ``contravaloarea studiilor p.realizate dar nefacturate``, astfel ca analiza celorlalte cerinte ale raspunderii patrimoniale pentru atragerea raspunderii patrimoniale a paratului pentru pretinsele fapte ilicite ce ar fi determinat aceste prejudicii neindividualizate devine superflu.


In ceea ce priveste prejudiciul pretins pentru platile efectuate pentru ocuparea cu posturi in plus fata de cele aprobate de M. a. D. R prin Ordinul 238/2011, Curtea retine ca apelanta a indicat pentru anul 2015 valoarea retinuta de organul de control pentru anul 2015, respectiv suma de x lei, determinata prin inmultirea numarul de posturi determinata in plus cu salariul de baza . Or, asa cum reiese din insasi actul de control, chiar auditorii au aratat ca in lipsa prezentarii din partea entitatii auditate a statelor de functii nu au putut fi individualizate persoanele incadrate si platite peste numarul de posturi aprobate, fiind efectuata asadar o determinare generica prin raportarea la Organigramele prezentate pana la data de 16.07.2015 si respectiv 30.12.2015(fila 94 vol. I dosar de fond). Astfel, nici de aceasta data nu poate fi retinuta ca fiind indeplinita din partea angajatorului cerinta individualizarii in concret a prejudiciului generat patrimoniului societatii incepand cu data de 14.02.2015 si pana la finele anului 2015, prin mentinerea in plata a unui numar in plus de salariati, valoarea estimata a prejudiciului pentru anul 2015 neputand fi considerata ca indicand in mod cert paguba suferita de reclamanta incepand cu data de 14.02.2015.


De notat, cu privire la caracterul ilicit al faptelor imputate paratului, inclusiv in privinta prejudiciul de 8352 lei ca urmare a pretinsei fapte de a practica tarife diferentiate pentru anul 2015, ca, asa cum in mod corect instanta de fond a procedat punand in sarcina angajatorului obligatia de produce probe, asadar pretinsele fapte ilicite trebuiau analizate in raport de obligatiile de serviciu, decurgand din contractul individual de munca, regulamentul intern, fisa postului. Angajatorul era tinut a dovedi ce sarcini de serviciu avea salariatul si modul in care neindeplinirea sau indeplinirea lor necorespunzatoare a condus la generarea unor prejudicii individualizate in mod cert.


Cand lipseste ori nu se poate stabili pe baza probatoriului administrat una din cerintele specifice raspunderii patrimoniale(caracterul ilicit ori caracterul cert al prejudiciilor imputate ca in speta), faptele nu atrag raspunderea patrimoniala, chiar daca sunt cauzatoare de prejudicii pentru angajator .


Sarcina dovedirii vinovatiei salariatului revine angajatorului, iar stabilirea existentei sau nu a acestui element al raspunderii presupune o comparatie intre modul in care salariatul a actionat si cel in care trebuia sa actioneze pentru a se conforma prescriptiilor legii, clauzelor contractului individual de munca, fisei postului sau dispozitiilor din Regulamentul intern.


Or, avand in vedere prevederile legale aplicabile, faptul ca angajatorul nu a putut depune in cauza continutul concret al contractului individual de munca asumat de angajat, fisa postului acesteia, se apreciaza ca angajatorul nu a dovedit existenta unor sarcini de serviciu neindeplinite ori indeplinite defectuos de salariat, care sa fi produs prin faptele sale prejudiciile precizate anterior a caror reparare se solicita.


Este de necontestat ca intimatul-parat a ocupat functia de Director al Oficiului Judetean de S.P. si a. Calarasi, insa, aceste competentele generale de coordonare, control ori de reprezentare in relatiile cu tertii conferite de functia exercitata, nu pot conduce la concluzia ca revenea exclusiv paratului obligatia de a aducere la indeplinire toate dispozitiile privind incadrarea personalului ori pentru aplicarea de tarife diferentiale ori pentru nerealizarea veni t urilor, in conditiile in care indeplinirea anumitor sarcini pe linie economica si financiar-contabila, respectiv facturarea si urmarirea incasarii facturilor emise, revine si serviciului contabilitate . Or, raspunderea patrimoniala este una personala, in dreptul muncii nefiind reglementata raspunderea pentru fapta altuia.


Astfel, se retine ca, in executarea contractului individual de munca exista o relatie de subordonare a salariatului fata de angajator, care se refera la procesul muncii si se manifesta, in principal, prin dreptul angajatorului de a da ordine si dispozitii salariatului si de a controla munca acestuia.


Nefiind prezentate in concret atributiile de servicii incalcate si nici individualizate in mod cert prejudiciile, ci doar estimate de organul de control al Curtii de Conturi pentru intreaga perioada vizata de control, Curtea constata, pe baza probatoriului administrat circu m scris si principiului disponibilitatii, ca instanta de fond a pronuntat o hotarare temeinica si legala, ce urmeaza a fi mentinuta.


Pentru aceste considerente, in baza art. 480 alin. 1 din Codul de procedura civila, Curtea va respinge apelul ca nefondat.


PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


DECIDE:


Respinge ca nefondat apelul formulat de apelantul O.JUDETEAN DE S.P. sI a. , C.x, cu s.in Calarasi, Prelungirea Bucuresti nr. 26, sentintei civile nr. 770 din data de 30.10.2018, pronuntata de catre Tribunalul Calarasi - Sectia civila, in Dosarul nr. x, in contradictoriu cu intimatul C.C., cu domiciliul in Calarasi, nr. 12, judetul Calarasi.


Definitiva.


Pronuntata in sedinta publica, azi, 09.10.2019.

Pronuntata de: CURTEA DE APEL BUCURESTI � Decizia nr. 4376/ 09.10.2019


Citeşte mai multe despre:    Drepturi banesti    Actiune in raspundere patrimoniala    drepturi salariale    prejudiciu angajator    recuperare prejudiciu    Decizia nr. 19 din 03.06.2019
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Restituirea sumelor incasate de salariat ca urmare a interpretarii eronate a prevederilor legale privind salarizarea
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Acordarea drepturilor salariale prevazute in contractul colectiv de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti

Contestatie impotriva deciziei de pensionare, dovada vechimii in munca, stagiul de cotizare in sistemul public de pensii, dovedirea perioadelor de activitate desfasurate in locurile de munca si activitatile ce se incadreaza in grupele I si II de munca in vederea pensionarii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 403/29.09.2020

Prescriptia dreptului la actiune; dreptul de acces la instanta, componenta a dreptului la proces echitabil
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 431/13.10.2020

Actiune in raspundere patrimoniala; calculul duratei efective a concediului de odihna anual; cuantumul sumei de restituit in ipoteza incetarii contractului de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 63/16.02.2021

Despagubirile pe perioada suspendarii neintemeiate a contractului de munca. Renuntarea la judecata nu inlatura posibilitatea salariatului de a solicita despagubiri pe cale separata.
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova - Decizia civila nr. 87/16.01.2020

Nu orice conditie pentru exercitarea unui drept constituie si criteriu de discriminare
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 4058 din data de 09 Noiembrie 2020

Stabilirea unei clauze penale prin Contractul individual de munca. Nulitate absoluta partiala
Pronuntaţă de: CURTEA DE APEL PITESTI - DECIZIA CIVILA nr. 2493/20.05.2019

Instanta de judecata nu analizeaza oportunitatea deciziei de restructurare interna a angajatorului. Controlul de legalitate al masurii concedierii
Pronuntaţă de: Tribunalul Arad - Sentinta civila nr. 923 din data de 23 noiembrie 2020

Existenta sau inexistenta resurselor financiare ale angajatorului nu poate avea vreo influenta asupra platii drepturilor salariale prevazute in contractul individual de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 5590 din data de 03 Decembrie 2019



Articole Juridice

Dialogurile MCP (XI): Recuperarea prejudiciilor stabilite de Curtea de Conturi de la salariati
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Limitele principiului retroactivitatii efectelor nulitatii deciziei de concediere. Neretroactivitatea deciziei de reintegrare a salariatului
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea salarizarii unice nu instituie o procedura prealabila in litigiile privind stabilirea si plata drepturilor salariale
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Procedura insolventei - Adunarea creditorilor. Comitetul creditorilor
Sursa: Monica Stoian

Salariat decedat. Drepturi banesti acordate urmasilor
Sursa: Autor: Ana Cioriciu Stefanescu

Titlurile de creanta fiscala implicite
Sursa: EuroAvocatura



  Tabloul Avocatilor din Romania
  Tabloul Avocatilor din Republica Moldova
  Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania
  Tabloul Expertilor Judiciari din Romania
  Tabloul Mediatorilor din Romania
  Tabloul Notarilor Publici din Romania
  Tabloul Psihologilor din Romania
  Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania
  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964