Normele privind analizele deterministe de securitate nucleara pentru instalatiile nucleare, din 22.10.2019

(3) Cerintele stabilite prin prezentele norme pentru ABP sunt aplicabile si analizei evenimentelor de cauza comuna. Trebuie demonstrat ca SSCE creditate pentru a asigura functiile de securitate nucleara in cazul aparitiei unui eveniment de cauza comuna sunt calificate sau protejate corespunzator, astfel incat evenimentul respectiv nu poate induce defectarea lor.
(4) Analizele de hazard, numite si analize de pericol, nu fac obiectul prezentelor norme, dar efectele si incarcarile rezultate din aceste analize, care au potentialul de a produce defectari ale SSCE, trebuie luate in considerare in analiza evenimentelor de cauza comuna. In analiza acestor evenimente se va considera ca toate SSCE care nu sunt calificate sau protejate impotriva evenimentelor de cauza comuna se defecteaza.

Articolul 8
(1) EBP rezultate in urma selectiei efectuate conform prevederilor prezentelor norme se vor utiliza pentru stabilirea conditiilor la limita folosite in proiectarea SSCE importante pentru securitatea nucleara, astfel incat sa se demonstreze ca functiile de securitate nucleara sunt asigurate, iar obiectivele si criteriile de securitate nucleara sunt indeplinite.
(2) Pentru definirea EBP din categoria accidentelor se vor selecta acele evenimente, inclusiv combinatii de evenimente, care au cele mai severe consecinte asupra indeplinirii functiilor de securitate nucleara, respectiv pentru fiecare din parametrii importanti pentru indeplinirea functiilor de securitate nucleara.

Articolul 9
(1) ABP pentru sistemele de securitate protective trebuie sa includa evaluarea raspunsului asteptat al instalatiei nucleare in conditii de accident si sa justifice alegerea parametrilor de proiectare pentru aceste sisteme.
(2) Trebuie demonstrat ca sistemele de securitate protective pot face fata acestor conditii de accident, astfel incat sa asigure indeplinirea urmatoarelor functii generale de securitate nucleara:
a) controlul reactivitatii; pentru un reactor nuclear, aceasta functie se refera atat la reducerea puterii, oprirea reactorului si mentinerea acestuia intr-o stare de oprire sigura pentru o perioada de timp nedeterminata, cat si la prevenirea criticitatii in instalatiile de depozitare a combustibilului nuclear uzat;
b) racirea combustibilului nuclear; pentru un reactor nuclear, aceasta functie se refera atat la racirea combustibilului din reactor, cat si la racirea combustibilului uzat din instalatiile de depozitare aferente;
c) retinerea materialelor radioactive, inclusiv mentinerea barierelor fizice in calea eliberarii acestora in mediul inconjurator;
d) monitorizarea starii instalatiei nucleare si furnizarea serviciilor-suport necesare pentru mentinerea functiilor prevazute la lit. a)-c); serviciile-suport mentionate includ furnizarea de energie electrica, agent de racire, aer instrumental si gaze tehnice, dupa cum este necesar pentru buna functionare a SSCE cu functii de securitate nucleara.
(3) Criteriile de acceptare asociate indeplinirii functiilor de securitate se stabilesc de catre titularul de autorizatie, tinand cont de criteriile de doza stabilite prin prezentele norme pentru diferitele categorii de evenimente.

Articolul 10
(1) Fiecare eveniment de initiere postulat trebuie analizat considerand sistemele de proces cu functii de natura preventiva ca fiind disponibile sau indisponibile. In ABP pentru sistemele de securitate protective, in mod conservativ, se va lua in considerare continuarea functionarii sistemelor de proces pentru cazurile in care nu se poate demonstra ca aceasta contribuie la limitarea consecintelor evenimentului sau pentru cazurile in care functionarea sistemelor de proces agraveaza consecintele evenimentului de initiere .
(2) Evenimentele de initiere se pot grupa in functie de efectul asupra functiei de securitate pe care o afecteaza. Daca la restabilirea si mentinerea functiei de securitate respectiva contribuie mai multe sisteme protective, evenimentele de initiere pot fi grupate in functie de raspunsul asteptat al sistemelor protective.

Articolul 11
Pentru fiecare EBP, prin ADSN, trebuie:
a) sa se demonstreze ca reactorul nuclear poate fi oprit si mentinut in stare subcritica pe timp nelimitat, asigurandu-se o marja de siguranta suficienta;
b) sa se analizeze comportarea instalatiei nucleare pe toata durata evenimentului, pana cand se demonstreaza ca reactorul nuclear ajunge intr-o stare sigura de echilibru termic;
c) sa se identifice sursele de racire a reactorului nuclear, creditate de la aparitia evenimentului de initiere si pana la momentul cand reactorul ajunge intr-o stare sigura de echilibru termic;
d) sa se identifice, pentru fiecare dintre sursele de racire creditate in conformitate cu lit. c), caile de transfer al caldurii de la combustibilul nuclear din reactor pana la sursa finala de racire si sa se evalueze caldura transferata pe fiecare cale;
e) sa se demonstreze, cu marje suficiente, ca SSCE a caror functionare este necesara ca urmare a aparitiei evenimentului si/sau pe toata durata accidentului isi indeplinesc functiile de securitate nucleara;
f) sa se demonstreze ca nu este necesara actiunea operatorului pentru un interval de cel putin 30 de minute de la producerea evenimentului de initiere;
g) sa se demonstreze conformitatea cu criteriile de doza stabilite prin prezentele norme.

Articolul 12
Analiza fiecarui EBP va include determinarea, dupa caz, a urmatoarelor:
a) tranzientii parametrilor specifici fizicii reactorului, cum ar fi puterea neutronica si reactivitatea, atat pentru zona activa cu combustibil proaspat, cat si pentru zona activa cu combustibil la echilibru; pentru bazine sau depozite de combustibil nuclear uzat se va analiza variatia reactivitatii;
b) timpii de declansare ai sistemelor de oprire a reactorului pentru toata gama de puteri a reactorului si pentru toate avariile care pot rezulta in urma evenimentului postulat;
c) tranzientii de presiune si temperatura ai componentelor sub presiune, aratandu-se ca limitele din documentatia proiectului si standardele aplicabile nu sunt depasite;
d) tranzientii de presiune, temperatura si curgerea fluidelor in sistemele sub presiune care pot afecta consecintele evenimentului postulat;
e) tranzientii de presiune, temperatura si curgerea fluidelor in anvelopa;
f) comportarea combustibilului nuclear in zona activa si/sau in bazinul sau depozitul de combustibil nuclear uzat;
g) eliberarile de materiale radioactive din combustibilul nuclear;
h) eliberarile de materiale radioactive in cladirea reactorului si/sau in cladirea bazinului de combustibil uzat, dupa caz;
i) eliberarile de materiale radioactive din cladirea reactorului si/sau in cladirea bazinului de combustibil uzat, dupa caz, respectiv termenul-sursa, momentele de producere a emisiilor si durata acestora;
j) actiunile de raspuns ale personalului de operare, indicatiile indispensabile pentru a determina necesitatea actiunii operatorului si perioada maxima admisa de timp dintre aparitia indicatiei si momentul cand operatorul trebuie sa actioneze; se va lua in considerare si timpul necesar pentru finalizarea unei actiuni, tinand cont de timpii de raspuns ai echipamentelor actionate de operator; trebuie determinate si ferestrele de timp in care actiunea operatorului va produce efectul asteptat de restabilire a functiei de securitate, daca este cazul;
k) conditiile radiologice pe amplasamentul instalatiei nucleare, inclusiv in zonele din instalatie unde sunt necesare actiuni ale personalului de operare, si dozele de radiatii ionizante pentru personalul expus profesional aflat pe amplasament;
l) dozele de radiatii ionizante pentru cea mai expusa persoana aflata in afara zonei de excludere, calculate pentru toate caile de expunere, pe perioade de timp corelate cu timpul in care se pot asigura masuri de protectie in raspunsul la urgenta.

Articolul 13
(1) ABP trebuie realizate cu un grad de conservatism care sa acopere orice incertitudine asociata atat conditiilor initiale ale starii instalatiei nucleare, cat si conditiilor la limita, precum si modelarii performantei sistemelor ca raspuns la evenimentele analizate.
(2) Pentru realizarea ABP trebuie sa se utilizeze metode, ipoteze si argumente conservative. Alegerea acestora trebuie justificata.
(3) Pentru fiecare parametru important pentru proiectarea sistemelor protective se va justifica alegerea ipotezelor de analiza si se va demonstra ca acestea reprezinta conditii conservative. Parametrii importanti pentru proiectarea sistemelor protective includ, de exemplu, puterea reactorului, temperatura combustibilului nuclear, gradul de ardere a combustibilului, reactivitatea zonei active, temperatura agentului primar, presiunea agentului primar, presiunea in cladirea reactorului etc.
(4) Actiunile operatorilor pentru repunerea in serviciu a unor SSCE afectate de evenimentul analizat, in vederea limitarii consecintelor evenimentului, pot fi luate in considerare in analize daca se demonstreaza fezabilitatea acestor actiuni .

Articolul 14
(1) La realizarea ABP se vor utiliza urmatoarele ipoteze si reguli de analiza:
a) se va postula aparitia celui mai grav defect singular credibil. Acesta se va alege, pentru fiecare analiza, in functie de efectele adverse asupra evolutiei parametrilor relevanti pentru asigurarea functiilor de securitate nucleara. Nu este necesara considerarea unui defect singular al unei componente pasive, in situatiile in care se poate justifica o probabilitate extrem de redusa de defectare a componentei respective, iar functia acesteia nu este afectata de evenimentul de initiere;
b) se va postula o defectare a oricarui SSCE care contribuie la indeplinirea unei functii de securitate nucleara, precum si orice defectari subsecvente, produse din cauza evenimentului de initiere sau survenite dupa aparitia acestuia, la cel mai defavorabil moment de timp si in cea mai defavorabila configuratie permisa de limitele si conditiile tehnice de operare pentru respectiva instalatie nucleara;
c) doar SSCE care sunt incadrate in clase si categorii de securitate nucleara pot fi considerate in ABP ca avand o contributie la indeplinirea functiilor de securitate nucleara. Se va presupune ca SSCE fara functii de securitate nucleara raman functionale doar atunci cand agraveaza consecintele evenimentului de initiere;
d) in analiza fiecarui accident baza de proiect se va considera, ca o ipoteza care agraveaza severitatea evenimentului, defectarea unei componente din sistemul creditat pentru oprirea rapida a reactorului. O astfel de defectare poate consta, spre exemplu, in blocarea in afara zonei active a reactorului a celei mai eficiente dintre barele de material absorbant de neutroni, utilizate intr-un sistem de oprire rapida. Aceasta ipoteza se utilizeaza pentru a asigura suficienta marjei de siguranta la oprire. Daca aceasta ipoteza reprezinta cel mai grav defect singular credibil, selectat conform prevederilor lit. a), nu este necesara considerarea unui al doilea defect aleatoriu;