Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » Drept Civil » Gestiunea de afaceri ca izvor de obligatii

Gestiunea de afaceri ca izvor de obligatii

  Publicat: 28 Apr 2016       3120 citiri       Sursa: Stefanescu Laura Oana        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Faptele comisive ori omisive ale omului savarsite cu sau fara intentia de a produce efecte juridice civile,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Faptele juridice licite [1] sunt actiuni omenesti savarsite fara intentia de a da nastere la raporturi juridice de obligatii, care totusi produc asemenea efecte in puterea legii, fara ca prin acestea sa se incalce normele de drept in vigoare.

Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
Faptul juridic prin care patrimoniul unei persoane este marit pe seama patrimoniului altei persoane, fara ca pentru aceasta sa existe vre-un temei juridic.
Termen legitim pentru marirea patrimoniului unei persoane si diminuarea corespunzatoare a patrimoniului alteia.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Actiuni omenesti savarsite fara intentia de a da nastere la raporturi juridice de obligatii, care totusi produc asemenea efecte, in puterea legii, fara ca prin ele sa se incalce normele de drept in vigoare.
Ceea ce este ingaduit de lege,
Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,
Ceea ce este ingaduit de lege,
Eveniment sau fapta voluntara care determina nasterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice, respectiv a drepturilor si obligatiilor din continutul acestora.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Indicator care reflecta aportul valoric adus de o intreprindere prin activitatile sale asupra bunurilor cumparate.
Intamplare neplacuta care produce ranirea, mutilarea sau moartea cuiva.
Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Persoana care din proprie vointa administreaza bunurile altei persoane (gerat) fara a avea incuviintarea acesteia
Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,
1. In dreptul civil, vezi Contract de mandat, Procura, Reprezentare.
Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Acte juridice si operatiuni prevazute de Codul Comercial si calificate ca atare. Prin savarsirea de fapte de comert se nasc raporturi juridice specifice, de comert, reglementate tot de Codul Comercial
Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,
Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Persoana care stapaneste o proprietate in comun cu altcineva.
Caracteristica a unui bun mobil sau imobil care nu poate fi impartit,
Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,
Latura a capacitatii juridice, care consta in aptitudinea persoanei de a-si exercita singura drepturile
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Persoana care din proprie vointa administreaza bunurile altei persoane (gerat) fara a avea incuviintarea acesteia
Sunt persoanele complet straine de actul juridic, adica persoanele carora actul juridic nu le poate profita in nici un fel ori nu le poate indatora in nici un fel.
Eveniment sau fapta voluntara care determina nasterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice, respectiv a drepturilor si obligatiilor din continutul acestora.
Persoana care din proprie vointa administreaza bunurile altei persoane (gerat) fara a avea incuviintarea acesteia
Persoana care din proprie vointa administreaza bunurile altei persoane (gerat) fara a avea incuviintarea acesteia
Este o tranzactie sau o serie de tranzactii cu valori mobiliare conferind persoanei sau grupului de persoane implicate, prin titlurile astfel dobandite, singure ori impreuna cu cele deja detinute ori controlate, o pozitie de control sau majoritara in participare la capitalul emitentului.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Mandatul de arestare european reprezinta o decizie juridica emisa de un stat membru pentru arestarea si predarea de catre un alt stat membru a unei persoane data in urmarire penala sau pentru executarea unei sanctiuni privative de libertate.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Sintagma ce desemneaza ipotecile constituite ex lege (ipoteci legale propriu-zise), ca si ipotecile conventionale a caror obligatie de constituire rezulta din lege.
Rezultat financiar pozitiv al unei activitati economice,
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Persoana care din proprie vointa administreaza bunurile altei persoane (gerat) fara a avea incuviintarea acesteia
Calificativ pentru acele probleme privind existenta sau inexistenta unui drept de a caror rezolvare prealabila depinde solutionarea unei pricini.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Persoana care din proprie vointa administreaza bunurile altei persoane (gerat) fara a avea incuviintarea acesteia
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Persoana care din proprie vointa administreaza bunurile altei persoane (gerat) fara a avea incuviintarea acesteia
Persoana care din proprie vointa administreaza bunurile altei persoane (gerat) fara a avea incuviintarea acesteia
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Sunt persoanele complet straine de actul juridic, adica persoanele carora actul juridic nu le poate profita in nici un fel ori nu le poate indatora in nici un fel.
Dovada pe care o poate face cel chemat sa raspunda pentru insulta sau calomnie, in scopul de a stabili adevarul afirmatiei sau imputarii facute si a inlatura astfel caracterul penal al faptei.
Dovada pe care o poate face cel chemat sa raspunda pentru insulta sau calomnie, in scopul de a stabili adevarul afirmatiei sau imputarii facute si a inlatura astfel caracterul penal al faptei.
Dovada pe care o poate face cel chemat sa raspunda pentru insulta sau calomnie, in scopul de a stabili adevarul afirmatiei sau imputarii facute si a inlatura astfel caracterul penal al faptei.
Este o modalitate principala de exprimare a consimtamantului de catre statele care au luat parte la negocierea tratatului si care este prevazuta si ceruta de dreptul intern al statelor semnatare, modalitate prin care tratatul este supus controlului parlamentar.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Contractul in temeiul caruia o persoana numita mandant, imputerniceste pe o alta persoana, numita mandatar, sa incheie in numele ei si pentru ea anumite acte juridice.
Indeplinirea unor acte juridice de catre o persoana, reprezentant, mandatar, in numele si in interesul unei alte persoane, reprezentat, mandant.
Persoana care din proprie vointa administreaza bunurile altei persoane (gerat) fara a avea incuviintarea acesteia
Manifestarea hotararii de a incheia actul juridic civil, de a se obliga juridiceste. Formeaza impreuna cu cauza (scopul), vointa juridica.
Ordonanta de Guvern nr.124/2000 pentru “completarea cadrului juridic privind dreptul de autor si drepturile conexe, prin adoptarea de masuri pentru combaterea pirateriei in domeniile audio si video, precum si a programelor pentru calculator”, instituie pentru persoanele care produc, distribuie, comercializeaza sau inchiriaza programe pentru calculator pe teritoriul Romaniei, obligatia sa comunice Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor, urmatoarele:
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.

Noul Cod Civil consacra trei fapte licite ca izvoare de obligatii:


- Gestiunea de afaceri


- Plata nedatorata


- Imbogatirea fara justa cauza


De mentionat ca anterior intrarii in vigoare a actualului Cod civil, erau reglementate doar doua fapte juridice si anume gestiunea de afaceri si plata nedatorata. Imbogatirea fara justa cauza a reprezentat o creatie a doctrinei si jurisprudentei, creatie consacrata legislativ ca urmare a intrarii in vigoare a Codului civil actual.


II. Gestiunea de afaceri


1. Reglementare. Definitie. Notiune.


Gestiunea de afaceri este reglementata amplu si expres de catre legiuitor in textele art. 1.330-1.340 C. civ. in capitolul III ``Faptul juridic licit``, Titlul II al Cartii a V-a.


Acest fapt juridic licit da nastere unui raport de obligatii mutuale intre gerant si gerat.


Astfel, ``Exista gestiune de afaceri atunci cand, fara sa fie obligata,o persoana, numita gerant, gestioneaza in mod voluntar si oportun afacerile altei persoane, numita gerat, care nu cunoaste existenta gestiunii sau, cunoscand gestiunea, nu este in masura sa desemneze un mandatar ori sa se ingrijeasca in alt fel de afacerile sale.``(art. 1.330 (1), C.civ.).


Cu alte cuvinte, gestiunea de afaceri poate fi definita ca fiind un fapt juridic licit si voluntar care consta in aceea ca o persoana, numita gerant, din proprie initiativa si fara sa fie obligata, incheie acte juridice sau savarseste fapte materiale licite, care sunt necesare sau, dupa caz, utile, in favoarea sau interesul altei persoane, numita gerat.


Exemplul caracteristic al acestui fapt juridic este acela in care o persoana se ingrijeste de imobilul invecinat proprietatii sale, facand reparatiile de urgenta ale acelui imobil aflat in ruina, in timp ce proprietarul sau este plecat pentru o perioada indelungata.


2. Conditiile gestiunii de afaceri


Pentru ca gestiunea de afaceri sa produca efectele sale specifice, aceasta trebuie sa indeplineasca anumite conditii pe care le putem desprinde din textul art. 1.330 C. civ.


De asemenea, mai trebuie observat ca ele pot fi conditii obiective, care privesc obiectul gestiunii si caracteristicile actelor de gestiune, si subiective, cu referire la atitudinea persoanelor care devin obligate juridic prin efectul acestui fapt juridic.


Asadar, trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii pentru a ne afla


in cazul gestiunii de afaceri:


2.1 Sa existe o gerare oportuna a intereselor altuia.


Gerantul trebuie sa incheie acte juridice sau sa savarseasca fapte materiale necesare sau utile in interesul geratului.


De asemenea, art. 1.339 C. civ. prevede ca gestiunea este inoportuna atunci cand actele si cheltuielile facute pe perioada gestiunii nu au fost necesare sau utile. In alti termeni, intr-o formulare consacrata in doctrina si jurisprudenta, interventia gerantului trebuie sa fie utila, adica actele juridice incheiate si faptele materiale savarsite sa fi fost necesare sau utile, altfel spus, acestea sa fi avut ca urmare evitarea unei pierderi patrimoniale ori un anumit bun sau patrimoniul geratului sa fi inregistrat un spor de valoare .


Sunt fapte materiale descarcarea unor marfuri, stingerea unui incendiu, repararea unei conducte, efectuarea unor lucrari, asistenta medicala ce se acorda victimei unui accident de circulatie, salvarea unui animal.


Actele juridice de gestiune sunt diverse: plata unei datorii, actul incheiat cu un tert pentru efectuarea unor reparatii, contractul de asigurare, intreruperea unei prescriptii, chemarea unui medic in caz de boala a geratului, inchirierea unui bun.


In mod traditional, se afirma ca actele juridice de gerare a intereselor altuia nu pot depasi sfera actelor de conservare si actelor de administrare.


Totusi, sfera actelor pe care le poate incheia gerantul poate fi extinsa, in unele situatii, la actele de dispozitie, in masura in care prin acestea se evita producerea unui prejudiciu sau se stinge o obligatie scadenta a geratului, in felul acesta evitandu-se consecinte juridice sau materiale negative. Un exemplu in acest caz poate fi vanzarea unor bunuri perisabile, supuse stricaciunii sau alterarii.


In orice caz, este inadmisibila incheierea de catre gerant de acte juridice in care persoana nu poate fi reprezentata, indiferent ca sunt acte de conservare, de administrare sau de dispozitie.


2.2 Actele de gestiune sa fie savarsite, fara imputernicire si fara stirea geratului sau, cu stirea geratului, dar fara ca acesta sa poata desemna un mandatar sau fara a se putea ocupa de afacerile sale. (art. 1.330 C. civ.)


In principiu, actele de gestiune trebuie sa fie savarsite din propria initiativa a gerantului si fara stirea geratului. Asadar, interventia este spontana.


Daca geratul ar cunoaste iminenta interventie a gerantului, fara sa se opuna, se poate interpreta ca a fost de acord cu incheierea actului si deci nu mai poate fi vorba de o gestiune de afaceri, ci de un contract de mandat. Aceasta era solutia sub imperiul vechiului Cod civil. Art. 1.330 alin. (1) partea finala din noul Cod civil prevede ca ne gasim in prezenta gestiunii de afaceri si in ipoteza in care actele de gestiune sunt facute chiar cu stirea geratului, daca acesta nu a fost in masura sa desemneze un mandatar ori sa se ingrijeasca de afacerile sale.


Cu toate acestea, nu trebuie ignorata vointa geratului. El poate sa se opuna acelor acte si fapte . Daca gerantul are cunostinta de opozitia geratului la gestiune, este evident ca nu mai avem de a face cu o gestiune. Opozitia face ca gestiune de afaceri sa fie considerata o imixtiune ilegala in afacerile sale. In acest caz, garantul are obligatia de a se abtine de la gestiune. Neabtinerea sa reprezinta o fapta juridica ilicita si atrage raspunderea delictuala.


2.3 Gestiunea sa fie voluntara: actele si faptele sa fie facute cu intentia de a gera interesele altuia.


Aceasta conditie rezulta implicit din analiza textului art. 1.330 alin. (2) C. civ. Astfel, in toate cazurile in care o persoana actioneaza fara intentia de a gestiona afacerile sau interesele altuia, nu putem fi in prezenta gestiunii de afaceri.


In acest context trebuie subliniat ca nu este obligatoriu si necesar ca gerantul sa fi cunoscut persoana ale carei afaceri le gestioneaza voluntar si nici ca geratul sa fie o persoana determinata. De exemplu, avem de a face cu o gestiune de afaceri in ipoteza in care o persoana face reparatiile necesare la casa invecinata pentru a evita ruina acesteia, desi nu stie cine este proprietarul actual al acesteia deoarece vechiul proprietar a decedat.


Fata de cele aratate, este de retinut ca art. 1.330 alin. (2) si (3) C. civ. prevede expres doua situatii in care nu suntem in prezenta gestiunii de afaceri:


a) In cazul persoanei care lucreaza in interesul alteia fara sa stie. Astfel, daca, de exemplu, o persoana face cheltuieli pentru repararea unui bun, pe care din eroare il considera al lui, nu actioneaza in calitate de gestor de afaceri. Cu toate acestea, are dreptul de a cere obligarea proprietarului acelui bun sa-i restituie cheltuielile facute pe temeiul imbogatirii fara justa cauza.( art. 1.330 alin. (2) partea finala C. civ.);


In cazul in care o persoana actioneaza atat in interes propriu, cat si in interesul altei persoane, ramane o gestiune de afaceri interventia sa in afacerile tertului. De exemplu, daca o persoana desfunda pe propria cheltuiala santul care separa proprietatea sa de cea invecinata, pentru a evita inundarea ambelor fonduri sau repara conducta comuna de apa, desi a actionat si in interes propriu a gerat si afacerile altuia.


b) In cazul persoanei care actioneaza in interesul alteia cu scopul de a o gratifica. Intr-o astfel de ipoteza suntem in prezenta liberalitatilor sau, dupa caz, a actelor dezinteresate.


Legat de aceasta conditie , este necesar sa subliniem faptul ca, pentru a fi in prezenta gestiunii de afaceri, nu este obligatoriu ca interventia gerantului sa fie facuta exclusiv in interesul altei persoane; el poate lucra, in acelasi timp, in interes propriu si in interesul altuia; gestiunea de afaceri va exista numai in ceea ce priveste efectele produse de actele sale in interesul acelei persoane. Astfel, este cazul unui coproprietar care face acte de conservare sau administrare asupra bunului indivizibil ori al codebitorului solidar care plateste, din propria initiativa, intreaga datorie.


De asemenea, conform art. 3.330 C. civ., actele de gestiune trebuie efectuate cu intentia de a-l obliga pe gerat la restituirea cheltuielilor facute in interesul sau. Daca geratul nu ar fi obligat la restituire, ne aflam in prezenta unui act juridic cu titlu gratuit (liberalitate ori act dezinteresat).


2.4 Gerantul sa aiba, in principiu, capacitatea de a contracta.


Atunci cand gestiunea de afaceri se obiectiveaza prin incheierea de acte juridice pentru gerat, gerantul trebuie sa aiba capacitate de a contracta; in caz contrar, actele juridice in cauza sunt anulabile, chiar fara dovedirea unui prejudiciu (art. 44 C. civ.). In ipoteza in care actele de gestiune sunt acte materiale, capacitatea de a contracta a gerantului nu este o conditie a existentei gestiunii de afaceri. Spre deosebire de gerant, geratul nu trebuie sa indeplineasca nicio conditie de capacitate; interventia vointei acestuia nu este necesara pentru existenta gestiunii de afaceri pe toata durata ei; de asemenea, actele juridice incheiate de gerant cu tertii sunt valabile, independent de consimtamantul geratului.[24]


3. Efectele gestiunii de afaceri


Desi gestiunea de afaceri este un fapt juridic unilateral licit, aceasta da nastere la


obligatii reciproce intre gerant si gerat. Aceste obligatii sunt prevazute expres de dispozitiile art. 1.331- 1.335 si art. 1.337 C. civ.: unele incumba gerantului si altele sunt in sarcina geratului.


3.1 Efectele gestiunii de afaceri intre gerant si gerat


A. Obligatiile gerantului. Gerantul are urmatoarele obligatii:


Obligatia de instiintare. Art. 1.331 C. civ. dispune: ``Gerantul trebuie sa il instiinteze pe gerat despre gestiunea inceputa de indata ce acest lucru este posibil.``. Asadar, faptul interventiei gerantului in afacerile geratului trebuie adus cat mai repede la cunostinta acestuia din urma, pentru ca el sa poata hotari preluarea lor.


Obligatia de perseverenta. Cf. art. 1332 C. civ., gerantul este obligat sa continue gestiunea inceputa pana cand o poate abandona fara riscul vreunei pierderi ori pana cand geratul, personal sau prin reprezentant, ori, dupa caz, mostenitorii acestuia sunt in masura sa o preia. Mai mult, daca gerantul decedeaza, mostenitorii sai, care cunosc gestiunea, sunt tinuti sa continue afacerile incepute de autorul lor, in acelasi conditii ca gerantul (art. 1.333 C. civ.).


Obligatia de a se ingriji de afacerile geratului cu diligenta unui bun proprietar (art. 1.334 C. civ.). In actele de gestiune, gerantul este dator sa depuna diligenta unui bun proprietar in administrarea propriei averi. In situatia in care gerantul a intervenit si a inceput actele de gestiune in scopul dovedit de a evita pentru gerat o paguba iminenta, raspunderea gerantului se limiteaza la pagubele pricinuite geratului in mod intentionat sau din culpa grava. Atat interventia, cat si culpa trebuie dovedite de gerat.


Obligatia de a da socoteala geratului si de a-i remite toate bunurile obtinute cu ocazia gestiunii (art. 1.335 C. civ.). La fel ca mandatarul, gerantul trebuie sa prezinte o dare de seama geratului pentru a-l informa cu privire la tot ceea ce a facut in cursul interventiei sale in afacerile acestuia din urma. Daca geratul ratifica gestiunea, ea se transforma in mandat, fiind incidente regulile aplicabile contractului de mandat . De asemenea, daca gerantul a primit sume de bani sau alte bunuri in temeiul afacerii gestionate, acestea trebuie sa fie remise geratului; de aici si obligatia subinteleasa si implicita pe care o are gerantul de a conserva bunurile primite pana in momentul predarii lor in posesia geratului.


B. Obligatiile geratului. Geratul are urmatoarele obligatii:


Obligatia de a plati gerantului toate cheltuielile necesare si utile pe care le-a facut in cursul gestiunii.[art. 1.337 alin. (1) si (3), C. civ.].


Cheltuielile necesare sunt acele cheltuieli care sunt facute cu conservarea bunurilor si intereselor geratului (cum poate fi repararea de urgenta a unei conducte avariate care poate cauza o inundatie cu efectul distrugerii si a altor bunuri); aceste cheltuieli trebuie rambursate integral gerantului.


Cheltuielile utile sunt acelea care au sporit valoarea bunurilor sau bunului geratului, fiind asimilate cheltuielilor de administrare( e.g., gerantul ia masuri si face cheltuieli pentru introducerea canalizarii la imobilul invecinat); ele trebuie rambursate doar in limita sporului de valoare a afacerii.


Caracterul util sau necesar al cheltuielilor se apreciaza prin raportare la momentul la care gerantul le-a facut [art. 1.337 alin. (3), C. civ.]. Mai trebuie retinut ca geratul este obligat sa plateasca si dobanzile aferente acelor categorii de cheltuieli, calculate in ziua in care au fost efectuate [art. 1.337 alin. (1), C. civ.].


De asemenea, in vederea garantarii obligatiei de restituire a cheltuielilor necesare facute de gerant, art. 1.337 alin. (4), C. civ., instituie o ipoteca legala si ofera gerantului dreptul de a cere instantei, in urma efectuarii unei expertize, inscrierea acesteia in cartea funciara.


In aceeasi ordine de idei, este bine sa avem in vedere si prevederea art. 1.339 C. civ., care, sub titulul marginal ``Gestiunea inoportuna``, dispune ca actele si cheltuielile care, fara a fi necesare sau utile, au fost efectuate pe perioada gestiunii il obliga pe gerat la restituire numai in masura in care i-au procurat vreun avantaj. In alti termeni, este vorba de asa numitele cheltuieli ``voluptuarii`` sau de infrumusetare, care, in lipsa ratificarii lor de catre gerat, in principiu, nu sunt supuse rambursarii, cu exceptia cazului in care i-au procurat geratului un avantaj sau beneficiu economic, adica o imbogatire.


Si, in sfarsit, in cazul impotrivirii titularului afacerii la gestiune, cel care o incepe sau o continua, cunoscand sau trebuind sa cunoasca aceasta impotrivire, are dreptul numai la restituirea cheltuielilor necesare [art. 1.338 alin. (1), C. civ.]. Mai mult, art. 1.338 alin. (2) C. civ., dispune ca cel care ignora impotrivirea titularului la inceperea sau continuarea gestiunii este raspunzator pentru prejudiciile cauzate chiar si din culpa cea mai usoara.


Obligatia de a-l despagubi pe gerant pentru prejudicial pe care acesta, fara culpa sa, l-a suferit din cauza gestiunii [art. 1.337 alin. (1) partea finala, C. civ.]. Gerantul poate suferi un prejudiciu de acest fel in situatia in care, pentru a executa o lucrare urgenta in interesul geratului, accepta unele interventii pagubitoare asupra unui bun aflat in proprietatea sa. El are dreptul de a cere geratului repararea acelui prejudiciului.


Este util sa aratam ca geratul nu are obligatia de a-l remunera pe gerant pentru serviciile sale, deoarece ele au un character dezinteresat. Principiul gratuitatii gestiunii de afaceri trebuie interpretat si aplicat cu suplete. Asa se face ca obligatia de remunerare a gerantului exista totusi in acele cazuri in care activitatile respective au fost indeplinite sau executate de catre gerant in virtutea profesiunii sale, cum ar fi: tratamentul medical aplicat de catre un medic unei persoane ranite, reparatiile la conducta de apa facute de un instalator etc.


3.2 Efectele gestiunii de afaceri in raporturile cu tertii


A. Raporturile dintre gerant si terti.


Prin activitatea pe care o desfasoara in interesul geratului, gerantul se obliga si fata de terti. Cf. art. 1.336 C. civ. distingem doua ipoteze cu privire la obligatiile nascute prin incheierea de contracte cu tertii:


- Gerantul contracteaza in nume propriu, caz in care raspunde personal pentru executarea obligatiilor asumate, fara a fi afectat dreptul tertilor cocontractanti de a regresa impotriva geratului;


- Gerantul incheie actul juridic in numele geratului, situatie in care autorul gestiunii nu este responsabil fata de terti, cu exceptia imprejurarii in care tertii nu s-ar putea indrepta impotriva geratului (acesta nu este obligat fata de terti).


4. Proba gestiunii de afaceri.


In privinta probei gestiunii intereselor altei persoane trebuie sa distingem dupa cum obiectul ei consta in fapte materiale, acestea vor putea fi dovedite prin orice mijloc de proba .


AAA· Daca gerantul a efectual fapte materiale, acestea vor putea fi dovedite prin orice mijloc de proba .


AAA· Daca obiectul gestiunii l-a constituit incheierea de acte juridice, se vor aplica regulile cu privire la proba actelor juridice (art. 309, C. proced. civ).


Cu toate acestea, geratul este tert fata de aceste acte juridice deoarece nu a participat la incheierea lor de catre gerant, si in consecinta, va putea sa le dovedeasca cu orice mijloc de proba .


5. Ratificarea gestiunii de afaceri


Daca geratul ratifica gestiunea, aceasta se converteste, retroactiv, intr-un contract de mandat (ratihabitio mandato aequiparatur). In consecinta, intregii operatiunii juridice urmeaza sa i se aplice regulile mandatului. Devenit mandat, geratul va trebui sa respecte si sa duca la indeplinire toate actele pe care gerantul le-a incheiat in numele sau, fie ca i-au fost utile, fie nu.


III. Diferente si asemanari intre gestiunea de afaceri si imbogatirea fara justa cauza/ mandat


1.Gestiunea de afaceri si imbogatirea fara justa cauza


AAA· Ambele fapte licite se fundamenteaza pe ideea de echitate, potrivit careia nu se poate admite ca o persoana sa se imbogateasca, fara drept, in paguba alteia.


- Eventuala imbogatire a geratului are un temei legal in interventia unilaterala si voluntara a gerantului de a-i gera interesele;


- Imbogatitul este obligat sa restituie insaracitului numai valoarea imbogatirii sale, chiar daca insaracirea reclamantului este mai mare;


- Eventualele despagubiri generate de imbogatirea fara justa cauza, au un temei legal subsidiar fata de cel al gestiunii de afaceri.



- Geratul are obligatia de a restitui garantului valoarea integrala a cheltuielilor pe care le-a facut cu gestiunea, chiar daca avantajele geratului sunt inferioare acesteia (numai in cazul gestiunii necesare);


2.Gestiunea de afaceri si mandatul


- Si intr-un caz si in celalalt, o persoana incheie acte juridice in contul altei persoane .


- Atat gestiunea de afaceri, cat si mandatul pot fi cu sau fara reprezentare .


- Gerantul raspunde pentru prejudiciile cauzate geratului, atunci cand interventia sa a fost absolut necesara, numai daca se face vinovat de dol;


- Daca gestiunea de afaceri nu a fost ratificata, obligatiile geratului fata de gerant vor exista numai daca gestiunea a fost necesara sau utila;


- Gerantul nu poate renunta la gestiune, fiind obligat s-o continue pana cand geratul sau mostenitorii sai, in caz de deces, o vor prelua;


- Mandatarul raspunde, fara exceptie, daca partile n-au convenit altfel, indiferent de forma si gradul culpei;


- Mandatarul incheie acte juridice in baza imputernicirii acordate de mandant;


- Mandatarul incheie numai acte juridice in contul altei persoane;


- Mandantul este intotdeauna obligat prin actele incheiate de mandat in limitele imputernicirii acordate;


- Mandatarul poate renunta la mandat, atunci cand continuarea executarii lui l-ar prejudicia;


- Gerantul actioneaza din proprie initiativa si fara stirea geratului;



- Gerantul poate incheia acte juridice si savarsi acte materiale;


Diferenta fundamentala este data de un singur aspect - consimtamantul mandantului face din mandat un contract pe cand lipsa unui consimtamant expres in aceasta privinta din partea geratului face din aceasta operatiune un fapt juridic producator de obligatii .


AUTOR: Stefanescu Laura Oana, Studenta in anul III a facultatii de Drept, Universitatea Titu Maiorescu, Bucuresti.


Bibliografie





L. Pop, Tratat elementar de drept civil .Obligatiile, L. Pop/I.F.Popa/S.I.Vidu, Universul Juridic, Bucuresti, 2012, p. 347.




Iosif R. Urs, Petruta Ispas, Drept civil. Teoria obligatiilor civile, Ed. Universitatii Titu Maiorescu, Bucuresti, 2012, p. 96.




L. Pop, Curs de drept civil. Obligatiile, L. Pop/I.F.Popa/S.I.Vidu, Universul Juridic, Bucuresti, 2015, p. 273.




L. Pop, op. cit., 2015, apud P. Vasilescu, Obligatiile, pp. 205-208.




L. Pop, op. cit., 2012, p. 348.




L. Pop, op. cit., 2015, p. 275.




Iosif R. Urs, Petruta Ispas, op.cit. , p. 97.




Ibidem.




L. Pop, op. cit., 2015, apud Ptr. Amanunte, v. C. Hamangiu, N. Georgean, Codul civil adnotat, Socec & Co. S.A., Bucuresti 1930, v. III, pp. 501-506.




C. Ricu, C. Ungureanu, G. Frentiu, Noul Cod civil. Comentarii, doctrina si jurisprudenta. Hamangiu, Bucuresti, 2012, p. 663.




L. Pop, op. cit., 2015, apud L. Pop, Teoria generala a obligatiunilor, Lumina Lex, Bucuresti,1998,p. 149.




Ibidem.




L. Pop, op. cit., 2015, apud L. Pop, op. cit., p.149.




L. Pop, op. cit., 2015, apud N. Georgean, op. cit.,p. 987, pct. 18-19 si 21.




L. Pop, op. cit., 2015, p. 276.




L. Pop, op. cit., 2012, apud N. Georgean, op. cit.,p. 987, pct. 22 si 24-25.




L. Pop, op. cit., 2015, p. 276.




L. Pop, op. cit., 2012, p. 350.




Ibidem.




L. Pop, op. cit., 2015, apud N. Georgean, op. cit.,pp. 502-503, pct. 8 si 35.




L. Pop, op. cit., 2015, p. 277.




Iosif R. Urs, Petruta Ispas, op.cit. , p. 99.




L. Pop, op. cit., 2015, apud C. Birsan, Faptul juridic licit, in Stanescu/Birsan, ed. 2008, p. 108.




L. Pop, op. cit., 2015, p. 277.




L. Pop, op. cit., 2015, p. 277.




L. Pop, op. cit., 2015, apud Stark/Ronald/Boyer, Contrat, pp. 733-734.




C. Ricu, C. Ungureanu, G. Frentiu, Noul Cod civil. Comentarii, doctrina si jurisprudenta. Hamangiu, apud I. Turcu, Noul Cod civil, p. 390-391.




L. Pop, op. cit., 2015, p. 277.




L. Pop, op. cit., 2012, apud Ph. Le Tourneau, Gestion daaa€šA¬a``A¢affaires, Rep. de dr. civ. Dalloz, mars 2008, nr. 68.




L. Pop, op. cit., 2015, pp. 278-279.




Ibidem.




L. Pop, op. cit., 2015, apud Terre/Simler/Lequette, pp.1006-1007.




Fl. A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coord.), Noul Cod civil. Comentariu pe articole. Art. 1-2664, C.H. Beck, Bucuresti, 2014, pp. 1393-1340




Iosif R. Urs, Petruta Ispas, op.cit. , p. 102




C. Hamangiu, N. Georgean, Codul civil adnotat, p. 668 apud Fr. Deak, Drept civil. Contractele speciale, Bucuresti, 1978, p. 179.




L. Pop, op. cit., 2012 apud C. Birsan, Faptul juridic licit, in Stanescu/Birsan, p. 108, nr. 99.






Citeşte mai multe despre:    Gestiunea de afaceri    Mandat    Gerant    Gerat



Comentează: Gestiunea de afaceri ca izvor de obligatii
Alte Titluri

Reglementarea contractului de donatie in Noul Cod Civil
Sursa: avocat STOICA IOANA

Raporturi juridice de munca ”sui generis” intre primar/viceprimar si unitatile administrativ-teritoriale
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Contractul individual de munca pe durata determinata. Continuarea raporturilor de munca dupa expirarea duratei contractului
Sursa: Avocat Mirela Nedelea

[Av. Muncii] Modalitatile de informare (preavizare) a salariatilor in cazul concedierii
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Recuperarea creantelor prin procedura Ordonantei de plata
Sursa: Radu Georgescu

ICCJ. Comunicarea deciziei de concediere prin posta electronica
Sursa: euroavocatura

Mandatul intre soti. Prezentare generala
Sursa: avocat STOICA IOANA



Jurisprudenţă

Primirea la locul de munca a persoanei, fara incheirea contractului individual de munca. Amenda contraventionala
Pronuntaţă de: Judecatoria Onesti, Sentinta Civila nr 643 din 01.03.2016

Codul muncii este aplicabil si primarilor si viceprimarilor in raporturile juridice cu unitatea administrativ-teritoriala
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Teren apartinand fondului forestier. Calitate procesuala activa a Regiei Nationale a Padurilor
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr.412 din 23 februarie 2016

Aplicarea unei pedepse in alte limite decat cele prevazut de lege
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 63/RC din 2 martie 2016

Actiune in constatarea nulitatii absolute a actului constitutiv al unei societati nou infiintate
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 1063 din 7 iunie 2016