Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Irevocabilitatea renuntarii la dreptul dedus judecatii

Irevocabilitatea renuntarii la dreptul dedus judecatii

  Publicat: 25 Jun 2013       1925 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Fundamentul principiului irevocabilitatii actului unilateral rezida, ca si in ipoteza actului juridic bilateral, in necesitatea respectarii drepturilor tertilor, precum si a situatiilor juridice create, cu scopul asigurarii securitatii circuitului civil.

Convingere intima a unei persoane ca ceea ce face este bine,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Suma de bani pe care este indreptatit sa o pretinda de la autorul unei fapte ilicite, victima acelei fapte, daca i-a fost provocata o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Grup comstituit de catre o autoritate cu scopul desfasurarii, coordonarii, supravegherii, controlului unei activitati din diferite domenii ale vietii sociale
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Act adoptat de organele de stat,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Trecerea in proprietatea de stat a unor bunuri apartinand altor titulari.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Sunt persoanele complet straine de actul juridic, adica persoanele carora actul juridic nu le poate profita in nici un fel ori nu le poate indatora in nici un fel.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Convingere intima a unei persoane ca ceea ce face este bine,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

Prin exceptia de la aceasta regula, exista situatii in care revocarea actului juridic unilateral este permisa daca nu aduce atingerea drepturilor sau intereselor legitime ale tertilor de buna credinta .

Prin urmare, daca in cursul procesului, reclamantul a depus o cerere prin care a solicitat sa se ia act, in temeiul art. 247 C.proc.civ., de faptul ca intelege sa renunte la dreptul dedus judecatii, instanta, neluand act de renuntarea la drept in conditiile art. 247 C.proc.civ. si retinand pozitia exprimata ulterior de reclamant, in sensul ca solicita continuarea judecatii, a pronuntat o solutie nelegala, incalcand dispozitiile procedurale sus mentionate si nedand relevanta cuvenita manifestarii initiale de vointa a partii.

Prin actiunea inregistrata la Tribunalul Bucuresti la 13 septembrie 2010, reclamantul S.S.C. a solicitat in contradictoriu cu paratul Municipiul Bucuresti prin Primarul General anularea hotararii nr. 103/2010 si stabilirea despagubirilor pentru imobilul expropriat situat in Bucuresti, la suma totala de 1.619.105 euro, in lei la cursul BNR din ziua platii efective, obligarea paratului la plata acestor despagubiri intr-un termen care sa nu depaseasca termenul de 30 de zile prevazut de art. 31 din Legea nr. 33/1994 si exproprierea dupa o dreapta si prealabila despagubire .

In motivarea cererii, intemeiate in drept pe dispozitiile art. 9 alin.(1) din Legea nr. 198/2004 si pe dispozitiile art. 21 - 27 din Legea nr. 33/1994, reclamantul a aratat ca este proprietarul imobilului ce se expropriaza si ca a contestat valoarea despagubirilor ce a fost stabilita fara sa i se comunice raportul de evaluare si fara sa se tina seama de faptul ca la parterul imobilului se gaseste un spatiu comercial, pentru care trebuie calculata ca lipsa de folosinta, chiria. De asemenea, s-a sustinut ca la stabilirea despagubirilor nu a fost avut in vedere amplasamentul imobilului care este unul central.

Prin sentinta civila nr. 2119 din 28 noiembrie 2011, Tribunalul Bucuresti, Sectia a VI- a civila a admis in parte actiunea, a modificat in parte hotararea de stabilire a despagubirilor din 5 august 2010, cu privire la masurile reparatorii stabilite pentru reclamant, evaluate la suma de 2.132.868 lei, urmand a fi achitata de catre expropriator diferenta dintre valoarea stabilita de instanta si suma incasata de expropriat, de 1.423.027 lei. S-au respins restul cererilor ca neintemeiate.

Prima instanta a retinut, raportat la dispozitiile art. 24 si 25 din Legea nr. 33/1994, ca valoarea ce rezulta din expertiza intocmita, reprezinta valoarea reala a imobilului, stabilita tinand seama de dispozitiile art. 26 din actul normativ mentionat, respectiv de pretul cu care se vand, in mod obisnuit, imobilele de acelasi fel la data intocmirii raportului de expertiza, precum si de daunele aduse proprietarilor sau altor persoane indreptatite.

Tribunalul a considerat ca solicitarea de acordare a unor masuri reparatorii constand in valoarea chiriei pentru spatiul comercial este neintemeiata, intrucat nu poate fi avuta in vedere valoarea probatorie a contractului de inchiriere incheiat pro causa, la 3 februarie 2010, cand reclamantul cunostea deja ca este demarata procedura de expropriere, fiind depusa intampinare prin care se contesta valoarea despagubirilor. S-a avut in vedere ca acest contract a fost incheiat pentru o perioada de 20 de ani, nefigurand inregistrat la Administratia Financiara.

Referitor la contractul de inchiriere nr. 26xxx/2004, s-a apreciat ca urmare a contractului mentionat anterior, acesta nu mai poate produce efecte juridice si nici nu poarta semnaturile partilor contractante. Contractul de inchiriere incheiat la data de 1 februarie 2008 a fost reziliat incepand cu data de 8 martie 2009, iar contractul de inchiriere din 15 aprilie 2009 s-a reziliat la 1 iulie 2010, acestea privind valoarea chiriei pentru o perioada anterioara celei care intereseaza in cauza.

Prin urmare, tribunalul a considerat ca reclamantul este indreptatit la despagubiri doar pentru contravaloarea spatiului comercial, prejudiciul cauzat de lipsa de folosinta pe o perioada de 20 de ani neputand fi determinat si, deci, nefiind un prejudiciu previzibil.

In raport de dispozitiile art. 15 din Legea nr. 198/2004, s-a retinut ca dreptul de proprietate se transmite de drept la data platii despagubirilor pentru expropriere, insa aceasta nu impiedica pe expropriat sa conteste cuantumul despagubirilor potrivit art. 9 din actul normativ mentionat, astfel ca solicitarea de obligare la plata acestora intr-un termen util stabilit de instanta, cat si dispunerea exproprierii dupa plata despagubirilor este neintemeiata.

Nici Legea nr. 198/2004 si nici Legea nr. 225/2010 nu stabilesc un termen in care expropriatorul sa plateasca despagubirile stabilite de instanta, acestea achitandu-se in baza hotararii judecatoresti definitive si irevocabile.

Impotriva sentintei mentionate au declarat apel reclamantul, Ministerul Public - Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti si paratul Municipiul Bucuresti.

Prin motivele sale de apel, reclamantul a criticat sentinta primei instante pentru gresita omologare a raportului de expertiza intocmit de expertul M.V., care a avut in vedere un pret nereal, iar in ceea ce priveste lipsa de folosinta, pentru spatiul comercial si-a declinat competenta, incalcand dispozitiile art. 26 din Legea nr. 33/1994 care mentioneaza ca despagubirea se compune din valoarea reala a imobilului si din prejudiciul cauzat proprietarului.

De asemenea, reclamantul a sustinut ca motivele pentru care i s-au respins pretentiile pentru spatiul comercial nu isi regasesc fundamentarea in probele existente, din care rezulta ca acest spatiu producea venituri din chirii inca din anul 2002, fiind o sursa de venit constant, toate contractele fiind inregistrate la Administratia Financiara.

S-a aratat ca pentru cuantificarea prejudiciului ar fi putut fi avute in vedere concluziile expertului L.A., care a calculat valoarea chiriei prin metoda comparatiei directe, actualizand ofertele de pe piata imobiliara pentru spatii similare, iar nu prin raportare la valoarea inscrisa in contractele de inchiriere depuse de apelant, fapt ce infirma natura pretins speculativa a contractului.

Apelantul Ministerul Public - Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti a criticat sentinta primei instante sub aspectul cuantumului despagubirilor acordate pentru imobilul expropriat, invocand nerespectarea dispozitiilor art. 25 din Legea nr. 33/1994, in conditiile in care cei trei experti din comisie au avut opinii separate, intocmind rapoarte distincte, cu incalcarea dispozitiilor legale mentionate.

Prin apelul sau, Municipiul Bucuresti prin Primarul General a invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii, iar in subsidiar a solicitat sa se ia act de acceptul exprimat de reclamant in declaratia notariala autentificata din 24 ianuarie 2011 cu privire la cuantumul despagubirilor propuse de expropriator si deja incasate de S.S.C.

De asemenea, s-a solicitat ca, in subsidiar, sa se stabileasca cuantumul despagubirilor conform dispozitiilor art. 25 - 27 din Legea nr. 33/1994, iar in ceea ce priveste celelalte capete de cerere formulate de reclamant, sa se mentina sentinta apelata.

Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a III-a civila si pentru cauze cu minori si de familie, prin decizia civila nr. 131 A din 23 martie 2012, a admis apelul declarat de paratul Municipiului Bucuresti si a schimbat sentinta in sensul respingerii in tot a actiunii ca nefondata. S-au respins ca nefondate apelurile declarate impotriva aceleiasi sentinte de reclamant si de Ministerul Public - Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti.

Instanta de apel a apreciat ca este intemeiata critica formulata de paratul Municipiul Bucuresti sub aspectul gresitei solutionari a exceptiei inadmisibilitatii actiunii, retinand ca, dupa contestarea hotararii de stabilire a despagubirilor, reclamantul a dat o declaratie autentica, prin care, pe de o parte, a renuntat la dreptul dedus judecatii si, pe de alta parte, a invederat ca este de acord cu cuantumul despagubirii stabilite de expropriator si consemnate la dispozitia lui, conform art. 8 din Legea nr. 198/2004.

Curtea de Apel Bucuresti a analizat continutul declaratiei autentice date de reclamant, concluzionand ca acesta a renuntat la dreptul de a contesta hotararea de stabilire a despagubirii si de a solicita majorarea cuantumului acesteia, declaratia fiind depusa in faza judecatii in prima instanta, la 1 februarie 2011, anterior termenului de judecata din data de 11 martie 2011, ocazie cu care si-a retractat verbal in fata tribunalului renuntarea, insistand pentru continuarea judecatii.

Instanta de apel a facut aplicarea principiului irevocabilitatii renuntarii ca act unilateral de vointa, pentru acest motiv considerand ca prima instanta ar fi trebuit sa dea relevanta cuvenita manifestarii initiale de vointa a reclamantului si sa pronunte o hotarare in temeiul art. 247 C.proc.civ., cu consecinta respingerii cererii de chemare in judecata .

Chiar trecand peste aceste aspecte, instanta de apel a avut in vedere faptul ca declaratia de renuntare cuprinde si acordul expres al reclamantului pentru suma stabilita de expropriator, cu titlu de despagubire, mentionand in finalul inscrisului autentic ca scopul acesteia este reprezentat de necesitatea deblocarii sumelor consemnate pe numele sau.

Pornind de la aceasta premisa, curtea de apel a apreciat ca sunt incidente in cauza prevederile art. 5 al. (8) si 9 al. (1) din Legea nr. 198/2004.

Fata de aceste argumente, s-a considerat ca cel de-al doilea motiv de apel formulat de parat, precum si apelurile declarate de reclamant si de Ministerul Public, prin care se aduc sentintei atacate critici referitoare la modul de stabilire a cuantumului despagubirii cuvenite reclamantului, sunt nefondate.

Impotriva deciziei mentionate a declarat recurs reclamantul, invocand motivul prevazut de art. 304 pct. 9 C.proc.civ.

Reclamantul a criticat decizia atacata pentru interpretarea eronata a legii, fara a se avea in vedere ca revocabilitatea sau irevocabilitatea unui act unilateral trebuie analizata prin prisma consecintelor juridice produse de manifestarea de vointa consemnata in respectivul act.

S-a sustinut, astfel, ca poate opera revocabilitatea actului in discutie, ce a intervenit inainte ca instanta de judecata sa ia act de manifestarea de vointa si, pe cale de consecinta, anterior ca acesta sa produca efecte juridice.

Recurentul a precizat ca a fost fortat sa formuleze respectiva declaratie, deoarece nu dispunea de mijloace materiale pentru a-si asigura o locuinta, fapt ce nu echivaleaza cu intentia de a nu continua procesul, sub aspectul cuantumului despagubirilor.

O alta critica a vizat contrarietatea considerentelor hotararii, de vreme ce s-a retinut ca, in virtutea art. 5 alin. (8) din Legea nr. 184/2004 expropriatorul devine proprietar al imobilului expropriat de la momentul consemnarii sumei oferite drept despagubire, deci independent de incasarea efectiva a sumei de bani, astfel ca paratul nu este afectat de manifestarea de vointa a reclamantului.

Recurentul a concluzionat, in finalul motivelor de recurs, ca exproprierea nu opereaza in masura in care nu sunt indeplinite cele doua conditii cumulative, respectiv despagubirea trebuie sa fie prealabila si justa, iar nu stabilita prin rapoarte de evaluare necomunicate expropriatului, in afara realitatii existente pe piata imobiliara.

Examinand criticile invocate prin motivele de recurs, care in parte se circumscriu motivului de nelegalitate prevazut de art. 304 pct. 9 C.proc.civ., Curtea a constatat ca recursul reclamantului este nefondat pentru considerentele ce succed:

Imobilul proprietatea reclamantului recurent a fost supus procedurii de expropriere in temeiul dispozitiilor Legii nr. 198/2004, modificate, procedura finalizandu-se prin emiterea hotararii din 5 august 2010 de stabilire a despagubirii, prin care s-a dispus consemnarea sumei de 1.423.027 lei cu acest titlu, in conformitate cu dispozitiile art. 8 din actul normativ mentionat.

La acest moment a operat transferul dreptului real din patrimoniul reclamantului recurent in cel al unitatii administrativ - teritoriale, conform art. 15 din Legea nr. 198/2004.

Reclamantul a contestat hotararea mentionata sub aspectul cuantumului despagubirilor stabilite, insa in cursul procesului, in faza judecatii in prima instanta, a depus la 31 ianuarie 2011 o cerere prin care a solicitat sa se ia act, in temeiul art. 247 C.proc.civ., de faptul ca intelege sa renunte la dreptul dedus judecatii, conform declaratiei autentificate din 24 ianuarie 2011 de catre BNP A., anexate petitiei, solicitand, totodata, preschimbarea termenului de judecata cu aceasta motivare.

Prima instanta nu a luat act de renuntarea reclamantei la drept in conditiile art. 247 C.proc.civ., retinand pozitia exprimata de acesta la termenul ulterior, din 11 martie 2011, in sensul ca solicita continuarea judecatii.

Prin incheierea de sedinta de la termenul mentionat, tribunalul a respins exceptia inadmisibilitatii actiunii invocata de paratul apelant Municipiul Bucuresti, motivat de faptul ca incasarea despagubirii de catre reclamant nu il impiedica pe acesta sa conteste in instanta cuantumul despagubirii.

Curtea a retinut ca instanta de apel a facut o corecta analiza a continutului declaratiei reclamantului, raportat la dispozitiile art. 247 C.proc.civ.

Examinand actul unilateral al renuntarii din perspectiva caracterului sau irevocabil, curtea de apel a apreciat corect ca fundamentul acestui principiu rezida, ca si in ipoteza actului juridic bilateral, in necesitatea respectarii drepturilor tertilor, precum si a situatiilor juridice create, cu scopul asigurarii securitatii circuitului civil.

Irevocabilitatea actului juridic unilateral se impune cu atat mai mult cu cat tertii nu sunt protejati de principiul relativitatii efectelor contractelor.

Prin exceptia de la aceasta regula, exista situatii in care se poate admite revocabilitatea actului juridic unilateral, aceasta fiind prohibita daca sunt indeplinite cumulativ conditiile ca manifestarea de vointa sa produca consecinte juridice, existenta acestora sa fie legata de mentinerea vointei initiale, iar consecintele produse sa determine crearea sau consolidarea unor drepturi ale tertilor.

Prin urmare, revocarea actului juridic unilateral este permisa daca nu aduce atingerea drepturilor sau intereselor legitime ale tertilor de buna credinta .

In acest context, instanta de apel, dand eficienta principiului enuntat, si retinand ca sunt intrunite cumulativ conditiile mentionate, a apreciat corect ca prima instanta a pronuntat o solutie nelegala, incalcand dispozitiile art. 247 C.proc.civ. si nedand relevanta cuvenita manifestarii initiale de vointa a reclamantului.

In conditiile in care prin declaratia autentica, reclamantul si-a exprimat acordul cu privire la cuantumul despagubirilor stabilite de expropriator, pe care le-a si incasat, continuarea judecatii s-a facut cu incalcarea dispozitiilor art. 9 din Legea nr. 184/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 198/2004, potrivit carora expropriatul nemultumit de cuantumul despagubirii consemnate in conditiile art. 5 al. (4) - (8), se poate adresa instantei de judecata .

Prin acordul exprimat si prin efectele produse de declaratia autentica din 24 ianuarie 2011, dreptul reclamantului expropriat de a mai solicita instantei majorarea cuantumului despagubirilor deja incasate, a incetat.

Potrivit art. 24 al. (1) din Legea nr. 33/1994, instanta era obligata sa ia act de invoiala si sa pronunte o hotarare definitiva.

Instanta de apel a considerat in mod corect ca in cauza sunt incidente dispozitiile art. 9 al. (1) din Legea nr. 198/2004, care prevad posibilitatea adresarii instantei judecatoresti competente in termen de 30 de zile de la data comunicarii hotararii de stabilire a cuantumului despagubirii, sub sanctiunea decaderii, fara a putea contesta transferul dreptului de proprietate catre proprietar, in cazul in care expropriatul este nemultumit de cuantumul despagubirii consemnate in conditiile art. 5 al. (4) - (8) si ale art. 6 al. (2) din acelasi act normativ.

Contrar sustinerilor formulate de recurentul reclamant prin motivele de recurs invocate, la data promovarii contestatiei erau aplicabile dispozitiile Legii nr. 198/2004, modificata si completata prin Legea nr. 184/2008, imobilul fiind deja expropriat, iar contestatorul nemaiavand calitatea de proprietar a imobilului.

Efectele declaratiei autentice data de reclamant la 24 ianuarie 2011, referitoare la acceptarea sumei propuse cu titlu de despagubiri, in cuantum de 1.423.027 lei, s-au produs, acesta incasand suma in luna februarie 2011.

Argumentele legate de motivul pentru care s-a dat declaratia autentica, determinate de lipsa posibilitatilor financiare ale reclamantului, nu pot fi primite, fiind lipsite de relevanta fata de normele legale expuse.

Pentru toate aceste considerente, Curtea a constatat ca sunt neintemeiate criticile invocate de reclamant, raportat la motivul de nelegalitate prevazut de art. 304 pct. 9 C.proc.civ.

In consecinta, in temeiul dispozitiilor art. 312 al. (1) C.proc.civ., a fost respins recursul reclamantului, ca nefondat


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 151 din 22 ianuarie 2013


Citeşte mai multe despre:    Tribunalul Bucuresti    Renuntare la judecata    Legea 198/2004    Legea 33/1994    Legea 225/2010    Administratia Financiara



Comentează: Irevocabilitatea renuntarii la dreptul dedus judecatii
Alte Speţe

Analiza modului de individualizare a masurii disciplinare este de esenta controlului de legalitate, jurisdictia muncii neputand sa se rezume doar la aspectele formale
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 416/2017, in sedinta publica din 27 ianuarie 2017

Particularitatile daunelor morale in raportul angajator-salariat fata de obligatia de reparare a prejudiciului material cauzat salariatului. Fapta unica
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 1106/2017, in sedinta publica din 23 februarie 2017

Diurna nu poate fi solicitata de la data concedierii pana la data reintegrarii efective, intrucat acest drept nu are un caracter cert si permanent. Contestatie la executare
Pronuntaţă de: Judecatoria Sectorului 4,Sentinta civila nr. 2929/2017, in sedinta publica din 6 martie 2017

Toate temeiurile de nevalabilitate a unei decizii de concediere trebuie formulate prin contestatie, neputand fi completate ulterior, chiar si pentru motive de neconstitutionalitate a legii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 309/2017, in sedinta publica din 20 ianuarie 2017

Accident de munca. Angajatorul vinovat de a nu fi asigurat un program de verificari ale echipamentelor si de a nu fi prevazut responsabilitatile S.S.M. in fisa postului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 1104/2017, in sedinta din 23 februarie 2017

Reorganizarea activitatii poate privi, in general, orice masuri organizatorice menite sa conduca la imbunatatirea activitatii. Contestatie decizie concediere
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 278/2017, in sedinta publica din 19 ianuarie 2017

Modificarea unilaterala a contractului individual de munca respecta Codul muncii in ipoteza in care prin actul modificator se urmareste a se reintra in legalitate
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 220/2017, in sedinta publica din 18 ianuarie 2017

Reesalonarea platii sumelor stabilite prin titluri executorii, dublata de suspendarea ope legis a executarii silite poate fi privita ca o forma de executare succesiva, deoarece astfel se depaseste durata rezonabila de valorificare a dreptului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 484/2017, in sedinta publica din 31 ianuarie 2017

O instanta de judecata nu este un simplu receptor al unui Raport intocmit de catre Curtea de Conturi
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauzei privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 488/2017, in sedinta pblica din 31 ianuarie 2017

Actiunea in reconstituirea vechimii apare ca lipsita de interes daca informatiile respective exista in documente arhivate si pot fi dovedite prin eliberarea unor adeverinte
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 337/2017, in sedinta publica din 23 ianuarie 2017



Articole Juridice

Ajutorul public judiciar beneficiari, forme, conditii de acordare
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Poate fi obligat Statul Roman la plata cheltuielilor de judecata efectuate de inculpatul achitat pentru ca fapta penala nu exista?
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Cum se poate contesta o sanctiune a ANSPDCP (Autoritatii de supraveghere)?
Sursa: EuroAvocatura.ro

[Av. Muncii] Calculul termenului de preaviz in cazul concedierii salariatilor. Interpretarea si aplicarea legii
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

ORDONANTA renuntare la urmarire penala dupa inceperea urmaririi penale cand autorul faptei nu este cunoscut
Sursa: EuroAvocatura.ro

Instanta de executare. Judecatorul delegat cu executarea. Art. 553 - art. 554 - NCPP
Sursa: EuroAvocatura.ro

Creatii intelectuale excluse de la protectie
Sursa: EuroAvocatura.ro