Legea 211/2011 privind regimul deseurilor

b) substanta sau obiectul poate fi utilizat direct, fara a fi supus unei alte prelucrari suplimentare celei prevazute de practica industriala obisnuita;
c) substanta sau obiectul este produs ca parte integranta a unui proces de productie;
d) utilizarea ulterioara este legala, in sensul ca substanta sau obiectul indeplineste toate cerintele relevante referitoare la produs, la protectia mediului si protectia sanatatii pentru utilizarea specifica si nu va produce efecte globale nocive asupra mediului sau a sanatatii populatiei.

A§ 6. Incetarea statutului de deseu

Art. 6
(1) In cazul in care anumite categorii de deseuri au trecut printr-o operatiune prevazuta in anexa nr. 3 si daca indeplinesc criteriile specifice stabilite de Comisia Europeana, acestea inceteaza sa mai fie considerate deseuri, in sensul prezentei legi.
(2) Deseurile care inceteaza sa mai fie considerate deseuri, potrivit prevederilor alin. (1), inceteaza sa mai fie considerate deseuri in scopul atingerii obiectivelor de valorificare si reciclare prevazute de Hotararea Guvernului nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, cu modificarile si completarile ulterioare, Hotararea Guvernului nr. 2.406/2004 privind gestionarea vehiculelor si a vehiculelor scoase din uz, cu modificarile si completarile ulterioare, Hotararea Guvernului nr. 1.037/2010 privind deseurile de echipamente electrice si electronice, Hotararea Guvernului nr. 1.132/2008 privind regimul bateriilor si acumulatorilor si al deseurilor de baterii si acumulatori, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si de alte acte normative.
(3) In lipsa criteriilor stabilite la nivel comunitar mentionate la alin. (1), autoritatea publica centrala pentru protectia mediului poate decide, prin ordin al ministrului, pentru fiecare caz, daca un anumit deseu a incetat sa fie considerat ca atare, pe baza unor studii de evaluare a impactului social/economic si asupra mediului, realizate de aceasta sau de orice alta autoritate/institutie de la nivel national ori european, cu respectarea urmatoarelor conditii:
a) substanta sau obiectul este utilizat in mod curent pentru indeplinirea unor scopuri specifice;
b) exista o piata sau cerere pentru substanta ori obiectul in cauza;
c) substanta sau obiectul indeplineste cerintele tehnice pentru indeplinirea scopurilor specifice si respecta legislatia si normele aplicabile produselor;
d) utilizarea substantei sau a obiectului nu va produce efecte nocive asupra mediului sau sanatatii populatiei.
(4) Ordinele prevazute la alin. (3) sunt notificate statelor membre ale Uniunii Europene si Comisiei Europene, potrivit prevederilor Hotararii Guvernului nr. 1.016/2004 privind masurile pentru organizarea si realizarea schimbului de informatii in domeniul standardelor si reglementarilor tehnice, precum si al regulilor referitoare la serviciile societatii informationale intre Romania si statele membre ale Uniunii Europene, precum si Comisia Europeana, cu modificarile ulterioare.

A§ 7. Lista deseurilor

Art. 7
(1) Lista deseurilor aprobata de catre Comisia Europeana se preia in legislatia nationala prin hotarare a Guvernului.
(2) Lista deseurilor este obligatorie pentru a determina daca un deseu trebuie considerat deseu periculos.
(3) Includerea unui obiect sau a unei substante pe lista nu inseamna ca respectivul obiect ori respectiva substanta se considera ca fiind deseu in orice imprejurare.
(4) O substanta sau un obiect este considerat deseu numai in cazul in care corespunde definitiei prevazute la pct. 9 din anexa nr. 1.

Art. 8
(1) Producatorii si detinatorii de deseuri persoane juridice sunt obligati sa incadreze fiecare tip de deseu generat din propria activitate in lista deseurilor prevazuta la art. 7 alin. (1).
(2) In cazul unui tip de deseu care se incadreaza potrivit listei deseurilor prevazute la art. 7 alin. (1) sub doua coduri diferite in functie de posibila prezenta a unor caracteristici periculoase - codurile marcate cu asterisc, incadrarea ca deseu nepericulos se realizeaza de catre producatorii si detinatorii de astfel de deseuri numai in baza unei analize a originii, testelor, buletinelor de analiza si a altor documente relevante.
(3) Laboratorul de referinta din cadrul Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, denumita in continuare ANPM, analizeaza cazurile de incertitudine referitoare la caracterizarea si incadrarea deseurilor.
(4) Producatorii si detinatorii de deseuri persoane juridice sunt obligati sa efectueze si sa detina o caracterizare a deseurilor periculoase generate din propria activitate si a deseurilor care pot fi considerate periculoase din cauza originii sau compozitiei, in scopul determinarii posibilitatilor de amestecare, a metodelor de tratare si eliminare a acestora.
(5) Producatorii si detinatorii de deseuri autoritati publice de aparare, ordine publica si siguranta nationala sunt obligati sa incadreze in codurile prevazute in anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, cu completarile ulterioare, fiecare tip de deseu generat de propria activitate, pe baza reglementarilor specifice pentru gestionarea deseurilor.

Art. 9
(1) Pe baza originii, testelor, buletinelor de analiza si a altor documente relevante puse la dispozitie de producatorii si detinatorii de deseuri prevazuti la art. 8 alin. (4) si (5), autoritatea publica centrala pentru protectia mediului considera ca un deseu este periculos chiar daca acesta nu figureaza ca atare pe lista deseurilor prevazuta la art. 7 alin. (1), daca acesta prezinta una sau mai multe dintre proprietatile prevazute in anexa nr. 4.
(2) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului notifica Comisiei Europene, cu celeritate, deseurile considerate ca fiind periculoase si care nu figureaza ca atare pe lista deseurilor prevazuta la art. 7 alin. (1) si le consemneaza in raportul prevazut la art. 48 alin. (3), furnizand Comisiei Europene toate informatiile relevante.

Art. 10
(1) In cazul in care autoritatea publica centrala pentru protectia mediului detine dovezi care arata ca un deseu care figureaza pe lista deseurilor prevazuta la art. 7 alin. (1) ca fiind periculos nu prezinta niciuna dintre proprietatile prevazute in anexa nr. 4 poate considera acest deseu ca fiind nepericulos.
(2) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului notifica Comisiei Europene, cu celeritate, cazurile prevazute la alin. (1), furnizand toate informatiile relevante in vederea revizuirii listei deseurilor.

Art. 11
Reclasificarea deseurilor periculoase ca deseuri nepericuloase nu se poate realiza prin diluarea sau amestecarea acestora in scopul de a diminua concentratiile initiale de substante periculoase pana la un nivel mai mic decat nivelul prevazut pentru ca un deseu sa fie definit ca fiind periculos.

A§ 8. Raspunderea extinsa a producatorului

Art. 12
(1) In vederea prevenirii, reutilizarii, reciclarii si a altor tipuri de valorificare a deseurilor, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului promoveaza sau, dupa caz, propune masuri cu caracter legislativ ori nelegislativ prin care producatorul produsului, persoana fizica autorizata sau persoana juridica ce, cu titlu profesional, proiecteaza, produce, prelucreaza, trateaza, vinde ori importa produse este supus unui regim de raspundere extinsa a producatorului.
(2) Masurile prevazute la alin. (1) includ, fara a se limita la acestea, urmatoarele:
a) incurajarea adoptarii, inca din faza de proiectare a produselor, a unor solutii care sa reduca impactul asupra mediului si generarea de deseuri in procesul de fabricatie si pe perioada de utilizare a produselor si care sa asigure respectarea prevederilor art. 4 alin. (1)-(3), atunci cand acestea devin deseuri;
b) incurajarea productiei si comercializarii de produse cu utilizari multiple, durabile din punct de vedere tehnic si care, dupa ce devin deseuri, pot fi valorificate in mod corespunzator si a caror eliminare este compatibila cu principiile de protectie a mediului;
c) acceptarea produselor returnate si a deseurilor rezultate dupa ce produsele nu mai sunt folosite si asigurarea gestionarii ulterioare a acestora fara a crea prejudicii asupra mediului sau sanatatii populatiei, precum si asumarea raspunderii financiare; d) punerea la dispozitia publicului a informatiilor disponibile cu privire la caracterul reutilizabil si reciclabil al produselor.