din anul 2007, atuul tau de DREPT!
3106 de useri online



Prima pagină » Legislaţie » Legislatie Fiscala » OUG 109/2023 privind infiintarea, dezvoltarea si administrarea unui hub financiar la nivelul Ministerului Finantelor

OUG 109/2023 privind infiintarea, dezvoltarea si administrarea unui hub financiar la nivelul Ministerului Finantelor

  Publicat: 13 Dec 2023       345 citiri        Secţiunea: Legislatie Fiscala  


Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
ORDONANTA DE URGENTA nr. 109 din 29 noiembrie 2023 privind infiintarea, dezvoltarea si administrarea unui hub financiar la nivelul Ministerului Finantelor

Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 1111 din 11 decembrie 2023

Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
(al unitatii de protectie speciala). Gestionarea activitatilor si resurselor (materiale, umane, financiare) la nivelul unitatilor de protectie speciala, efectuata de conducerea unitatii, in baza prerogativelor legale.
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Conform art.208 Cod Penal, luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamintul acestuia, in scopul de a si-l insusi pe nedrept, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 12 ani.
Politica de Coeziune � cohesion policy
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ordonanta de Urgenta a Guvernului privind modificarea Codului de procedură penală
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Sistemul de facilitati, echipamente si servicii necesare operarii unei organizatii.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Sistemul de facilitati, echipamente si servicii necesare operarii unei organizatii.
Sistemul de facilitati, echipamente si servicii necesare operarii unei organizatii.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Sistemul de facilitati, echipamente si servicii necesare operarii unei organizatii.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Legea 10 din 2001. Masuri cu caracter reparator acordate in situatiile in care restituirea in natura nu este posibila, sub forma unor titluri de valoare nominala folosite in procesul de privatizare,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Legatura fizica si logica realizata intre retele publice de comunicatii electronice pentru a permite comunicarea dintre utilizatorii retelelor sau accesul la servicii;
(Audit) Operatiunea de examinare profesionista a documentelor financiare ale unei companii cu scopul de a stabili daca inregistrarile si rapoartele ei sunt valide si daca informatiile au fost inregistrate in contabilitate si prezentate in rapoartele financiare in mod legal si corect.

Avand in vedere faptul ca la nivel european s-a manifestat o preocupare constanta fata de implementarea infrastructurilor de tip cloud, preocupare reflectata atat prin adoptarea unei strategii, respectiv a Strategiei europene pentru cloud computing, cat si prin promovarea unor initiative cum ar fi ``Cloud for Europe - C4E``,


tinand cont ca sistemul informatic al Ministerului Finantelor, denumit in continuare M.F., este unic in Romania atat din punctul de vedere al complexitatii si specificitatii aplicatiilor, cat si al numarului de entitati ale administratiei publice si entitati private deservite, precum si al intinderii teritoriale,


deoarece aplicatiile informatice care compun acest sistem informatizeaza integrat, in momentul de fata, toate procesele interne de lucru din aparatul propriu si structurile subordonate si este sursa de date pentru toate institutiile administratiei publice centrale si locale, precum si ale sistemului financiar. Sunt avute in vedere, in acest sens, toate sistemele informatice care fac parte din sistemul informatic al M.F, dintre care cele mai importante sunt: ``eTrezor`` pentru Trezoreria Statului; ``S.I.A.C.`` - Sistemul informatic de administrare a creantelor financiare, pentru administratiile finantelor publice: ``ForexeBug``, pentru raportarea situatiilor financiare ale institutiilor publice si urmarirea executiei bugetare; ``Buget_NG``, pentru proiectarea si modificarea bugetului general consolidat; ``SPV`` - spatiul privat virtual; ``DeDoc`` - platforma informatica pentru depunerea documentelor, ``SIDOC`` - Sistemul informatic de management al documentelor si ``A.E.`` - Sistemul informatic privind arhiva electronica, pentru inregistrarea, extragerea informatiilor, distribuirea, urmarirea rezolvarii si arhivarea corespondentei primite si transmise in format electronic si hartie, ``RO e-Factura``, ``A.M.E.F.`` - aparate de marcat electronice fiscale; ``S.I.I.V.`` - Sistemul informatic integrat vamal.


In considerarea aspectelor mentionate mai sus, s-a conturat ca solutie tehnologica realizarea unei infrastructuri hardware si software omogene, moderne, sustenabile si optimizate tehnico-financiar la nivelul M.F., atat din punctul de vedere al costurilor de achizitie initiala, cat si al costurilor recurente de intretinere in viitor, prin crearea unui ``hub informatic`` al finantelor publice la nivel national, care sa colecteze, sa gestioneze si sa puna la dispozitia tuturor factorilor interesati informatii fiabile, validate si actuale de natura financiara, patrimoniala sau in legatura cu banii publici.


Deoarece implementarea unei infrastructuri hardware si software omogene este esentiala avand in vedere importanta realizarii unor sisteme, respectiv proiecte informatice care necesita o atentie sporita din perspectiva intereselor de securitate ale statului, avand in vedere riscurile si vulnerabilitatile sistemului informatic al M.F. amplificate de contextul actual de insecuritate internationala si luand in considerare ca M.F., prin sistemul sau informatic, este sursa de date pentru toate institutiile administratiei publice centrale si locale, precum si ale sistemului financiar,


intrucat in lipsa unor reglementari specifice, imediate si efective ale pietei serviciilor de tip cloud se pot genera riscuri de securitate cibernetica a sistemelor informatice, dar si riscuri de corupere, de furt si de utilizare a datelor de catre persoane neautorizate, iar prin aceasta se pot crea prejudicii proprietarilor datelor, persoane fizice si/sau juridice, cu impact asupra acestora, asupra fondurilor externe nerambursabile accesate de Romania atat prin mecanismul de redresare si rezilienta, cat si prin politica de coeziune si asupra finantelor publice in general,


deoarece Ministerul Finantelor are nevoie de mecanisme specifice de transformare digitala rapida care sa ii permita sa dezvolte platforme informatice in acord cu nivelurile de automatizare si robotizare ale pietei concurentiale europene pentru a gestiona eficient cheltuielile cu echipamentele informatice, inclusiv intretinerea acestora, precum si pentru a oferi servicii publice de calitate persoanelor si organizatiilor deopotriva,


in considerarea aspectelor mentionate mai sus, dar si a faptului ca implementarea unei infrastructuri de tip cloud in sectorul public, astfel incat aceasta sa fie functionala cu un inalt grad de securitate si disponibilitate, necesita parcurgerea unor etape procedurale a caror desfasurare presupune o anumita perioada de timp, iar orice intarziere in adoptarea de masuri urgente in acest sens ar creste substantial riscul de dezangajare a fondurilor europene nerambursabile disponibile in acest scop, cu implicatii negative asupra fondurilor nationale, reglementarea in regim de urgenta a cadrului legal necesar demararii etapelor pentru implementarea acestui proiect este cu atat mai justificata,


tinand cont de situatia extraordinara generata de conflictele armate la nivel mondial si nevoia urgenta de crestere a rezilientei capabilitatilor sistemelor si retelelor informatice ale statului roman, inclusiv prin prisma necesitatii asigurarii securitatii si disponibilitatii datelor gestionate de stat,


retinand ca situatia extraordinara este cauzata si de cresterea volumului informatiilor din bazele de date critice administrate de statul roman, prin Ministerul Finantelor, precum si necesitatea consolidarii, interconectarii si asigurarii in mod unitar a securitatii cibernetice si a disponibilitatii acestora,


tinand cont de numarul si cresterea constanta a atacurilor cibernetice derulate de actori statali la adresa domeniului financiar, fiscal si vamal pentru extragerea de informatii strategice, precum si faptul ca aceste atacuri cibernetice sunt de tip Advanced Persistent Threat, cu cel mai ridicat nivel de complexitate si foarte dificil de detectat,


luand in considerare faptul ca materializarea unui atac cibernetic statal asupra entitatii din domeniul financiar, fiscal si vamal care gestioneaza datele financiare, fiscale si vamale ale persoanelor fizice si juridice din Romania este de natura sa afecteze confidentialitatea, integritatea si disponibilitatea datelor, cu implicatii semnificative asupra securitatii nationale, prin riscurile sistemice asupra economiei nationale,


in contextul conflictelor conventionale si neconventionale din vecinatatea Romaniei si al revolutiei digitale care acapareaza toate statele lumii,


retinand faptul ca una dintre directiile de actiune pentru asigurarea securitatii nationale prevazute in Strategia Nationala de Aparare a Tarii pentru perioada 2020-2024, aprobata prin Hotararea Parlamentului Romaniei nr. 22/2020, este reprezentata de realizarea infrastructurii necesare pentru digitalizarea Romaniei, cu scopul eficientizarii aparatului administrativ si al cresterii calitatii serviciilor publice, pentru transpunerea in realitate a acestei directii de actiune fiind necesara implementarea unei infrastructuri de tip cloud in sectorul public,


avand in vedere ca toate aceste elemente vizeaza un interes public si constituie o situatie extraordinara, a carei reglementare nu poate fi amanata si care impune adoptarea de masuri imediate pe calea ordonantei de urgenta,


in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata,


Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta .


Articolul 1


(1) Prezenta ordonanta de urgenta reglementeaza definirea, rolul si modul de dezvoltare a centrului de servicii si date financiare, fiscale si vamale al administratiei publice la nivelul Ministerului Finantelor, denumit in continuare hub financiar, prin infiintarea, dezvoltarea si administrarea infrastructurii, la nivel national, inclusiv prin implementarea de tehnologii cloud definite prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 89/2022 privind infiintarea, administrarea si dezvoltarea infrastructurilor si serviciilor informatice de tip cloud utilizate de autoritatile si institutiile publice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2023, si prin dezvoltarea unor sisteme si aplicatii informatice gazduite pe aceasta infrastructura.


(2) In sensul prezentei ordonante de urgenta, prin hub financiar se intelege centrul de servicii si date financiare, fiscale si vamale al administratiei publice infiintat si dezvoltat la nivelul Ministerului Finantelor, bazat pe o structura hardware si software omogena, de interes esential pentru securitatea financiara a statului, dezvoltata in conditii de securitate cibernetica, cu respectarea dispozitiilor Legii nr. 163/2021 privind adoptarea unor masuri referitoare la infrastructuri informatice si de comunicatii de interes national si conditiile implementarii retelelor 5G, constand intr-un ansamblu de resurse informatice, alcatuit cel putin din urmatoarele componente: infrastructura de baza, infrastructura ca serviciu (IaaS), platforma ca serviciu (PaaS), software-ul ca serviciu (SaaS), astfel cum sunt definite la art. 2 lit. k), l), q) si u) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 89/2022, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2023, precum si sistemele informatice gazduite pe aceasta infrastructura.


(3) Hubul financiar este de uz si interes public general pentru interesele financiare ale statului roman si ale Uniunii Europene, administrat de Ministerul Finantelor prin Centrul National pentru Informatii Financiare.


(4) Hubul financiar se interconecteaza la nivel de servicii cu Platforma de cloud guvernamental si respecta prevederileOrdonantei de urgenta a Guvernului nr. 89/2022, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2023, si ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 30/2022 privind unele masuri pentru consolidarea capacitatii institutionale si administrative a Ministerului Cercetarii, Inovarii si Digitalizarii si a Autoritatii pentru Digitalizarea Romaniei necesare implementarii componentei C7 - Transformare digitala din Planul national de redresare si rezilienta, precum si alte categorii de masuri . Sistemele si aplicatiile informatice utilizate in cadrul hubului financiar se dezvolta astfel incat sa fie apte pentru migrarea in cloudul guvernamental sau interconectarea cu acesta in conditiile prevazute de art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 89/2022, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2023, si Hotararea Guvernului nr. 112/2023 privind aprobarea Ghidului de guvernanta a platformei de cloud guvernamental.


(5) Autoritatea responsabila de realizarea hubului financiar este Ministerul Finantelor, prin Centrul National pentru Informatii Financiare.


(6) Ministerul Finantelor implementeaza elementele hubului financiar cu componenta de securitate nationala, prin Regia Autonoma ``Rasirom``, care are rolul de contractor-integrator, cu respectarea prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achizitii publice in domeniile apararii si securitatii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 195/2012, cu modificarile si completarile ulterioare.


(7) Fiecare serviciu de cloud este asigurat de cel putin doua noduri de date organizate sub forma centrelor de date, pentru a asigura furnizarea serviciilor de cloud in mod rezilient, la nivelul de disponibilitate stabilit prin politica si strategiile guvernamentale in domeniul finantelor publice.


(8) Centrele de date, parte a infrastructurii de baza prevazute la alin. (2), pot gazdui servicii de tip cloud privat, public sau hibrid, in acord cu nevoile de dezvoltare in infrastructuri informatice de tip cloud.


(9) Hubul financiar poate asigura si gazduirea altor componente de sisteme informatice administrate de alte entitati publice.


Articolul 2


Ministerul Finantelor stabileste politica si strategia privind implementarea, operarea, mentenanta si dezvoltarea hubului financiar in corelare cu politica si strategiile guvernamentale in domeniul finantelor publice.


Articolul 3


Securitatea cibernetica a hubului financiar este asigurata de Centrul National Cyberint din cadrul Serviciului Roman de Informatii, potrivit competentelor prevazute de Legea nr. 58/2023 privind securitatea si apararea cibernetica a Romaniei, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative.


Articolul 4


(1) Regia Autonoma ``Rasirom`` are atributii privind realizarea si implementarea elementelor cu componenta de securitate nationala ale hubului financiar, astfel:


a) proiecteaza elementele hubului financiar, cu accent pe zona de securitate, disponibilitate si rezilienta a acestuia;


b) valideaza solutiile tehnice de securitate care vor face parte din hubul financiar;


c) realizeaza si implementeaza la cheie elementele, cu asigurarea componentelor de IaaS, PaaS si SaaS ale hubului financiar;


d) furnizeaza mecanismele de interconectare securizata a hubului financiar cu restul elementelor de infrastructura, inclusiv mecanismele de securizare a comunicatiilor.


(2) In indeplinirea atributiilor prevazute la alin. (1), Regia Autonoma ``Rasirom`` aplica principiul eficientei economice, cu asigurarea transparentei, nediscriminarii si tratamentului egal, precum si legislatia in domeniul protectiei informatiilor clasificate.


Articolul 5


Ministerul Finantelor, prin Centrul National pentru Informatii Financiare, dispune, cel putin o data pe an, efectuarea unor activitati de audit de conformitate pe linia protectiei, calitatii, securitatii, disponibilitatii si trasabilitatii pentru hubul financiar sau, dupa caz, pentru anumite elemente ale acestuia.


Articolul 6


Finantarea cheltuielilor pentru implementarea hubului financiar se asigura prin Planul national de redresare si rezilienta al Romaniei, de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Finantelor, in limita sumelor aprobate anual cu aceasta destinatie, prin fonduri externe nerambursabile in limita sumelor alocate si cu respectarea prevederilor si regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecarui program sau din alte surse de finantare legal constituite.





Afişează OUG 109/2023 privind infiintarea, dezvoltarea si administrarea unui hub financiar la nivelul Ministerului Finantelor pe o singură pagină



Citeşte mai multe despre:    OUG 109/2023    Hub financiar    Sistemul informatic integrat vamal    eTrezor    ForexeBug    SIDOC

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.