Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Antepronuntarea comisiei asupra sanctiunii atrage nulitatea deciziei de sanctionare disciplinara

Antepronuntarea comisiei asupra sanctiunii atrage nulitatea deciziei de sanctionare disciplinara

  Publicat: 03 Jun 2021       390 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
La data de 20 martie 2017 s-a inregistrat pe rolul Judecatoriei D., sub nr. x, actiunea formulata de reclamantul T.D., in contradictoriu cu parata S.C. S.T.S.R.L., prin care solicita anularea Deciziei nr. 22 din data de 27.02.2017 prin care s-a dispus incetarea contractului individual de munca nr. 28/15.12.2016 si obligarea paratei la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Principiu fundamental prevazut in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Potrivit dispozitiilor procesual penale, invinuitul dau inculpatul nu este obligat sa probeze nevinovatia sa,
Reprezinta fapta savarsita cu vinovatie de catre functionarii publici, demnitari si asimilatii acestora
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Legea 10 din 2001. Masuri cu caracter reparator acordate in situatiile in care restituirea in natura nu este posibila, sub forma unor titluri de valoare nominala folosite in procesul de privatizare,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Decizia de neparticipare este o scutire acordata unei tari care nu doreste sa se alature celorlalte state membre ale Uniunii intr-un anumit domeniu al cooperarii comunitare, ca mod de evitare a unui impas general.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale de munca ale muncitorilor si functionarilor, precum si alte raporturi sociale derivate din raporturile sociale de munca.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Parte dintr-un proces
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Prin Sentinta civila nr. 1050 din 05 septembrie 2017, Judecatoria D. a admis contestatia formulata de contestatorul T.D., a anulat Decizia nr. 22/27.02.2017 emisa de intimata, a obligat intimata la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat contestatorul de la momentul concedierii pana la incetarea de drept a contractului individual de munca incheiat cu intimata, a constatat ca, la data ramanerii definitive a prezentei hotarari, contractul individual de munca al cont estatorului va inceta de drept; a respins cererea contestatorului de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecata .


Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut urmatoarele:


Contestatorul a fost salariat al intimatei, conform contractului individual de munca inregistrat sub nr. 28/15.12.2016, incheiat pe o perioada nedeterminata. Drepturile si obligatiile salariatului au fost stabilite in CIM (lit. M, pct. 1 si 2).


Prin Decizia nr. 22/27.02.2017 emisa de intimata, s-a dispus desfacerea disciplinara a contractului individual de munca al contestatorului, in conformitate cu dispozitiile art. 61 lit. a din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Impotriva deciziei de incetare a raporturilor de munca a fost formulata prezenta contestatie, invocandu-se motive de nelegalitate referitoare la neefectuarea cercetarii disciplinare, precum si la conditiile de forma ale deciziei de concediere .


Fata de dispozitiile art. 251 si art. 252 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si proba cu inscrisuri administrata, s-au constat at intemeiate criticile de nelegalitate invocate de contestator.


Astfel, in ceea ce priveste procedura cercetarii disciplinare prealabile, Tribunalul a apreciat ca in cauza au fost incalcate de intimata dispozitiile art. 251 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), conform carora: ``(1) Sub sanctiunea nulitatii absolute, nicio masura, cu exceptia celei prevazute la art. 248 alin. (1) lit. a), nu poate fi dispusa mai inainte de efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile. (2) In vederea desfasurarii cercetarii disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat in scris de persoana imputernicita de catre angajator sa realizeze cercetarea, precizandu-se obiectul, data, ora si locul intrevederii. (3) Neprezentarea salariatului la convocarea facuta in conditiile prevazute la alin. (2) fara un motiv obiectiv da dreptul angajatorului sa dispuna sanctionarea, fara efectuarea cercetarii disciplinare prealabile. (4) In cursul cercetarii disciplinare prealabile salariatul are dreptul sa formuleze si sa sustina toate apararile in favoarea sa si sa ofere persoanei imputernicite sa realizeze cercetarea toate probele si motivatiile pe care le considera necesare, precum si dreptul sa fie asistat, la cererea sa, de catre un reprezentant al sindicatului al carui membru este.``.


Din dispozitiile legale precitate, s-a retinut ca, angajatorul, in vederea desfasurarii cercetarii disciplinare prealabile, va desemna o persoana imputernicita sa realizeze cercetarea. Desi nu exista un inscris care sa ateste aceasta, din cuprinsul notificarii nr. 2/21.02.2017 (fila 13) se constata ca persoana desemnata este chiar administratorul angajatorului. Persoana imputernicita urma a realiza cercetarea disciplinara potrivit unor reguli procedurale, care au scopul de a garanta stabilirea exacta a faptelor si de a asigura dreptul la aparare al salariatului, evitandu-se astfel sanctiuni nejuste.


Astfel, la momentul la care reprezentantul angajatorului este sesizat cu o fapta prin care s-a incalcat disciplina muncii, chiar si in situatia in care se cunoaste faptuitorul, nu se poate sustine ca exista inca abatere disciplinara, intrucat functioneaza prezumtia de nevinovatie si, in consecinta, pana la cercetarea faptuitorului, acesta se considera nevinovat. In aceasta situatie, numai la momentul definitivarii cercetarii prealabile exista certitudinea intrunirii tuturor elementelor constitutive ale abaterii disciplinare, de natura sa atraga raspunderea disciplinara.


Or, s-a constatata ca, in chiar cuprinsul notificarii, angajatorul a inserat mentiunea ``daca nu va prezentati, vi se va desface contractul de munca disciplinar``.


In consecinta, anterior inceperii cercetarii prealabile, angajatorul a decis emiterea deciziei de sanctionare disciplinara cu privire la salariatul-contestator, apreciind ca exista abaterea disciplinara . In acest context, cercetarea disciplinara a devenit o formalitate lipsita de continut si, in consecinta, dispozitiile art. 251 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) au fost incalcate de angajator, in conditiile in care, ab initio, fapta asupra careia poarta sesizarea (neprezentarea salariatului la locul de munca) a fost considerata abatere disciplinara.


``Fapta`` si ``abaterea disciplinara`` reprezinta doua notiuni cu semnificatie juridica proprie, intrucat fapta salariatului dobandeste caracteristicile unei abateri disciplinare numai dupa finalizarea procedurii ``cercetarii disciplinare prealabile``, care are atat caracter obligatoriu, cat si anterior oricarei alte masuri .


Totodata, din dispozitiile art. 251 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si cele ale art. 252 alin. 1 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) (``Angajatorul dispune aplicarea sanctiunii disciplinare printr-o decizie emisa in forma scrisa, in termen de 30 de zile calendaristice de la data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii faptei .``) se mai impune si distinctia dintre persoana imputernicita de angajator sa efectueze cercetarea prealabila si persoana indreptatita sa emita decizia de aplicare a sanctiunii disciplinare. In aceeasi masura, se retine ca prerogativa angajatorului de aplicare sau nu a sanctiunii disciplinare se realizeaza in termenul de 30 de zile, care incepe sa curga numai dupa ce persoana imputernicita sa realizeze cercetarea prealabila si-a exprimat punctul de vedere, de regula in cuprinsul unui referat, in sensul ca fapta exista si aduce atingere raporturilor de munca, a fost savarsita cu vinovatie de persoana supusa cercetarii disciplinare.


In concluzie, doar in urma desfasurarii cercetarii prealabile se poate sustine ca fapta imputata salariatului constituie abatere disciplinare, iar nu anterior acestei proceduri, astfel cum a apreciat intimata in cauza, care, la momentul emiterii notificarii a calificat neprezentarea salariatului la serviciu ca fiind abatere disciplinara.


S-a constat at ca, notificarea prin care salariatul a fost convocat in vederea efectuarii cercetarii disciplinare este singurul act emis de angajator anterior deciziei de concediere, desi, potrivit dispozitiilor legale precitate, doar neprezentarea salariatului la convocare, fara un motiv obiectiv, da dreptul angajatorului sa dispuna sanctionarea, fara efectuarea cercetarii disciplinare prealabile. Insa, in ipoteza prezentarii salariatului la convocare, decizia de concediere trebuia sa fie precedata de raportul/referatul intocmit de persoana imputernicita sa efectueze cercetarea, ce ar urma sa cuprinda, intre altele, descrierea faptei imputate salariatului, apararile formulate de acesta in cursul cercetarii, aspecte ce reies din prevederile art. 251 alin. 4 si art. 252 alin. 1 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Or, in cauza, desi prin intampinarea formulata se arata de catre intimata ca au fost intocmite acte ce au stat la baza deciziei de incetare a contractului de munca, inclusiv referatul de cercetare disciplinara, nu a fost depus nici un inscris probator in acest sens la dosar.


In sensul intocmirii unui referat la finalul cercetarii disciplinare, s-a pronuntat Inalta Curte de Casatie si Justitie, in recurs in interesul legii, prin Decizia nr. 16/2012 retinand: ``In interpretarea si aplicarea art. 252 alin. (1) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), republicat, momentul de la care incepe sa curga termenul de 30 de zile calendaristice pentru aplicarea sanctiunii disciplinare este data inregistrarii raportului final al cercetarii disciplinare prealabile la registratura unitatii.``.


Fata de cele expuse, s-a constatat ca procedura cercetarii disciplinare prealabile a avut un caracter pur formal, fiind si inutila, in conditiile in care, anterior cercetarii faptelor imputate, angajatorul a calificat fapta salariatului (neprezentarea la locul de munca) ca fiind abatere disciplinara si si-a manifestat intentia de desfacere a contractului individual de munca, din motive imputabile acestuia.


Lipsind referatul care finalizeaza cercetarea disciplinara prealabila, nu s-a p utut retine ca au fost respectate dispozitiile art. 251 alin. 4 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), in conditiile in care nu se cunosc apararile salariatului, precum si motivele pentru care acestea au fost inlaturate, conform art. 252 alin. 2 lit. c Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Intrucat dispozitiile art. 251 alin. 1 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) sunt imperative, cerintele de legalitate in privinta desfasurarii cercetarii disciplinare prealabile nefiind conditionate de existenta unei vatamari si fiind prevazute sub sanctiunea nulitatii absolute, constatand ca in cauza nu s-a efectuat, in fapt, o cercetare disciplinara a salariatului, obiectul cercetarii, conform notificarii, fiind unul expus in termeni generici, faptele concrete imputabile nefiind descrise, iar apararile formulate de contestator nerezultand din nici un act intocmit de angajator, se constata ca masura adoptata de intimata, anume emiterea deciziei de concediere, este lovita de nulitate.


Prin dispozitiile legale precitate se prevede o nulitate expresa, in cazul careia beneficiarul prezumtiei de vatamare nu trebuie sa dovedeasca acest fapt, ci doar nerespectarea formei legale, astfel ca o lipsa sau o eventuala complinire a acestei proceduri nu este posibila in fata instantei de judecata .


Chiar in situatia in care s-ar trece peste motivul de nulitate aratat, prin depunerea inscrisurilor la care a facut referire intimata, prin intampinare, instanta apreciaza ca decizia de concediere este nelegala, pentru motivele invocate de contestator, sub aspectul cerintelor de continut obligatorii prevazute de art. 252 alin. 2 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), fiind incalcate dispozitiile cuprinse la literele a, b si c ale acestui text de lege, deoarece norma juridica este imperativa.


Dispozitiile cu caracter imperativ ale art. 252 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), referitoare la necesitatea respectarii cerintelor obligatorii de continut ale deciziei de sanctionare, urmaresc punerea la adapost a angajatului de eventualele actiuni abuzive sau nejustificate ale angajatorului. Totodata, decizia de incetare a raporturilor de munca este un act unilateral al angajatorului prin care acesta dispune incetarea contractului individual de munca, iar reglementarea conditiilor de forma si fond ale acestui act are ca scop asigurarea unor elemente de verificare a legalitatii si temeiniciei masurii dispuse. Instituirea acestor obligatii de ordin formal, in sarcina angajatorului, reflecta expresia principiului instituit prin dispozitiile art. 1 alin. 3 din Constitutia Romaniei, principiu care este redat si in dispozitiile art. 8 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


In ceea ce priveste descrierea faptei, in decizia de concediere, nu se face o descriere a faptelor imputate salariatului. Or, textul de lege prevede obligatia de a mentiona in mod concret faptele savarsite de salariat, tocmai pentru a da posibilitatea ca in cazul contestarii deciziei de sanctionare sa-si poata pregati apararea corespunzatoare. Prin nedescrierea faptelor savarsite, salariatul nu poate sa-si faca o aparare corecta, iar instanta nu poate verifica ce fapte au fost comise in concret de salariat, inclusiv cu scopul unei juste individualizari a sanctiunii aplicate.


Nu au fost indicate nici dispozitiile statutare, regulamentare, contractuale ori legale pretins incalcate de salariat prin savarsirea abaterii disciplinare.


Totodata, in decizie nu s-a facut referire la apararile formulate de salariat in cursul cercetarii disciplinare. Or, necesitatea descrierii apararilor formulate de salariat in aceasta etapa prealabila, precum si aratarea motivelor pentru care aceste aparari au fost inlaturate, impuse prin dispozitiile art. 252 alin. 2 lit. c Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), au in vedere descrierea amanuntita si detaliata a ratiunii pentru care nu au fost luate in considerare, pentru a se aprecia in concret, circumstantiat si riguros asupra legalitatii masurii de sanctionare.


Or, art. 252 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) dispune ca elementele prevazute de acest articol trebuie sa se regaseasca, sub sanctiunea nulitatii absolute, in continutul deciziei de sanctionare disciplinara, astfel ca nu este permisa completarea deciziei prin alte inscrisuri, in vederea suplinirii elementelor lipsa din decizie .


Aceasta este si ratiunea pentru care legiuitorul a instituit, printr-o norma expresa, si anume art. 79 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), interdictia ca, in situatia conflictului de munca, angajatorul sa poata invoca alte motive de fapt si de drept in afara celor precizate in decizia de concediere .


Concedierea dispusa cu nerespectarea procedurii prevazute de lege este lovita de nulitate absoluta (art. 78 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Pentru considerentele aratate, Tribunalul a constat at ca, in lipsa desfasurarii legale a procedurii prealabile aplicarii sanctiunii disciplinare si in conditiile constatarii neindeplinirii cumulative a cerintelor prevazute de dispozitiile art. 252 alin. 2 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), decizia de sanctionare a salariatului este lovita de nulitate absoluta, conform prevederilor legale mai sus mentionate.


In consecinta, instanta a admi s contestatia si a anula t Decizia nr. 22/27.02.2017 emisa de intimata.


In temeiul dispozitiilor art. 80 alin. 1 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), a fost obligata intimata la plata catre contestator a unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate, reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat contestatorul de la momentul concedierii pana la incetarea de drept a contractului individual de munca incheiat cu intimata.


In raport de dispozitiile art. 80 alin. 3 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), conform carora ``In cazul in care salariatul nu solicita repunerea in situatia anterioara emiterii actului de concediere, contractul individual de munca va inceta de drept la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti.``, instanta constata ca, la data ramanerii definitive a prezentei hotarari, contractul individual de munca al contestatorului va inceta de drept .


In acord cu dispozitiile art. 452 Cod procedura civila (reprezentare juridica in instanta - www.MCP-Avocati.ro), retinand ca, pana la data inchiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei, contestatorul nu a facut dovada cheltuielilor de judecata solicitate cu acest titlu in prezenta cauza, a fost respins petitul accesoriu formulat.


Impotriva acestei sentinte a declarat apel, in termen legal, parata S.C. S.T.S. R. L, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, astfel:


In mod nelegal, instanta de fond a considerat ca in raport cu art. 78 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), concedierea este lovita de nulitatea absoluta. Astfel, arata apelanta ca a respectat toate conditiile de fond si de forma referitoare la cercetarea disciplinara prealabila si implicit la emiterea deciziei de desfacere a contractului individual de munca .


Mai mult, conform art. 248 pct. 3 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), neprezentarea salariatului la convocarea angajatorului fara un motiv obiectiv da dreptul angajatorului sa dispuna sanctionarea fara cercetarea disciplinara prealabila.


In mod nelegal, instanta a dispus obligarea sa la plata drepturilor salariale pe intreaga perioada cuprinsa intre momentul emiterii deciziei contestate si ramanerea definitiva a hotararii, in conditiile in care pretentiile trebuiau cenzurate sub doua aspecte.


Independent de orice culpa procesuala din partea sa, contestatorul a promovat actiunea la data de 20 martie 2017, la Judecatoria D., instanta necompetenta material sa solutioneze conflictele de dreptul muncii. A invocat prin intampinare exceptia necompetentei materiale a Judecatoriei, solicitand declinarea competentei catre Tribunalul V., instanta de fond admitand exceptia si inaintand dosarul dupa mai bine de doi ani de zile .


Pentru aceste motive, se solicita admiterea apelului si schimbarea sentintei atacate, iar pe fond respingerea contestatiei formulate.


Intimatul - reclamant T.D., prin intampinare, a solicit at respingerea apelului, ca nefondat, insa ulterior, prezent personal in sedinta publica la data de 04.06.2020, a precizat ca intelege sa renunte la judecata actiunii, potrivit art. 406 Cod procedura civila.


Analizand actele si lucrarile dosarului, in raport de renuntarea reclamantului la judecata actiunii, Curtea urmeaza a admite apelul, pentru urmatoarele motive:


Potrivit art. 406 Cod procedura civila (reprezentare juridica in instanta - www.MCP-Avocati.ro), reclamantul poate sa renunte oricand la judecata, in tot sau in parte, fie verbal in sedinta de judecata, fie prin cerere scrisa. Cand renuntarea la judecata se face in apel sau in caile extraordinare de atac, instanta va lua act de renuntare si va dispune si anularea, in tot sau in parte, a hotararii sau, dupa caz, a hotararilor pronuntate in cauza.


In cauza de fata, reclamantul-intimat prezent, personal in fata instantei, a aratat ca renunta la judecata cererii de chemare in judecata, iar apelanta-parata a fost de acord, conform art. 406 alin. 4 Cod procedura civila (reprezentare juridica in instanta - www.MCP-Avocati.ro)


In aceste conditii, avand in vedere dispozitiile anterior citate, precum si art. 9 Cod procedura civila (reprezentare juridica in instanta - www.MCP-Avocati.ro), Curtea va lua act de vointa reclamant ului, in sensul renuntarii la judecata actiunii.


Prin urmare, fata de cele expuse anterior, vazand art. 406 alin. 5 Cod procedura civila (reprezentare juridica in instanta - www.MCP-Avocati.ro), apelul va fi admis, iar sentinta va fi anulata, dandu-se eficienta actului de dispozitie efectuat de reclamant.


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII


DECIDE


Admite apelul formulat de intimata S.C. S.T.S.R.L. D., cu sediul in D..nr. 2, jud. V., impotriva Sentintei civile nr. 1462 din 26 noiembrie 2019 pronuntate de Tribunalul V.in Dosarul nr. x, intimat fiind contestatorul T.D., domiciliat in com. G. jud. V.


Anuleaza sentinta.


Ia act de renuntarea la judecata actiunii.


Cu recurs in 10 zile de la comunicare, c are se va depune la Curtea de Apel Pitesti.




Pronuntata de: Curtea de Apel Pitesti - Decizia civila nr. 870/2020 din 04.06.2020


Citeşte mai multe despre:    cercetare disciplinara    sanctiune disciplinara    nulitatea deciziei de sanctiune disciplinara    Codul muncii    Legea 53/2003
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Personalul didactic auxiliar si cel de conducere raspund disciplinar conform Legii educatiei nationale nr. 1/2011, iar nu in baza dispozitiilor Codului muncii
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 1045 din 28 noiembrie 2019, pronuntata de Curtea de Apel Suceava, Sectia I civila

Functionari publici. Sanctiune disciplinara. Principiul unicitatii sanctiunii disciplinare
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 890/20.10.2020

Conflict de competenta functionala intre sectiile instantei. Actiune introdusa de personalul silvic. Determinarea naturii juridice a actelor contestate
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Sentinta civila nr. 8/3.03.2020

Decizie de sanctionare disciplinara. Caracterul restrictiv al dispozitiilor inscrise Codul muncii. Analiza elementelor constitutive ale abaterii disciplinare prin raportare la prevederile actului emis de angajator
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 40/06.02.2020

Contestatie impotriva deciziei de concediere; nulitatea absoluta a deciziei de concediere; continutul deciziei de sanctionare; nemotivare
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 429/13.10.2020

Detasarea unui salariat fara acordul acestuia
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bacau Sectia I Civila- Decizia civila nr. 470 din 12 iunie 2019

Mobbing-ul este considerat un fenomen la granita cu discriminarea
Pronuntaţă de: Tribunalul Arad - Sentinta civila nr. 571 din data de 08 septembrie 2020

Afirmatii defaimatoare. Depasirea limitelor dreptului la libera exprimare. Despagubiri morale
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia I civila, decizia nr. 246 din 30 ianuarie 2020

Dovedirea faptei ce reprezinta abatere disciplinara. Sarcina probei
Pronuntaţă de: Curtea de Apel BUCURESTI - Decizie civila nr. 1343/07.03.2019

Daunele morale in litigiile de munca. Salariatul trebuie sa faca dovada unor consecinte negative pe plan social si psihic, argumentarea acestora nefiind suficienta.
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 255/2014 din 07.03.2014



Articole Juridice

Necesitate sau absurditate? Formularea plangerii prealabile la autoritatea emintenta a actului administrativ de sanctionare disciplinara, inainte de sesizarea instantei competente
Sursa: avocat Gales Iulian | MCP Cabinet avocati

Consultantul extern specializat in legislatia muncii. Calitate, atributii si responsabilitati
Sursa: avocat Gales Iulian | MCP Cabinet avocati

Modificarea contractelor de munca in contextul noilor realitati economice
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu

Cum interpretati articolul 48 din Codul Muncii? Angajatorul poate face concedieri in baza lui?
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Evitati abuzurile! Informati-va despre suspendarea, modificarea si incetarea contractului individual de munca!
Sursa: av. Emilia Alexandra Ioana

Modificarea unilaterala si temporara a locului si felului muncii in contextul pandemiei cu coronavirus
Sursa: MCP Cabinet avocati

Neacordarea concediului de odihna si a sporurilor
Sursa: MCP Cabinet avocati