Prima pagină » Legislaţie » Cauze CEDO » Hotararea CEDO in Cauza Daniel si Niculina impotriva Romaniei

Hotararea CEDO in Cauza Daniel si Niculina impotriva Romaniei

Publicat: 22 May 2009 14418 citiri Secţiunea: Cauze CEDO

vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Hotararea CEDO in Cauza Daniel si Niculina impotriva Romaniei

Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 343 din 22/05/2009

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.

Functionar incadrat la instantele de judecata; judecatorie tribunal judetean, tribunal militar, avand atributii la pregatirea si desfasurarea activitatii de judecata.

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,

Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)

Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.

Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.

Facultatea de a discerne, de a judeca si aprecia lucruruile la justa lor valoare.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Facultatea de a discerne, de a judeca si aprecia lucruruile la justa lor valoare.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.

Facultatea de a discerne, de a judeca si aprecia lucruruile la justa lor valoare.

Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.

Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.

Este institutia de ocrotire a minorului care este lipsit de ingrijire parinteasca, precum si a alienatului si debilului mintal, dar mai ales a persoanei care, din cauza varstei nu se poate apara singura.

Durata pentru care se aproba si se fac previziuni financiare si in care se executa incasarile si platile privind un plan financiar (bugetar).

Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,

1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Regimul impus de catre o banca unui client, titular de cont, de interzicere a emiterii de cecuri pe o perioada de 1 an

Serviciu auxiliar alaturi de registratura, arhiva si biblioteca,

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,

Imobil asupra caruia greveaza o servitute.

1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.

Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.

Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,

Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.

Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.

Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,

Depasire a legalitatii,

Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,

Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,

Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,

Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Cuprinde masurile luate pentru exercitarea dreptului persoanelor cu handicap la un regim special de prevenire, de tratament, de readaptare, de invatamant, de instruire si de integrare sociala a acestei categorii de persoane.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,

(Board of Directors) Grup de oficiali alesi de adunarea generala anuala a actionarilor care au fost imputerniciti sa administreze compania si sa puna in aplicare masurile de natura strategica adoptate de adunarea generala.

Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.

Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.

Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.

Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.

Principiu moral si juridic de importanta fundamentala, care impune egalitatea in drepturi si indatoriri a membrilor unei colectivitati umane,

Participant la savarsirea unei infractiuni,

Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.

Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Facultatea de a discerne, de a judeca si aprecia lucruruile la justa lor valoare.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),

HOTARAREA
din 27 ianuarie 2009

in Cauza Daniel si Niculina impotriva Romaniei
(Cererea nr. 2.367/04)

In Cauza Daniel si Niculina Georgescu impotriva Romaniei,

Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Sectia a treia), statuand in cadrul unei camere formate din: Josep Casadevall, presedinte, Corneliu Birsan, Bostjan M. Zupancic, Egbert Myjer, Ineta Ziemele, Luis Lopez Guerra, Ann Power, judecatori, si Santiago Quesada, grefier de sectie,

dupa ce a deliberat in camera de consiliu la data de 6 ianuarie 2009,

pronunta urmatoarea hotarare, adoptata la aceasta data:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se afla o cerere (nr. 2.367/04) indreptata impotriva Romaniei, prin care 2 cetateni ai acestui stat, domnul Daniel Georgescu si doamna Niculina Georgescu (reclamantii), au sesizat Curtea la data de 13 octombrie 2003, in temeiul art. 34 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (Conventia).

2. Reclamantii sunt reprezentati de doamna L. Poenaru, avocat in Bucuresti. Guvernul roman (Guvernul) este reprezentat de agentul sau, domnul Razvan-Horatiu Radu, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

3. La data de 10 decembrie 2007, presedintele Sectiei a treia a decis sa ii comunice cererea Guvernului. Asa cum prevede art. 29 A� 3 din Conventie, acesta a decis, de asemenea, sa se analizeze in acelasi timp admisibilitatea si temeinicia cauzei.

IN FAPT

I. Circumstantele cauzei

4. Reclamantii s-au nascut in anul 1974 si, respectiv, in anul 1950 si locuiesc in Bucuresti.

5. In anul 1994, G.F. - tatal reclamantului si sotul reclamantei - i-a vandut lui P.M. un imobil pe care il mostenise de la parintii sai in anul 1977 si, respectiv, in anul 1993 si care era compus dintr-o casa cu 4 camere si un teren in suprafata de 290 m², imobil situat in Bucuresti, str. Comarnic nr. 53. G.F. a decedat in anul 1997, reclamantii fiind mostenitorii sai legali.

A. Procedura privind anularea contractului de vanzare-cumparare din anul 1994 si recursul in anulare formulat de procurorul general

6. La data de 17 februarie 1998, asistati de un avocat, reclamantii au introdus la judecatoria de sector din Bucuresti o actiune avand ca obiect constatarea nulitatii absolute a certificatului de mostenitor eliberat in favoarea lui G.F. in anul 1993, precum si a contractului de vanzare-cumparare incheiat de acesta in anul 1994. Acestia invocau lipsa totala de discernamant a lui G.F., care suferise de schizofrenie paranoica timp de mai multi ani inainte de deces si care fusese, de altfel, spitalizat in mai multe randuri.

7. Prin Sentinta din data de 4 aprilie 2000, confirmata in ultima instanta prin Decizia definitiva din 21 mai 2001 a Curtii de Apel Bucuresti, judecatoria a admis partial actiunea reclamantilor si a anulat contractul de vanzare-cumparare din anul 1994. Intemeindu-se pe o expertiza psihiatrica si pe documentele din dosarul medical al lui G.F., instanta a constatat lipsa de discernamant sanctionata prin nulitatea contractului numai in ceea ce priveste perioada in care a fost semnat acesta, nu si referitor la perioada anterioara.

8. Sesizata cu un recurs in anulare formulat de procurorul general impotriva hotararilor mentionate mai sus, prin Decizia din data de 5 mai 2003, Curtea Suprema de Justitie a admis recursul respectiv si a respins actiunea reclamantilor ca neintemeiata, contractul litigios nefiind afectat de nulitate absoluta. Aceasta a retinut ca, daca in general lipsa de discernamant si, asadar, de consimtamant, era sanctionata prin nulitatea absoluta, doctrina si jurisprudenta au nuantat aceasta solutie de principiu, aplicand in anumite cazuri nulitatea relativa. Aceasta era ipoteza contractului incheiat de o persoana care, asa cum este cazul in speta, desi lipsita de discernamant, nu fusese pusa sub tutela la cererea rudelor sale, conform prevederilor Codului familiei, pastrandu-si asadar capacitatea de exercitiu . In ceea ce priveste nulitatea relativa aplicabila in speta, aceasta nu fusese invocata de reclamanti si era in orice caz prescrisa ca urmare a expirarii termenului legal de 3 ani. Pe de alta parte, Curtea Suprema a inlaturat afirmatiile procurorului general si a confirmat calitatea reclamantilor de mostenitori legali ai lui G.F.

B. Procedura incidenta referitoare la ridicarea interdictiei de vanzare a imobilului litigios si vanzarea ulterioara a imobilului catre terti

9. In cursul procedurii mentionate mai sus, la data de 25 februarie 1998, reclamantii au solicitat judecatoriei de sector din Bucuresti sa inscrie in cartea funciara interdictia de vanzare a imobilului in litigiu. Din Adresa din data de 14 ianuarie 2002 a Curtii de Apel Bucuresti (paragraful 11 de mai jos) reiese ca cererea respectiva a fost admisa prin consemnarea unei "rezolutii" a instantei asupra cererii in cauza.

10. Prin Incheierea de sedinta din data de 2 iulie 1998, care mentiona ca "procedura a fost legal indeplinita" si ca hotararea pronuntata putea fi atacata cu apel, instanta a admis cererea lui P.M. de a ridica interdictia de vanzare, observand ca acesta din urma cunostea procedura de fond, aflata pe rol, si ca nu existau motive serioase pentru o astfel de interdictie . Pe baza acestei sentinte si a unui "certificat de sarcini al imobilului" eliberat la data de 1 iulie 1998 de grefa judecatoriei, la data de 3 iulie 1998, P.M. le-a vandut imobilul in cauza sotilor T. Conform afirmatiilor reclamantilor, ei nu au fost citati in aceasta procedura incidenta si nu au aflat decat mai tarziu, la data de 17 noiembrie 1998, despre vanzarea imobilului catre sotii T., incheierea de sedinta existand in dosarul de fond .

11. Reclamantii s-au adresat autoritatilor pentru a contesta modalitatea in care a fost ridicata interdictia de vanzare. Prin Adresa din data de 14 ianuarie 2002, N.C., judecator inspector de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, le-a raspuns reclamantilor ca "rezolutia" din 25 ianuarie 1998 nu avea un temei legal, ca "certificatul de sarcini" din 1 iulie 1998 indica existenta interdictiei la data respectiva, ca incheierea de sedinta din data de 2 iulie 1998 a fost pronuntata legal si ca partile interesate nu au introdus apel impotriva acestei sentinte, conform art. 336 din Codul de procedura civila (CPC). Reclamantii au sesizat parchetul cu o plangere penala impotriva lui P.M., pentru fals, si cu o alta plangere penala cu constituire de parte civila, pentru fals si abuz in serviciu, impotriva judecatorilor N.C. si A.D., aceasta din urma judecatoare fiind cea care a pronuntat incheierea de sedinta din data de 2 iulie 1998. Reclamantii nu au informat Curtea despre solutionarea primei plangeri penale; cea de-a doua a fost respinsa ca neintemeiata prin rezolutia de neincepere a urmaririi penale data la 14 decembrie 2002 de Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie.

12. Intr-o alta procedura, initiata de reclamanti la data de 24 ianuarie 2002 in contradictoriu cu sotii T., prin Sentinta din 5 septembrie 2003, Judecatoria Bucuresti a respins ca inadmisibila actiunea in anulare a contractului de vanzare-cumparare a imobilului in litigiu din data de 3 iulie 1998, cu motivarea ca partile interesate nu au introdus-o impotriva tuturor partilor la contractul respectiv. Din dosar rezulta ca reclamantii nu au introdus apel impotriva acestei sentinte.

II. Dreptul si practica interne pertinente

13. Prevederile legale relevante, in vigoare la data evenimentelor, sunt descrise in hotararea SC Masinexportimport Industrial Group SA impotriva Romaniei (nr. 22.687/03, A� 22, 1 decembrie 2005).

14. Art. 331-339 din Codul de procedura civila (CPC) reglementeaza procedurile civile necontencioase, si anume cele care nu urmaresc sa constate un drept impotriva unei persoane, ci care necesita interventia instantei in chestiuni legate de autorizatii judiciare sau de masuri legale de supraveghere ori de protectie . In cazul in care problema supusa instantei este legata de procedura contencioasa aflata pe rol, este competenta instanta deja sesizata cu cauza respectiva. Aceasta din urma verifica daca procedura are un caracter necontencios si pronunta o incheiere de sedinta, care poate fi atacata cu apel; termenul de apel curge de la data pronuntarii sau comunicarii hotararii. Pe de alta parte, apelul poate fi introdus de orice persoana interesata, chiar daca cererea nu a fost indreptata impotriva sa si chiar daca ea nu a fost citata in procedura (art. 336). Apelul si recursul impotriva hotararii respective sunt judecate in camera de consiliu .

CPC stabileste termenul general de apel la 15 zile. Art. 103 din CPC prevede ipoteza repunerii in termenul de recurs, in cazul in care partea face dovada ca a fost impiedicata "mai presus de vointa ei" sa exercite calea de recurs in cauza.

15. In ceea ce priveste problema valabilitatii contractului de vanzare-cumparare ulterior, referitor la un imobil dupa anularea contractului de vanzare-cumparare initial referitor la acelasi imobil, doctrina si jurisprudenta interna au considerat ca principiul resoluto jure dantis, resolvitur jus accipientis, care ar conduce la anularea tuturor contractelor consecutive primului, cunoaste o exceptie, intemeiata pe motive de echitate sociala, in cazul in care tertul care a dobandit imobilul in mod oneros a fost de buna-credinta (vezi, printre altele, D. Chirica, Contracte speciale, Lumina Lex, 1997, pp. 66-67, acest autor bazand aceasta solutie pe principiul error communis facit jus). Daca buna-credinta a tertului cumparator este prezumata pana la proba contrarie, exista totusi exemple de jurisprudenta interna in care, in functie de circumstantele speciale ale spetei, instantele au anulat contracte de vanzare-cumparare ulterioare din cauza relei-credinte a tertilor si chiar au pus mai presus protectia persoanei lipsite de discernamant (si pusa sub interdictie) fata de cea a tertului cumparator (deciziile definitive din 7 septembrie si 15 octombrie 2001, pronuntate de Curtea de Apel Cluj si, respectiv, de Curtea de Apel Bucuresti).

IN DREPT

I. Asupra pretinsei incalcari a art. 6 A� 1 din Conventie

16. Reclamantii sustin ca anularea sentintei definitive din data de 4 aprilie 2000 de catre Curtea Suprema de Justitie in urma unui recurs in anulare formulat de procurorul general a incalcat principiul securitatii raporturilor juridice. Ei invoca art. 6 A� 1 din Conventie, care prevede urmatoarele in partea sa relevanta:

Art. 6 A� 1

"Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil (...) a cauzei sale, de catre o instanta (...), care va hotari (...) asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil (...)"

A. Asupra admisibilitatii

17. Curtea constata ca acest capat de cerere nu este vadit neintemeiat in sensul art. 35 A� 3 din Conventie . Pe de alta parte, Curtea constata ca nu este afectat de niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, trebuie declarat admisibil.

B. Asupra fondului