Prima pagină » Legislaţie » Cauze CEDO » Hotararea CEDO in Cauza Viasu impotriva Romaniei

Hotararea CEDO in Cauza Viasu impotriva Romaniei

Publicat: 29 May 2009 30141 citiri Secţiunea: Cauze CEDO

vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Hotararea CEDO in Cauza Viasu impotriva Romaniei

Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 361 din 29/05/2009

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.

Functionar incadrat la instantele de judecata; judecatorie tribunal judetean, tribunal militar, avand atributii la pregatirea si desfasurarea activitatii de judecata.

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

Este formata din persoanele asociate sub diferite forme, pe baza unor interese comune, si care isi dedica timpul, cunostintele si experienta pentru a-si promova si apara drepturile si interesele;

Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.

Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.

Dorinta populatiei si a companiilor de a detine active care pot fi usor schimbate contra bunurilor si serviciilor.

Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.

Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.

In sensul legislatiei comunitare antitrust, prin �intreprindere� se intelege orice entitate angajata intr-o activitate economica, adica o activitate constand in oferirea de bunuri sau de servicii pe o piata data, independent de statutul sau juridic si de modul de finantare.

Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).

Prevazuta in cap II, t. III, art. 130, C. proc. pen., partea generala; procedeu folosit de organele juridice in scopul aflarii adevarului

Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.

Legea 10 din 2001. Teren liber, care nu este ocupat de constructii ale tertilor ori pe care nu au fost puse in posesie in mod legal, p�na la aparitia legii, persoane carora li s-a constituit drept de proprietate in temeiul legilor anterioare;

Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.

1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.

Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.

Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.

Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.

Suma de bani pe care este indreptatit sa o pretinda de la autorul unei fapte ilicite, victima acelei fapte, daca i-a fost provocata o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii,

Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,

Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.

Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.

CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI

HOTARAREA
din 9 decembrie 2008

in Cauza Viasu impotriva Romaniei
(Cererea nr. 75.951/01)

In Cauza Viasu impotriva Romaniei,

Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Sectia a treia), statuand in cadrul unei camere formate din: Josep Casadevall, presedinte, Elisabet Fura-Sandstrom, Corneliu Birsan, Alvina Gyulumyan, Egbert Myjer, Ineta Ziemele, Luis Lopez Guerra, judecatori, si din Santiago Quesada, grefier de sectie,

dupa ce a deliberat in camera de consiliu la data de 18 noiembrie 2008,

pronunta urmatoarea hotarare, adoptata la aceasta data:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se afla o cerere (nr. 75.951/01) indreptata impotriva Romaniei, prin care un cetatean al acestui stat, domnul Gheorghe State Viasu (reclamantul), a sesizat Curtea la data de 27 februarie 2001 in temeiul art. 34 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (Conventia).

La 14 iulie 2006, grefierul a fost informat cu privire la decesul reclamantului ce a avut loc la 1 iulie 2006, ulterior despre intentia fiului sau, Gheorghe Crinel Viasu, de a continua procedura in locul acestuia.

2. Reclamantul, care a beneficiat de asistenta judiciara din oficiu, este reprezentat de Societatea civila profesionala de avocati "Oancea, Raduletu si Gherghe". Guvernul roman (Guvernul) este reprezentat de agentul sau, Horatiu-Razvan Radu, subsecretar de stat in cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

3. Reclamantul a sustinut ca a avut loc o incalcare a dreptului sau de proprietate garantat de art. 1 din Protocolul nr. 1 din Conventie, avand in vedere imposibilitatea sa de a se bucura de dreptul la despagubire pentru un teren, in conformitate cu legislatia interna privind retrocedarile.

4. La data de 21 septembrie 2004, Curtea a hotarat sa ii comunice Guvernului cererea . La 12 decembrie 2006, invocand prevederile art. 29 A� 3 din Conventie, aceasta a hotarat analizarea simultana a admisibilitatii si a temeiniciei cauzei.

IN FAPT

I. Circumstantele cauzei

5. Reclamantul s-a nascut in anul 1924 si locuia in Drobeta-Turnu Severin.

6. Proprietar al unui teren in suprafata de 18,62 ha situat in comuna Catunele (judetul Gorj), reclamantul a fost obligat in anul 1962 sa il cedeze cooperativei agricole de productie din Catunele, infiintata in cadrul reformei agricole intreprinse de regimul comunist instaurat in anul 1945.

7. In jurul anului 1980, o parte din acest teren a fost destinata exploatarii miniere carbonifere din regiune si cedata de cooperativa intreprinderii miniere de stat din Motru (denumita in continuare intreprinderea M.).

A. Restituirea in natura a unei parti din terenul confiscat

8. Dupa inlaturarea regimului comunist din 22 decembrie 1989, reclamantul a formulat o cerere de restituire a terenului de care fusese deposedat de catre statul comunist, intemeiata pe Legea fondului funciar nr. 18/1991. Ca raspuns, acesta a primit in proprietate o parte din terenul care ii apartinuse, restul neputandu-i fi restituit intrucat era folosit de o intreprindere de stat .

9. Legea nr. 18/1991 a suferit numeroase modificari (a se vedea mai jos sectiunea referitoare la dreptul intern, paragrafele 30-46). Printre altele, in temeiul modificarii aduse de Legea nr. 169/1997 din 27 octombrie 1997, pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, suprafata de teren ce putea fi restituita unui particular a fost stabilita la 50 ha (a se vedea mai jos paragraful 31).

10. Avand in vedere numarul important de cereri de restituire primite de autoritati, dar care nu au putut fi admise din lipsa de teren disponibil, Legea nr. 18/1991 a fost modificata din nou la data de 11 ianuarie 2000 prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997. Conform acestei legi, beneficiarilor de decizii de restituire care nu puteau obtine restituirea integrala in natura din lipsa de teren disponibil li se putea acorda o despagubire in schimbul partii nerestituite (a se vedea mai jos paragraful 34).

11. La inceputul anului 2000, deoarece nu beneficiase inca de restituirea intregului teren, reclamantul a depus mai multe cereri suplimentare de acordare a unui alt teren echivalent sau, in lipsa restituirii, de despagubire pentru partea nerestituita, si anume pentru 16,63 ha.

El arata ca parcela de teren era folosita de intreprinderea M. si ca prin expertize independente s-a constatat ca terenul nu mai era exploatabil in scopuri agricole din cauza deseurilor carbonifere depuse pe acesta.

B. Deciziile de restituire a restului terenului

12. La data de 14 iunie 2000, Primaria Catunele l-a informat pe reclamant despre decizia comisiei locale pentru aplicarea Legii nr. 1/2000 de a-i restitui o parcela de teren in suprafata de 10,42 ha sau, in lipsa unui teren disponibil, cu privire la dreptul sau de a beneficia de o despagubire pecuniara. Ulterior, reclamantului i s-a confirmat dreptul de restituire a unei alte parcele de 6,21 ha.

13. Intr-o adresa trimisa reclamantului la 19 septembrie 2000, primaria i-a confirmat din nou faptul ca avea dreptul sa primeasca in proprietate terenul respectiv.

14. Deoarece reclamantul a solicitat executarea efectiva a deciziilor de restituire si punerea sa in posesie, la data de 6 octombrie 2000, Primaria Catunele l-a informat ca nu mai are teren disponibil si, prin urmare, ca incumba intreprinderii M., care folosea intregul teren ce ii apartinuse reclamantului, obligatia de a-l despagubi.

15. Mai multe cereri de despagubire trimise de reclamant intreprinderii M. in luna august 2000 au fost respinse, aceasta pretextand in prima faza ca reclamantul nu ii comunicase documentele care ii dadeau dreptul la restituire, iar ulterior, ca terenul in discutie nu ii putea fi restituit deoarece era folosit pentru exploatarea carbunelui.

16. In mai multe adrese de raspuns, reclamantul a precizat ca solicita despagubiri pentru terenul care nu ii putea fi restituit.

17. Prin mai multe adrese datate 19, 20 si 30 octombrie 2000, reclamantul a fost informat de autoritati si de intreprinderea M. ca nu fusese adoptata nicio prevedere legala care sa precizeze modalitatile si mijloacele prin care trebuia sa se faca despagubirea prevazuta de Legea nr. 1/2000 si ca, prin urmare, nu ii putea fi acordata nicio despagubire .

18. La intervale regulate de timp, reclamantul s-a adresat Prefecturii Gorj, solicitand sa ii fie platite despagubirile mentionate in Legea nr. 1/2000. Prin adresele din 6 martie, 31 august, 10 si 12 septembrie 2001 si 30 ianuarie 2002, prefectul judetului Gorj i-a comunicat ca, in lipsa dispozitiilor de aplicare a Legii nr. 1/2000, nu ii putea fi platita nicio despagubire, dar l-a asigurat ca aceste prevederi urmau sa fie adoptate foarte curand de catre Guvern.

19. Prin adresele din 31 august si 10 septembrie 2001, prefectul a confirmat creanta reclamantului pentru un teren in suprafata totala de 16,63 ha si i-a recomandat sa isi inscrie creanta pe care o avea impotriva statului in tabelul mentionat in regulamentul de aplicare a Legii nr. 18/1991, cu modificarile sale ulterioare.

20. Reclamantul s-a conformat. Prin doua decizii administrative din 5 aprilie si 17 mai 2002, comisia judeteana pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 a validat inscrierea creantelor datorate de stat reclamantului pentru cele doua parcele in suprafata de 10,42 ha si, respectiv, 6,21 ha, in tabelul creantelor intocmit conform Legii nr. 1/2000.

C. Cererile de executare a creantelor reclamantului impotriva statului

21. Deoarece nu primise inca nicio despagubire, reclamantul a continuat sa trimita memorii autoritatilor, solicitand plata creantelor care ii erau datorate pentru terenul nerestituit, in suprafata totala de 16,63 ha.