vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Hotararea CEDO in Cauza Bragadireanu impotriva Romaniei
Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 369 din 04/06/2010
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a fost instituita prin Conventia Europeana pentru Protectia Drepturilor si Libertatilor Fundamentale, adoptata la Roma in 4 noiembrie 1950. Romania a devenit parte la Conventie la 20 iunie1994.
Pana in 1998, plangerile erau examinate mai intai de Comisia Europeana pentru drepturile Omului, iar daca aceasta le admitea, stabilea daca drepturile omului au fost incalcate sau nu. Cazul putea fi transmis Curtii Europene a drepturilor Omului care remitea deciziile statului implicat si putea acorda compensatii. Nici Comisia si nici Curtea nu lucrau permanent, dar se intalneau in mod regulat pentru a examina cazurile. Plangerile care nu erau inaintate Curtii, erau remise Comitetului de Ministri ale carui decizii, ca si cele ale Curtii, erau finale si obligatorii.
De la 1 noiembrie 1998, noua Curte a Drepturilor Omului este direct accesibila unei persoane si hotararile sale sunt obligatorii pentru toate Partile Contractante. Ea functioneaza permanent si instrumenteaza cazul din fazele primare pana la sentinta definitiva.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a fost instituita prin Conventia Europeana pentru Protectia Drepturilor si Libertatilor Fundamentale, adoptata la Roma in 4 noiembrie 1950. Romania a devenit parte la Conventie la 20 iunie1994.
Pana in 1998, plangerile erau examinate mai intai de Comisia Europeana pentru drepturile Omului, iar daca aceasta le admitea, stabilea daca drepturile omului au fost incalcate sau nu. Cazul putea fi transmis Curtii Europene a drepturilor Omului care remitea deciziile statului implicat si putea acorda compensatii. Nici Comisia si nici Curtea nu lucrau permanent, dar se intalneau in mod regulat pentru a examina cazurile. Plangerile care nu erau inaintate Curtii, erau remise Comitetului de Ministri ale carui decizii, ca si cele ale Curtii, erau finale si obligatorii.
De la 1 noiembrie 1998, noua Curte a Drepturilor Omului este direct accesibila unei persoane si hotararile sale sunt obligatorii pentru toate Partile Contractante. Ea functioneaza permanent si instrumenteaza cazul din fazele primare pana la sentinta definitiva.
Functionar incadrat la instantele de judecata; judecatorie tribunal judetean, tribunal militar, avand atributii la pregatirea si desfasurarea activitatii de judecata.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
A fost adoptat in 1968 si a intrat in vigoare la data de 1 ianuarie 1969.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Prevazuti in sectiunea VI, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala, persoane care asista la efectuarea unui act procedural.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Prevazut in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala, moment al judecatii, care reprezinta etapa finala cu care se termina sedinta de judecata,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Categorie de infractiuni cu gradul cel mai ridicat de periculozitate sociala.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI
HOTARAREA
din 6 decembrie 2007, definitiva la 6 martie 2008,
in Cauza Bragadireanu impotriva Romaniei
(Cererea nr. 22.088/04)
In Cauza Bragadireanu impotriva Romaniei,
Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Sectia a treia), statuand in cadrul unei camere formate din: domnul B.M. Zupancic, presedinte, domnul C. Birsan, doamna A. Gyulumyan, domnul E. Myjer, domnul David Thor Bjorgvinsson, doamna I. Ziemele, doamna I. Berro-Lefevre, judecatori, si domnul S. Quesada, grefier de sectie,
dupa ce a deliberat in camera de consiliu la data de 15 noiembrie 2007,
pronunta urmatoarea hotarare, adoptata la aceasta data:
PROCEDURA
1. La originea cauzei se afla o cerere (nr. 22.088/04) indreptata impotriva Romaniei, prin care un cetatean al acestui stat, domnul Alexandru Bragadireanu (reclamantul) a sesizat Curtea la data de 25 mai 2004, in temeiul art. 34 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (Conventia).
2. Reclamantul, care a beneficiat de asistenta judiciara, a fost reprezentat de domnul A. Grigoriu, avocat exercitand profesia in Bucuresti. Guvernul roman (Guvernul) a fost reprezentat de agentul sau, doamna B. Ramascanu, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
3. Reclamantul a invocat, in special, ca mentinerea sa in detentie, pe fondul gravelor sale probleme de sanatate, si fata de calitatea ingrijirilor medicale primite in inchisoare, a incalcat art. 3 din Conventie . De asemenea, el s-a plans, in temeiul art. 6 din Conventie, ca procedura penala desfasurata impotriva sa a fost injusta si a avut o durata prea lunga.
4. La data de 4 iulie 2006, Curtea a hotarat sa comunice Guvernului plangerea de mai sus si sa acorde prioritate oficiala cererii, in baza Regulii 41 din Regulamentul Curtii. In temeiul prevederilor art. 29 A§ 3 din Conventie, Curtea a decis sa analizeze in acelasi timp fondul si admisibilitatea cauzei.
IN FAPT
I. Circumstantele cauzei
5. Reclamantul s-a nascut in anul 1954 si locuieste in Bucuresti.
A. Procedura penala impotriva reclamantului
6. La data de 9 iunie 1993, reclamantul a fost retinut timp de 5 zile sub acuzatia ca si-a ucis concubina. La data de 14 iunie 1993, procurorul de la Parchetul de pe langa Tribunalul Giurgiu a dispus cercetarea reclamantului in stare de arest preventiv.
1. Analiza fondului de catre instantele interne
7. La data de 22 octombrie 1993, procurorul de la Parchetul de pe langa Tribunalul Giurgiu l-a trimis in judecata pe reclamant pentru savarsirea infractiunii de omor deosebit de grav, prevazuta de art. 176 lit. a) din Codul penal .
8. La datele de 4 aprilie, 10 octombrie, 28 noiembrie 1994, 9 ianuarie, 13 februarie si 15 mai 1995, in prezenta reclamantului si a lui D.U., avocatul sau ales, Tribunalul Judetean Giurgiu a audiat diferiti martori . La data de 10 octombrie 1994, reclamantul a fost si el audiat. La data de 15 mai 1995, Tribunalul Judetean Giurgiu a ascultat concluziile formulate de procuror, de partea civila si de D.U. Ulterior, reclamantului i s-a dat dreptul la ultimul cuvant .
9. Prin Sentinta din 29 mai 1995, Tribunalul Judetean Giurgiu l-a gasit pe reclamant vinovat de savarsirea infractiunii de omor deosebit de grav si l-a condamnat la 20 de ani de inchisoare. Instanta si-a intemeiat sentinta pe depozitiile martorilor, pe declaratiile si comportamentul reclamantului si pe rapoartele medicale referitoare la moartea victimei. La data de 16 februarie 1996, sentinta a fost confirmata, in urma apelului reclamantului, de catre Curtea de Apel Bucuresti, care a analizat dovezile prezentate de reclamant si de I.C., avocatul acestuia.
10. Reclamantul a formulat recurs in fata Curtii Supreme de Justitie, afirmand ca nu comisese crima si ca, prin urmare, probele au fost gresit interpretate de instante.
2. Evolutia starii de sanatate a reclamantului in timpul procedurii penale
11. Reclamantul a fost trimis la spitalul penitenciar in perioadele 4 august-5 octombrie 1995, 4 aprilie-25 aprilie 1996 si, din nou, intre 8 si 22 august 1996. Acolo el a fost supus mai multor interventii chirurgicale. In anul 1996, a fost diagnosticat cu tumoare perianala, dar a refuzat o noua operatie.
Interesant
