din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2594 de useri online



Prima pagină » Legislaţie » Cauze CEDO » Hotararea CEDO in Cauza Bragadireanu impotriva Romaniei

Hotararea CEDO in Cauza Bragadireanu impotriva Romaniei

  Publicat: 07 Jun 2010       22907 citiri        Secţiunea: Cauze CEDO  


vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Hotararea CEDO in Cauza Bragadireanu impotriva Romaniei

Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 369 din 04/06/2010

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Facultatea de a discerne, de a judeca si aprecia lucruruile la justa lor valoare.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Pedeapsa penala este o masura de constringere stala si un mijloc decorectare reeducare a condamnatului ce se aplica de instantele de judecata,in numele legii,persoanelor care au savirsit infractiuni,cauzind anumite lipsuri si restrictii a drepturilor lor.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Dorinta populatiei si a companiilor de a detine active care pot fi usor schimbate contra bunurilor si serviciilor.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Termen folosit de C. pen., la furt si alte fapte penale,
1. Grup comstituit de catre o autoritate cu scopul desfasurarii, coordonarii, supravegherii, controlului unei activitati din diferite domenii ale vietii sociale
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
(protectia persoanelor cu handicap). Reunifica absenta, pierderea sau alterarea unei structuri ori a unei functii (anatomica, fiziologica sau psihologica) a persoanei.
Persoana care supravegheaza, acorda asistenta si ingrijire copilului sau adultului cu handicap grav,
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Pedeapsa penala este o masura de constringere stala si un mijloc decorectare reeducare a condamnatului ce se aplica de instantele de judecata,in numele legii,persoanelor care au savirsit infractiuni,cauzind anumite lipsuri si restrictii a drepturilor lor.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
(Sub beneficiu de inventar) Mod de acceptare a succesiunii prin care mostenitorul poate impiedica confuziunea patrimoniului sau cu patrimoniul defunctului, nemaifiind obligat la plata datoriilor mostenirii decat pana la concurenta valorii bunurilor succesorale
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Camera inferioara a Parlamentului englez,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
In cadrul grupurilor de societati, consta in impartirea puterii de decizie la o societate exploatata in comun, in virtutea unui acord intre asociati sau actionari.

Din cauza unei probleme severe la ochi, doctorii care l-au examinat pe reclamant au recomandat eliberarea lui.

12. In timpul procesului in fata Curtii Supreme de Justitie, sanatatea reclamantului s-a deteriorat in mod constant. Prin urmare, el a lipsit de la aproape toate sedintele de judecata tinute in cauza, insa afirma ca ar fi solicitat in mod repetat suspendarea procesului din cauza bolii sale.

13. Din incheierile de sedinta reiese ca reclamantul a fost reprezentat fie de un avocat din oficiu, fie de un avocat ales, la majoritatea sedintelor de judecata .

14. La data de 17 februarie 1997, dupa ce l-au examinat pe reclamant si au consemnat, in mod special, ca acesta a pierdut 20 kg in 6 luni, doctorii de la penitenciar au recomandat ca reclamantul sa fie supus unei expertize de catre Institutul de Medicina Legala. La data de 10 martie 1997, aceiasi doctori au recomandat eliberarea reclamantului.

15. Acesta a fost internat din nou in perioada 8 ianuarie- 30 mai 1997. In luna martie 2007, a fost transferat sub escorta la Spitalul Public Bagdasar din Bucuresti, unde a suferit o colostomie. El sustine ca a fost legat cu catuse de pat.

16. La data de 23 aprilie 1997, doctorii au recomandat punerea lui in libertate din cauza starii grave de sanatate.

17. La data de 15 mai 1997, Institutul de Medicina Legala a concluzionat ca reclamantul a trebuit sa urmeze un tratament de 3 luni, care l-a impiedicat sa participe la proces.

3. Suspendarea procesului

18. La data de 27 mai 1997, Curtea Suprema de Justitie a suspendat procesul din cauza starii de sanatate a reclamantului, astfel cum a fost prezentata de raportul Institutului de Medicina Legala, adus ca proba in proces. De asemenea, ea a dispus punerea in libertate a reclamantului, care a avut loc la data de 30 mai 1997.

19. Curtea Suprema de Justitie a solicitat periodic raportul de expertiza asupra starii de sanatate a reclamantului, pentru a vedea daca motivele de suspendare a procesului mai persistau.

20. Dupa eliberare, reclamantul a continuat sa fie tratat pentru afectiunea sa. La data de 15 ianuarie 1998, Institutul de Medicina Legala a certificat faptul ca era necesar inca un tratament de 6 luni si ca, in acest timp, reclamantul nu putea participa la proces.

21. La data de 10 martie 1999, instanta a tinut o sedinta de judecata si a constatat ca raportul medical nu fusese trimis inca. A stabilit urmatorul termen pentru data de 2 iunie 1999.

22. La data de 12 martie 1999, Institutul de Medicina Legala a informat Curtea Suprema de Justitie ca reclamantul este capabil sa participe la proces.

23. La data de 2 iunie 1999, instanta a luat nota de raportul medical, insa a observat cateva vicii de forma si l-a restituit Institutului de Medicina Legala. A stabilit urmatorul termen pentru data de 13 octombrie 1999.

4. Trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta de fond

24. La data de 13 octombrie 1999, in prezenta avocatului ales al reclamantului, Curtea Suprema de Justitie a constatat ca nici procurorul, nici instantele inferioare nu dispusesera evaluarea psihiatrica a reclamantului, impusa de lege pentru orice persoana urmarita pentru infractiunea de omor deosebit de grav.

25. Prin urmare, in decizia ramasa definitiva din 25 octombrie 1999, Curtea Suprema de Justitie a casat hotararile anterioare pronuntate in cauza si a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Judetean Giurgiu, dispunand evaluarea psihiatrica a reclamantului.

5. Reexaminarea cauzei

26. La data de 10 martie 2000, dosarul a fost trimis la Tribunalul Judetean Giurgiu, care a tinut prima sedinta la data de 10 aprilie 2000, apoi alte cateva, reclamantul fiind absent din cauza problemelor sale de sanatate. Cu toate acestea, el a fost reprezentat in proces in principal de catre D.U., un avocat ales de el.

27. Probele aflate la dosar aratau ca la data de 31 mai 2000 el a fost externat din spital.

28. La data de 20 noiembrie 2000, Tribunalul Judetean Giurgiu a trimis cauza inapoi la procuror pentru a dispune expertiza psihiatrica.

29. Apelul procurorului impotriva acestei sentinte a fost admis de Curtea de Apel Bucuresti prin Decizia ramasa definitiva din data de 1 martie 2001, care prevedea ca Tribunalul Judetean Giurgiu sa dispuna chiar el expertizarea reclamantului, conform Deciziei Curtii Supreme de Justitie din 25 octombrie 1999.

30. La data de 23 aprilie 2001, cauza a fost repusa pe rolul Tribunalului Judetean Giurgiu.

31. In fata Tribunalului Judetean Giurgiu au avut loc circa 20 de sedinte de judecata, cauza fiind amanata in mod repetat din cauza lipsei rapoartelor de expertiza sau din cauza citarii incorecte a partilor. Se pare ca reclamantul nu s-a prezentat la niciuna dintre aceste sedinte, insa a fost reprezentat la cele mai multe dintre ele de catre D.U., aparatorul sau ales.

32. La data de 15 iunie 2001, reclamantul a fost internat pentru o alta operatie.

33. La data de 14 septembrie 2001, Institutul de Medicina Legala a apreciat ca reclamantul a necesitat un tratament medical de 4 luni, ce nu ar fi putut fi administrat in inchisoare. Cu toate acestea, la data de 29 octombrie 2001, la cererea Tribunalului Judetean Giurgiu, el a constatat ca reclamantul era capabil sa participe la proces.

34. La data de 5 noiembrie 2001, reclamantul s-a prezentat in fata comisiei medicale pentru examinarea sa psihiatrica.

35. La data de 27 martie 2002, raportul de expertiza psihiatrica a fost prezentat ca proba in proces. Acesta confirma faptul ca, din punct de vedere mintal, reclamantul avusese discernamant la data uciderii victimei. Tribunalul Judetean Giurgiu a ascultat concluziile formulate de avocatul reclamantului si de procuror la data de 20 mai 2002 si a pronuntat sentinta la data de 10 iunie 2002. Din cauza absentelor repetate ale reclamantului, datorate starii sale de sanatate, Tribunalul Judetean Giurgiu nu l-a putut audia personal.

36. Instanta a reexaminat probele aflate la dosar si si-a intemeiat hotararea pe coroborarea depozitiilor martorilor administrate de anchetatori si de instante cu rapoartele de expertiza referitoare la decesul victimei si cu comportamentul reclamantului fata de concubina sa, fata de fostele sale sotii (martore in proces) si din timpul urmaririi penale si al procesului in fata instantei - inclusiv pe evaluarea raspunsurilor pe care le-a dat in timpul unui test cu poligraful pe care a fost de acord sa-l dea la data de 12 iunie 1993 si in cadrul caruia nu a fost asistat de avocat -, precum si pe evaluarea psihiatrica a reclamantului. Tribunalul Judetean Giurgiu l-a gasit vinovat de savarsirea infractiunii de omor deosebit de grav si l-a condamnat la 20 de ani de inchisoare.

37. Reclamantul, prin avocat, a formulat apel impotriva acestei sentinte, contestand interpretarea de fapt si de drept facuta de Tribunalul Judetean Giurgiu. El si-a sustinut nevinovatia si, in subsidiar, a solicitat instantei sa ii reduca pedeapsa . Apelul i-a fost respins ca tardiv prin Decizia din 13 noiembrie 2002 a Curtii de Apel Bucuresti.

38. Cu toate acestea, la data de 28 februarie 2003, Curtea Suprema de Justitie, la cererea reclamantului, a casat decizia si a trimis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Bucuresti pentru o reanalizare a apelului. Ea a considerat ca reclamantul respectase termenul legal de introducere a apelului.

39. Reclamantul nu s-a prezentat la niciuna dintre cele 4 sedinte de judecata in fata Curtii de Apel Bucuresti. I.C., reprezentantul sau ales, s-a prezentat la una dintre aceste sedinte. Instanta a observat ca atat reclamantul, cat si avocatul sau au sustinut ca starea lor de sanatate nu le-a permis sa se prezinte la sedintele de judecata . Totusi, Curtea de Apel Bucuresti a constatat ca reclamantul nu era internat in spital la momentul respectiv si ca avocatul sau nu si-a asigurat substituirea, desi instanta i-a solicitat acest lucru, conform legii.

40. La data de 29 mai 2003, Curtea de Apel Bucuresti a desemnat din oficiu un reprezentant pentru reclamant. In aceeasi zi, ea a analizat si a respins apelul, reclamantul nefiind prezent la sedinta de judecata . Ea a constatat ca probele confirmau vinovatia reclamantului si ca, in circumstantele spetei, pedeapsa aplicata de Tribunalul Judetean Giurgiu era justificata. Avocatul desemnat din oficiu a pledat pentru nevinovatia reclamantului si, in subsidiar, a solicitat instantei sa reduca pedeapsa aplicata.

41. Reclamantul a formulat recurs impotriva acestei decizii la Curtea Suprema de Justitie, contestand, la fel ca mai inainte, interpretarea de fapt si de drept a instantelor inferioare. Reclamantul nu s-a prezentat la niciunul dintre cele 3 termene de judecata acordate pe fondul cauzei. La primul termen s-a prezentat asistentul sau personal (vezi paragraful 42 de mai jos), care a informat Curtea despre starea precara de sanatate a reclamantului si a solicitat o amanare pentru a-i permite reclamantului sa numeasca un reprezentant. Instanta a amanat procesul si a numit un avocat pentru reclamant. Inainte de urmatorul termen, I.C., aparatorul reclamantului care il reprezentase in apelul de mai sus, a facut o cerere scrisa pentru o alta amanare, pe motiv ca nu a avut timp sa studieze intregul dosar. In prezenta avocatului din oficiu si a procurorului, instanta a admis cererea . Cu toate acestea, I.C. nu s-a prezentat la ultimul termen din data de 12 februarie 2004. Avocatul din oficiu a participat in numele reclamantului. Prin decizia ramasa definitiva din aceeasi zi, dupa reevaluarea probelor aflate la dosar, Curtea Suprema de Justitie a confirmat sentinta.

B. Detentia reclamantului

42. La data de 28 august 2003, reclamantul a fost examinat de o comisie de doctori de la Comisia pentru Protectia Persoanelor cu Handicap . Ei au stabilit ca starea sa de sanatate era caracterizata printr-o deficienta functionala severa care ii dadea dreptul la un asistent personal .

1. Expertiza reclamantului in vederea amanarii sau intreruperii executarii pedepsei

43. La data de 19 februarie 2004, reclamantul a depus o cerere pentru amanarea executarii sentintei din motive medicale. Mai tarziu, el a reformulat-o, solicitand intreruperea executarii sentintei.

44. La data de 1 martie 2004, reclamantul a fost deferit Institutului de Medicina Legala in vederea exprimarii unei opinii asupra chestiunii daca era sau nu capabil sa execute pedeapsa .

45. Doctorii de la Institutul de Medicina Legala l-au reexaminat pe reclamant si au constatat ca stadiul bolii sale permitea continuarea detentiei sale si ca tratamentul sau medical putea fi continuat in spitalele penitenciare:

"Patologia ... este severa, cu evolutie imprevizibila, posibil catre o prognoza fatala ce ar putea avea loc indiferent daca [reclamantul] se afla in inchisoare sau este eliberat."

Doctorii au trimis raportul la data de 30 septembrie 2004.

46. Pe baza acestei probe, cererea de intrerupere a reclamantului a fost respinsa la data de 18 octombrie 2004 de catre Tribunalul Judetean Giurgiu. Decizia a fost confirmata de Curtea de Apel Bucuresti la data de 22 noiembrie 2004. Reclamantul nu a formulat recurs si, astfel, aceasta decizie a ramas definitiva.

47. La data de 24 octombrie 2006, Institutul de Medicina Legala a declansat o noua expertiza a reclamantului pentru a evalua posibilitatea de a intrerupe executarea pedepsei. Totusi, la data de 30 august 2006, reclamantul a refuzat sa continue aceasta examinare, deoarece a considerat ca nu-i va aduce niciun beneficiu .

2. Ingrijirile medicale si conditiile din inchisoare

48. La data de 10 martie 2004, reclamantul a fost incarcerat pentru a executa restul pedepsei. El sustine ca a fost pus intr-o celula cu 30 de paturi dispuse pe 3 niveluri, prevazute cu saltele foarte deteriorate, cu 2 detinuti in fiecare pat, doua toalete si niciun dus sau apa calda in camera . Din cauza starii sale de sanatate (deoarece avea un anus artificial, ii era imposibil sa isi controleze intestinele), el a cerut sa fie transferat intr-o celula cu un singur pat, insa aceasta cerere a fost respinsa pe motiv ca in penitenciarul respectiv nu existau astfel de celule, cu exceptia celulelor de izolare.

49. Conform afirmatiilor reclamantului, el a solicitat in mod repetat sa fie examinat de un doctor, insa fara niciun rezultat. El sustine ca medicamentele pentru tratamentul sau nu i-au fost oferite de autoritati din lipsa de fonduri si ca familia sa a fost nevoita sa i le trimita.

50. Guvernul a transmis fisa medicala a reclamantului impreuna cu o adresa de la Administratia Penitenciarelor din data de 26 septembrie 2006, ce prezenta detaliat ingrijirile medicale pe care reclamantul le-a primit in inchisoare.

51. Se pare ca, in perioada 10-22 martie 2004, el a fost internat la Spitalul Penitenciar Jilava, unde a fost examinat de doctorii penitenciarului. El a fost supus unor teste de laborator si unei evaluari oncologice in spitale publice.

52. Ulterior, a fost examinat periodic de doctorii penitenciarului si adesea a fost trimis la specialisti pentru control .





Afişează Hotararea CEDO in Cauza Bragadireanu impotriva Romaniei pe o singură pagină



Citeşte mai multe despre:    Noutati legislative 2010    Monitorul Oficial al Romaniei    Curtea Europeana a Drepturilor Omului    CEDO    Hotarari CEDO    Institutul de Medicina Legala    Spitalul Penitenciar Jilava    OUG 56/2003    Comisia pentru Protectia Persoanelor cu Handicap    Expertiza psihiatrice    Legea 51/1995    Comitetul European pentru Prevenirea Torturii

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Jurisprudenţă

Imobil preluat de catre stat. Emiterea deciziei in procedura prevazuta de Legea 165/2013. Respingerea exceptiei prematuritatii actiunii
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 362 din 18 februarie 2016

Dezlegarea unei probleme de drept. Redeschiderea urmaririi penale prev. de art. 335 CPP este supusa confirmarii judecatorului de camera preliminara
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Consecintetele neexercitarii dreptului procesual in cadrul termenului stabilit de lege in cazul revizuirii
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 1413 din 21 mai 2015

Hotararea Adunarii Generale a Actionarilor. Termen convocare. Nulitate absoluta
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia Comerciala, Decizia nr. 2250 din 2 octombrie 2009

Inregistrare, autorizare societate nou infiintata
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Galati - Decizie nr.146 din data 21.02.2012

Cerere de fuziune prin contopire
Pronuntaţă de: Tribunalul Gorj - Sentinta civila nr.6 din data 16.05.2012

Termenul de recurs impotriva ordonantei presedintiale prin care s-a stabilit plasamentul copilului
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia 7/2012

Modul de stabilire a stagiului complet de cotizare pentru recalcularea drepturilor de pensie ale persoanelor nevazatoare
Pronuntaţă de: ICCJ, Decizia ICCJ nr. 9 din 14 mai 2012 (Decizia 9/2012)

Convocarea actionarilor la Adunarea Generala Extraordinara
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a V- a Comerciala - Decizia comerciala nr. 61/14. 02. 2011

Uzucapiune. Aplicarea legii in timp. RIL admis
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectiile Unite



Articole Juridice

Recunoasterea si aplicarea sporului pentru conditii de munca in domeniul sanatatii si asistentei sociale. Dispozitii legale incidente si paralizante
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Dobandirea calitatii de notar public de catre judecatorii Curtii Constitutionale. Studiu de caz
Sursa: Dobre Ion

Incidenta Deciziei CCR nr. 279/2015 asupra contractelor de munca suspendate la data pronuntarii. Neretroactivitate si neconstitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Deconcentrarea administrativa � principiu al administratiei publice in Codul Administrativ. Serviciile publice deconcentrate (VI)
Sursa: Irina Maria Diculescu

Aplicarea unui spor obligatoriu la pedeapsa principala a inchisorii � pedeapsa echitabila sau asuprire neconstitutionala
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea concurentei: raportarea amenzii la cifra de afaceri realizata in anul anterior � pedeapsa justa sau grava inechitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Respectarea principiului contributivitatii in sistemul public de pensii si aplicarea in timp a legii
Sursa: Irina Maria Diculescu