vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Hotararea CEDO in Cauza Pappszasz impotriva Romaniei
Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 502 din 20/07/2010
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a fost instituita prin Conventia Europeana pentru Protectia Drepturilor si Libertatilor Fundamentale, adoptata la Roma in 4 noiembrie 1950. Romania a devenit parte la Conventie la 20 iunie1994.
Pana in 1998, plangerile erau examinate mai intai de Comisia Europeana pentru drepturile Omului, iar daca aceasta le admitea, stabilea daca drepturile omului au fost incalcate sau nu. Cazul putea fi transmis Curtii Europene a drepturilor Omului care remitea deciziile statului implicat si putea acorda compensatii. Nici Comisia si nici Curtea nu lucrau permanent, dar se intalneau in mod regulat pentru a examina cazurile. Plangerile care nu erau inaintate Curtii, erau remise Comitetului de Ministri ale carui decizii, ca si cele ale Curtii, erau finale si obligatorii.
De la 1 noiembrie 1998, noua Curte a Drepturilor Omului este direct accesibila unei persoane si hotararile sale sunt obligatorii pentru toate Partile Contractante. Ea functioneaza permanent si instrumenteaza cazul din fazele primare pana la sentinta definitiva.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a fost instituita prin Conventia Europeana pentru Protectia Drepturilor si Libertatilor Fundamentale, adoptata la Roma in 4 noiembrie 1950. Romania a devenit parte la Conventie la 20 iunie1994.
Pana in 1998, plangerile erau examinate mai intai de Comisia Europeana pentru drepturile Omului, iar daca aceasta le admitea, stabilea daca drepturile omului au fost incalcate sau nu. Cazul putea fi transmis Curtii Europene a drepturilor Omului care remitea deciziile statului implicat si putea acorda compensatii. Nici Comisia si nici Curtea nu lucrau permanent, dar se intalneau in mod regulat pentru a examina cazurile. Plangerile care nu erau inaintate Curtii, erau remise Comitetului de Ministri ale carui decizii, ca si cele ale Curtii, erau finale si obligatorii.
De la 1 noiembrie 1998, noua Curte a Drepturilor Omului este direct accesibila unei persoane si hotararile sale sunt obligatorii pentru toate Partile Contractante. Ea functioneaza permanent si instrumenteaza cazul din fazele primare pana la sentinta definitiva.
Functionar incadrat la instantele de judecata; judecatorie tribunal judetean, tribunal militar, avand atributii la pregatirea si desfasurarea activitatii de judecata.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Act adoptat de organele de stat, instantele judecatoresti sau alte organe cu aprobarea majoritatii membrilor prezenti.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul illicit al conduitei sale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI
HOTARAREA
din 21 februarie 2008,
definitiva la 21 mai 2008,
in Cauza Pappszasz impotriva Romaniei
(Cererea nr. 25.920/05)
In Cauza Pappszasz impotriva Romaniei,
Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Sectia a treia), statuand in cadrul unei camere formate din: Bostjan M. Zupancic, presedinte, Corneliu Birsan, Elisabet Fura-Sandstrom, Alvina Gyulumyan, Egbert Myjer, Ineta Ziemele, Isabelle Berro-Lefevre, judecatori, si Santiago Quesada, grefier de sectie,
dupa ce a deliberat in camera de consiliu la data de 31 ianuarie 2008,
pronunta urmatoarea hotarare, adoptata la aceasta data:
PROCEDURA
1. La originea cauzei se afla o cerere (nr. 25.920/05) indreptata impotriva Romaniei, prin care un cetatean al acestui stat, doamna Ana Clara Ileana Pappszasz (reclamanta), a sesizat Curtea la data de 25 mai 2005 in temeiul art. 34 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (Conventia).
2. Guvernul roman (Guvernul) este reprezentat de agentul sau, domnul R.H. Radu, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
3. La data de 27 februarie 2006, Curtea a hotarat sa ii comunice cererea Guvernului. Invocand prevederile art. 29 A§ 3 din Conventie, aceasta a hotarat sa se analizeze in acelasi timp admisibilitatea si fondul cauzei.
IN FAPT
I. Circumstantele cauzei
4. Reclamanta s-a nascut in anul 1925 si locuieste la Targu Mures.
5. In anul 1960, bunul imobil situat in Cluj-Napoca, Str. Bisericii Ortodoxe nr. 18, compus din doua corpuri de cladire si din terenul aferent in suprafata de 2.027 m2, ce apartinuse parintilor sai, a facut obiectul unei confiscari.
6. La data de 28 aprilie 2000, in urma unei actiuni in revendicare imobiliara, reclamanta a obtinut o hotarare definitiva ce constata lipsa unui titlu al statului asupra bunului respectiv si dispunea ca autoritatile sa i-l restituie in calitate de mostenitoare. Instantele au dispus si inscrierea dreptului de proprietate al reclamantei in cartea funciara a imobilului.
7. In ciuda recunoasterii judiciare definitive a dreptului sau de proprietate, reclamanta s-a vazut in imposibilitatea de a recupera intregul sau bun, deoarece, in temeiul Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului, cu modificarile ulterioare, la datele de 19 decembrie 1996 si 27 ianuarie 1997, statul vanduse apartamentele nr. 3 si 5 din imobilul in discutie, precum si suprafata de 200 m2 de teren aferenta acestor apartamente unor terti care le ocupau in calitate de chiriasi.
8. In anul 2002, reclamanta a solicitat instantelor sa constate nulitatea vanzarii apartamentelor respective. Ea arata ca confiscarea imobilului era ilegala si ca, in momentul vanzarii, cumparatorii fusesera de rea-credinta.
9. La finalul procedurii, prin decizia din data de 8 decembrie 2004, Curtea de Apel Cluj, confirmand lipsa titlului statului in momentul vanzarii, a respins actiunea reclamantei pe motivul ca, in momentul vanzarii, cumparatorii fusesera de buna-credinta si a obligat reclamanta sa le plateasca paratilor cheltuieli de judecata . Curtea de apel nu a acordat nicio despagubire reclamantei.
II. Dreptul si practica interna pertinente
10. Prevederile legale si jurisprudenta interna relevante sunt descrise in hotararile Brumarescu impotriva Romaniei ([GC], nr. 28.342/95, CEDO 1999-VII, pp. 250-256, A§A§ 31-33), Strain si altii impotriva Romaniei (nr. 57.001/00, CEDO 2005-VII, A§A§ 19-26), Paduraru impotriva Romaniei (nr. 63.252/00, A§A§ 38-53, 1 decembrie 2005) si Tudor impotriva Romaniei (nr. 29.035/05, A§A§ 15-20, 17 ianuarie 2008).
Interesant
