Prima pagină
» Legislaţie
» Cauze CEDO
» Hotararea CEDO in Cauza Stanca Popescu impotriva Romaniei
b) Asupra duratei procedurii pentru obligarea vecinilor la mutarea gardului si inlaturarea copacilor
90. Curtea observa ca aceasta procedura cuprinde doua parti: prima a inceput la data de 16 februarie 1998, odata cu sesizarea Judecatoriei Costesti, si s-a incheiat la data de 30 octombrie 2002, prin decizia Curtii de Apel Pitesti; a doua parte a inceput la data de 28 iulie 2003, odata cu cererea de revizuire a Sentintei din 12 iunie 2001, si s-a incheiat la data de 28 aprilie 2005, cu decizia curtii de apel.
91. Asadar, procedura a durat in total aproximativ 6 ani si 5 luni si a cunoscut 3 grade de jurisdictie in fiecare parte a sa.
92. Tinand cont de jurisprudenta sa, Curtea apreciaza ca nici durata acestei proceduri nu a fost excesiva.
93. Rezulta ca acest capat de cerere este vadit neintemeiat si trebuie respins conform art. 35 A§A§ 3 si 4 din Conventie .
III. Asupra pretinsei incalcari a art. 6 A§ 1 din Conventie din cauza pretinsei incalcari a principiului securitatii raporturilor juridice
94. Reclamanta se plange de repunerea in discutie a Sentintei din 28 octombrie 1996 pe calea revizuirii. Ea invoca art. 6 A§ 1 din Conventie, care prevede urmatoarele in partile sale relevante:
"Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil (...) a cauzei sale, de catre o instanta (...) care va hotari (...) asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil (...)."
A. Asupra admisibilitatii
95. Curtea constata ca acest capat de cerere nu este vadit neintemeiat in sensul art. 35 A§ 3 din Conventie . Pe de alta parte, Curtea constata ca acesta nu este lovit de niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, el trebuie declarat admisibil.
B. Asupra fondului
96. Guvernul insista asupra faptului ca revizuirea este o cale extraordinara de atac, diferita de recursul in anulare, de care Curtea s-a ocupat in Cauza Brumarescu impotriva Romaniei ([MC], nr. 28.342/95, A§ 62, CEDO 1999-VII). Apoi, acesta observa ca aceasta cauza este diferita de Cauza Androne impotriva Romaniei (nr. 54.062/00, A§A§ 47-53, 22 decembrie 2004), in masura in care, in speta, partile parate sunt cele care au formulat o cerere de revizuire si nu procurorul, iar cererea respectiva nu era tardiva. Guvernul observa in acest sens ca respingerea exceptiei de tardivitate a fost motivata pe larg.
97. Prin urmare, Guvernul considera ca principiul securitatii raporturilor juridice nu a fost incalcat.
98. Reclamanta considera ca cererea de revizuire era tardiva si ca admiterea acesteia a incalcat principiul securitatii raporturilor juridice.
99. Curtea reaminteste ca dreptul la un proces echitabil in fata unei instante, garantat de art. 6 A§ 1 din Conventie, trebuie sa se interpreteze in lumina preambulului Conventiei, care enunta suprematia dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul dintre elementele fundamentale ale suprematiei dreptului este principiul securitatii raporturilor juridice, care prevede, printre altele, ca solutia data de catre instante in mod definitiv oricarui litigiu sa nu mai fie rejudecata (Brumarescu, mentionata mai sus, A§ 61), deoarece securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autoritatii de lucru judecat, adica a caracterului definitiv al hotararilor judecatoresti (Riabykh impotriva Rusiei, nr. 52.854/99, A§ 52, CEDO 2003-IX).
100. Curtea observa ca, in temeiul art. 322 pct. 4 din Codul de procedura civila, o hotarare judecatoreasca definitiva poate face obiectul unei revizuiri in cazul in care expertul care a participat la procedura respectiva a comis o infractiune in legatura cu cauza.
101. Aceasta admite impreuna cu Guvernul ca aceasta cauza este diferita de Cauza Androne, mentionata mai sus, din anumite puncte de vedere. Intr-adevar, cererea de revizuire fusese formulata, in speta, de vecinii reclamantei, parti in procedura solutionata prin Sentinta din 28 octombrie 1996, spre deosebire de cealalta cauza, in care procurorul general a fost cel care a solicitat redeschiderea procedurii. Pe de alta parte, in Cauza Androne cererea de revizuire fusese formulata tardiv, pe cand in cauza de fata instanta a respins exceptia de tardivitate printr-o incheiere de sedinta suficient de motivata (paragraful 29 de mai sus). Avand in vedere ca obligatia de a interpreta dreptul intern le revine in primul rand instantelor nationale, Curtea nu distinge niciun motiv pentru a nu subscrie la argumentele lor in aceasta privinta.
102. Cu toate acestea, observa Curtea, consecinta juridica a admiterii cererii de revizuire a fost respingerea actiunii in revendicare a reclamantei, iar aceasta la 5 ani de la data la care sentinta respectiva ramasese definitiva.
103. Curtea observa ca admiterea cererii respective a fost motivata prin faptul ca expertul Z. D. ar fi comis infractiunea de marturie mincinoasa, in masura in care acesta nu luase corect in calcul dimensiunile terenului (paragrafele 27 si 30 de mai sus). Or, trebuie observat faptul ca vecinii reclamantei aveau posibilitatea sa formuleze obiectiuni la raportul de expertiza (paragraful 5 de mai sus) si ca daca P. A. a introdus, desigur, apel impotriva Sentintei din 28 octombrie 1996, el nu a formulat ulterior un recurs (paragrafele 8 si 9 de mai sus).
104. Trebuie constatat ca motivele avansate in cadrul procedurii de revizuire si acceptate de judecatorie se refereau la modalitatea in care expertul a realizat expertiza. Or, o eventuala eroare a acestuia in delimitarea terenurilor ar fi putut fi reparata prin intermediul cailor ordinare de atac, evitand astfel repunerea in discutie a unei hotarari judecatoresti definitive (Sergey Petrov impotriva Rusiei, nr. 1.861/05, A§ 28, 10 mai 2007). Pe de alta parte, in opinia Curtii, numai erorile de fapt ce nu devin vizibile decat la finalul unei proceduri judiciare pot justifica o derogare de la principiul securitatii raporturilor juridice pe motivul ca ele nu au putut fi corectate prin intermediul cailor ordinare de atac (Pchenitchny impotriva Rusiei, nr. 30.422/03, A§ 26, 14 februarie 2008). Or, in speta, Decizia din 26 mai 1997 a tribunalului, ce confirma Sentinta din 28 octombrie 1996 a judecatoriei, a ramas definitiva prin nerecurare de catre vecinii reclamantei.
105. Avand in vedere cele de mai sus, Curtea apreciaza ca revizuirea nu a constituit, in circumstantele speciale ale cauzei de fata, decat o modalitate deghizata de a provoca redeschiderea unei proceduri solutionate in mod definitiv, si aceasta cu privire la aspecte pe care vecinii reclamantei avusesera posibilitatea sa le aduca in discutie in cadrul acestei proceduri. Curtea reaminteste in acest sens ca simplul fapt ca pot exista doua puncte de vedere asupra aceluiasi subiect nu reprezinta un motiv suficient pentru rejudecarea unei cauze (Riabykh, mentionata mai sus, A§ 52). De altfel, judecatoria a retinut in Sentinta sa din 21 septembrie 2005, confirmata in urma recursului reclamantei, ca faptul ca exista divergente intre mai multe rapoarte de expertiza nu este de natura, prin el insusi, sa constate existenta infractiunii de marturie mincinoasa din partea unuia dintre expertii respectivi (paragraful 57 de mai sus).
106. Prin urmare, Curtea nu distinge in speta nicio imprejurare substantiala si imperioasa de natura sa justifice redeschiderea procedurii (a se vedea, a contrario, Protsenko impotriva Rusiei, nr. 13.151/04, A§A§ 30-34, 31 iulie 2008; Podrugina si Yedinov impotriva Rusiei (dec.), nr. 39.654/07, 17 februarie 2009).
107. Prin urmare, aceasta apreciaza ca admiterea cererii de revizuire a incalcat principiul securitatii raporturilor juridice si, prin aceasta, dreptul reclamantei la un proces echitabil in sensul art. 6 A§ 1.
108. Prin urmare, a avut loc incalcarea art. 6 A§ 1 din Conventie in aceasta privinta.
IV. Asupra pretinselor incalcari ale art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie
109. Reclamanta sustine o incalcare a dreptului sau la respectarea bunurilor din cauza admiterii revizuirii impotriva Sentintei definitive din 28 octombrie 1996, a neexecutarii sentintelor din 28 octombrie 1996 si 12 iunie 2001 si a duratei procedurilor. Ea citeaza art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie, care prevede urmatoarele:
"Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international.
Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii sau a amenzilor."
110. Guvernul considera ca in speta nu a avut loc nicio ingerinta in dreptul de proprietate al reclamantei.
111. Reclamanta contesta observatiile Guvernului.
112. Curtea observa ca aceste capete de cerere pe care reclamanta le intemeiaza pe art. 1 din Protocolul nr. 1 sunt direct legate de capetele sale de cerere intemeiate pe art. 6 A§ 1 din Conventie, care se refera la incalcarea principiului securitatii raporturilor juridice, la neexecutarea sentintelor si la durata procedurilor. Avand in vedere concluziile sale expuse in paragrafele 76, 80, 89, 93 si 108 de mai sus, Curtea apreciaza ca nu este necesar sa statueze asupra admisibilitatii si temeiniciei capetelor de cerere intemeiate pe art. 1 din Protocolul nr. 1.
V. Asupra celorlalte pretinse incalcari
113. Din perspectiva art. 6 A§ 1 din Conventie, reclamanta se plange ca cererea de revizuire impotriva Sentintei din 28 octombrie 1996 a fost admisa de aceeasi judecatoare care pronuntase Sentinta din 12 iunie 2001.
114. Curtea observa ca reclamanta a avut posibilitatea sa recuze aceasta judecatoare si ca respingerea cererii sale in acest sens a fost motivata (paragraful 28 de mai sus).
115. Citand acelasi articol, partea interesata se plange si de solutia data plangerilor sale penale indreptate impotriva expertului V.C., a judecatoarei M.B. si a vecinilor.
116. Or, Conventia nu garanteaza dreptul la inceperea urmaririi penale impotriva unor terti.
117. Fara a invoca vreo prevedere a Conventiei, reclamanta se plange si de faptul ca executorul judecatoresc a facut o poprire pe pensia sa pentru o suma pe care nu o calculase corect.
118. Curtea retine in acest sens ca reclamanta nu a formulat nicio obiectie impotriva deciziei executorului (paragraful 35 de mai sus).
119. Tinand cont de ansamblul elementelor aflate in posesia sa si in masura in care este competenta sa fie sesizata cu sustinerile formulate, Curtea nu a constatat nicio aparenta de incalcare a drepturilor si libertatilor garantate de Conventie sau de protocoalele sale.
120. Rezulta ca aceasta parte a cererii trebuie respinsa ca vadit neintemeiata, in temeiul art. 35 A§A§ 3 si 4 din Conventie .
VI. Asupra aplicarii art. 41 din Conventie
121. Conform art. 41 din Conventie:
"Daca Curtea declara ca a avut loc o incalcare a Conventiei sau a protocoalelor sale si daca dreptul intern al inaltei parti contractante nu permite decat o inlaturare incompleta a consecintelor acestei incalcari, Curtea acorda partii lezate, daca este cazul, o reparatie echitabila."
A. Prejudiciu
122. Reclamanta solicita pentru prejudiciul material urmatoarele sume:
- 397 euro (EUR) pentru "prejudiciul general"; aceasta suma reprezinta valoarea celor 3 salcami taiati de vecini in anul 2007, la care se adauga lipsa de folosinta a suprafetei de teren ocupate de acestia in ultimii 2 ani si pe care reclamanta o estimeaza la 500 m2;
- 1.918 EUR pentru "prejudiciul material"; aceasta suma reprezinta lipsa de folosinta a terenului in suprafata de 166 m2 din cauza utilizarii sale de catre vecini, care au plantat pe el pomi fructiferi si vita-de-vie, pe care le puteau vinde, obtinand astfel castiguri.
123. Partea interesata mai solicita suma de 12.000 EUR pentru prejudiciul moral pe care l-a suferit din cauza incalcarilor acestor drepturi .
124. Guvernul arata ca terenul care face obiectul cererii de fata are o suprafata de 166 m2. Acesta furnizeaza o adresa primita din partea Camerei Notarilor Publici din 18 noiembrie 2008 conform careia valoarea minima a unui metru patrat de teren in satul reclamantei este de 2 lei noi romanesti (RON). De asemenea, acesta mai constata ca, in orice caz, reclamanta nu a solicitat valoarea terenului respectiv.
125. Guvernul considera ca suma ceruta de partea interesata pentru lipsa de folosinta a terenului are un caracter speculativ.
Citeşte mai multe despre:
Dobanzi moratorii Dobanda moratorie CEDO Daune morale Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.
Prima pagină » Legislaţie
Ultimele acte normative publicate:
Hotararea CEDO in Cauza Stanca Popescu impotriva Romaniei
34416 citiri
Secţiunea:
Cauze CEDO
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Hotararea CEDO in Cauza Stanca Popescu impotriva Romaniei
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 179 din 14/03/2011
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 179 din 14/03/2011
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
A fost promulgat la 11.09.1865
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei, ci se pronunta asupra diverselor cereri, probleme sau exceptii ori masuri procesuale (ex. arestarea preventiva etc.) care se ivesc in timpul judecatii.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Institutie judecatoreasca avand competenta de a solutiona (in prima sau in ultima instanta) anumite pricini prevazute de lege; cladire unde se afla sediul acestei instante.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Exceptie de la dispozitiile unui act normativ,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.
Denumire data monedei unice europene.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(termen CNA) Drepturile obtinute de catre un radiodifuzor, în temeiul unui contract, de la organizatorul unui eveniment si/sau de la proprietarul ori, dupa caz, administratorul locului unde se desfasoara evenimentul, de la autori si de la alti detinatori de drepturi vizati,
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
b) Asupra duratei procedurii pentru obligarea vecinilor la mutarea gardului si inlaturarea copacilor
90. Curtea observa ca aceasta procedura cuprinde doua parti: prima a inceput la data de 16 februarie 1998, odata cu sesizarea Judecatoriei Costesti, si s-a incheiat la data de 30 octombrie 2002, prin decizia Curtii de Apel Pitesti; a doua parte a inceput la data de 28 iulie 2003, odata cu cererea de revizuire a Sentintei din 12 iunie 2001, si s-a incheiat la data de 28 aprilie 2005, cu decizia curtii de apel.
91. Asadar, procedura a durat in total aproximativ 6 ani si 5 luni si a cunoscut 3 grade de jurisdictie in fiecare parte a sa.
92. Tinand cont de jurisprudenta sa, Curtea apreciaza ca nici durata acestei proceduri nu a fost excesiva.
93. Rezulta ca acest capat de cerere este vadit neintemeiat si trebuie respins conform art. 35 A§A§ 3 si 4 din Conventie .
III. Asupra pretinsei incalcari a art. 6 A§ 1 din Conventie din cauza pretinsei incalcari a principiului securitatii raporturilor juridice
94. Reclamanta se plange de repunerea in discutie a Sentintei din 28 octombrie 1996 pe calea revizuirii. Ea invoca art. 6 A§ 1 din Conventie, care prevede urmatoarele in partile sale relevante:
"Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil (...) a cauzei sale, de catre o instanta (...) care va hotari (...) asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil (...)."
A. Asupra admisibilitatii
95. Curtea constata ca acest capat de cerere nu este vadit neintemeiat in sensul art. 35 A§ 3 din Conventie . Pe de alta parte, Curtea constata ca acesta nu este lovit de niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, el trebuie declarat admisibil.
B. Asupra fondului
96. Guvernul insista asupra faptului ca revizuirea este o cale extraordinara de atac, diferita de recursul in anulare, de care Curtea s-a ocupat in Cauza Brumarescu impotriva Romaniei ([MC], nr. 28.342/95, A§ 62, CEDO 1999-VII). Apoi, acesta observa ca aceasta cauza este diferita de Cauza Androne impotriva Romaniei (nr. 54.062/00, A§A§ 47-53, 22 decembrie 2004), in masura in care, in speta, partile parate sunt cele care au formulat o cerere de revizuire si nu procurorul, iar cererea respectiva nu era tardiva. Guvernul observa in acest sens ca respingerea exceptiei de tardivitate a fost motivata pe larg.
97. Prin urmare, Guvernul considera ca principiul securitatii raporturilor juridice nu a fost incalcat.
98. Reclamanta considera ca cererea de revizuire era tardiva si ca admiterea acesteia a incalcat principiul securitatii raporturilor juridice.
99. Curtea reaminteste ca dreptul la un proces echitabil in fata unei instante, garantat de art. 6 A§ 1 din Conventie, trebuie sa se interpreteze in lumina preambulului Conventiei, care enunta suprematia dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul dintre elementele fundamentale ale suprematiei dreptului este principiul securitatii raporturilor juridice, care prevede, printre altele, ca solutia data de catre instante in mod definitiv oricarui litigiu sa nu mai fie rejudecata (Brumarescu, mentionata mai sus, A§ 61), deoarece securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autoritatii de lucru judecat, adica a caracterului definitiv al hotararilor judecatoresti (Riabykh impotriva Rusiei, nr. 52.854/99, A§ 52, CEDO 2003-IX).
100. Curtea observa ca, in temeiul art. 322 pct. 4 din Codul de procedura civila, o hotarare judecatoreasca definitiva poate face obiectul unei revizuiri in cazul in care expertul care a participat la procedura respectiva a comis o infractiune in legatura cu cauza.
101. Aceasta admite impreuna cu Guvernul ca aceasta cauza este diferita de Cauza Androne, mentionata mai sus, din anumite puncte de vedere. Intr-adevar, cererea de revizuire fusese formulata, in speta, de vecinii reclamantei, parti in procedura solutionata prin Sentinta din 28 octombrie 1996, spre deosebire de cealalta cauza, in care procurorul general a fost cel care a solicitat redeschiderea procedurii. Pe de alta parte, in Cauza Androne cererea de revizuire fusese formulata tardiv, pe cand in cauza de fata instanta a respins exceptia de tardivitate printr-o incheiere de sedinta suficient de motivata (paragraful 29 de mai sus). Avand in vedere ca obligatia de a interpreta dreptul intern le revine in primul rand instantelor nationale, Curtea nu distinge niciun motiv pentru a nu subscrie la argumentele lor in aceasta privinta.
102. Cu toate acestea, observa Curtea, consecinta juridica a admiterii cererii de revizuire a fost respingerea actiunii in revendicare a reclamantei, iar aceasta la 5 ani de la data la care sentinta respectiva ramasese definitiva.
103. Curtea observa ca admiterea cererii respective a fost motivata prin faptul ca expertul Z. D. ar fi comis infractiunea de marturie mincinoasa, in masura in care acesta nu luase corect in calcul dimensiunile terenului (paragrafele 27 si 30 de mai sus). Or, trebuie observat faptul ca vecinii reclamantei aveau posibilitatea sa formuleze obiectiuni la raportul de expertiza (paragraful 5 de mai sus) si ca daca P. A. a introdus, desigur, apel impotriva Sentintei din 28 octombrie 1996, el nu a formulat ulterior un recurs (paragrafele 8 si 9 de mai sus).
104. Trebuie constatat ca motivele avansate in cadrul procedurii de revizuire si acceptate de judecatorie se refereau la modalitatea in care expertul a realizat expertiza. Or, o eventuala eroare a acestuia in delimitarea terenurilor ar fi putut fi reparata prin intermediul cailor ordinare de atac, evitand astfel repunerea in discutie a unei hotarari judecatoresti definitive (Sergey Petrov impotriva Rusiei, nr. 1.861/05, A§ 28, 10 mai 2007). Pe de alta parte, in opinia Curtii, numai erorile de fapt ce nu devin vizibile decat la finalul unei proceduri judiciare pot justifica o derogare de la principiul securitatii raporturilor juridice pe motivul ca ele nu au putut fi corectate prin intermediul cailor ordinare de atac (Pchenitchny impotriva Rusiei, nr. 30.422/03, A§ 26, 14 februarie 2008). Or, in speta, Decizia din 26 mai 1997 a tribunalului, ce confirma Sentinta din 28 octombrie 1996 a judecatoriei, a ramas definitiva prin nerecurare de catre vecinii reclamantei.
105. Avand in vedere cele de mai sus, Curtea apreciaza ca revizuirea nu a constituit, in circumstantele speciale ale cauzei de fata, decat o modalitate deghizata de a provoca redeschiderea unei proceduri solutionate in mod definitiv, si aceasta cu privire la aspecte pe care vecinii reclamantei avusesera posibilitatea sa le aduca in discutie in cadrul acestei proceduri. Curtea reaminteste in acest sens ca simplul fapt ca pot exista doua puncte de vedere asupra aceluiasi subiect nu reprezinta un motiv suficient pentru rejudecarea unei cauze (Riabykh, mentionata mai sus, A§ 52). De altfel, judecatoria a retinut in Sentinta sa din 21 septembrie 2005, confirmata in urma recursului reclamantei, ca faptul ca exista divergente intre mai multe rapoarte de expertiza nu este de natura, prin el insusi, sa constate existenta infractiunii de marturie mincinoasa din partea unuia dintre expertii respectivi (paragraful 57 de mai sus).
106. Prin urmare, Curtea nu distinge in speta nicio imprejurare substantiala si imperioasa de natura sa justifice redeschiderea procedurii (a se vedea, a contrario, Protsenko impotriva Rusiei, nr. 13.151/04, A§A§ 30-34, 31 iulie 2008; Podrugina si Yedinov impotriva Rusiei (dec.), nr. 39.654/07, 17 februarie 2009).
107. Prin urmare, aceasta apreciaza ca admiterea cererii de revizuire a incalcat principiul securitatii raporturilor juridice si, prin aceasta, dreptul reclamantei la un proces echitabil in sensul art. 6 A§ 1.
108. Prin urmare, a avut loc incalcarea art. 6 A§ 1 din Conventie in aceasta privinta.
IV. Asupra pretinselor incalcari ale art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie
109. Reclamanta sustine o incalcare a dreptului sau la respectarea bunurilor din cauza admiterii revizuirii impotriva Sentintei definitive din 28 octombrie 1996, a neexecutarii sentintelor din 28 octombrie 1996 si 12 iunie 2001 si a duratei procedurilor. Ea citeaza art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie, care prevede urmatoarele:
"Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international.
Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii sau a amenzilor."
110. Guvernul considera ca in speta nu a avut loc nicio ingerinta in dreptul de proprietate al reclamantei.
111. Reclamanta contesta observatiile Guvernului.
112. Curtea observa ca aceste capete de cerere pe care reclamanta le intemeiaza pe art. 1 din Protocolul nr. 1 sunt direct legate de capetele sale de cerere intemeiate pe art. 6 A§ 1 din Conventie, care se refera la incalcarea principiului securitatii raporturilor juridice, la neexecutarea sentintelor si la durata procedurilor. Avand in vedere concluziile sale expuse in paragrafele 76, 80, 89, 93 si 108 de mai sus, Curtea apreciaza ca nu este necesar sa statueze asupra admisibilitatii si temeiniciei capetelor de cerere intemeiate pe art. 1 din Protocolul nr. 1.
V. Asupra celorlalte pretinse incalcari
113. Din perspectiva art. 6 A§ 1 din Conventie, reclamanta se plange ca cererea de revizuire impotriva Sentintei din 28 octombrie 1996 a fost admisa de aceeasi judecatoare care pronuntase Sentinta din 12 iunie 2001.
114. Curtea observa ca reclamanta a avut posibilitatea sa recuze aceasta judecatoare si ca respingerea cererii sale in acest sens a fost motivata (paragraful 28 de mai sus).
115. Citand acelasi articol, partea interesata se plange si de solutia data plangerilor sale penale indreptate impotriva expertului V.C., a judecatoarei M.B. si a vecinilor.
116. Or, Conventia nu garanteaza dreptul la inceperea urmaririi penale impotriva unor terti.
117. Fara a invoca vreo prevedere a Conventiei, reclamanta se plange si de faptul ca executorul judecatoresc a facut o poprire pe pensia sa pentru o suma pe care nu o calculase corect.
118. Curtea retine in acest sens ca reclamanta nu a formulat nicio obiectie impotriva deciziei executorului (paragraful 35 de mai sus).
119. Tinand cont de ansamblul elementelor aflate in posesia sa si in masura in care este competenta sa fie sesizata cu sustinerile formulate, Curtea nu a constatat nicio aparenta de incalcare a drepturilor si libertatilor garantate de Conventie sau de protocoalele sale.
120. Rezulta ca aceasta parte a cererii trebuie respinsa ca vadit neintemeiata, in temeiul art. 35 A§A§ 3 si 4 din Conventie .
VI. Asupra aplicarii art. 41 din Conventie
121. Conform art. 41 din Conventie:
"Daca Curtea declara ca a avut loc o incalcare a Conventiei sau a protocoalelor sale si daca dreptul intern al inaltei parti contractante nu permite decat o inlaturare incompleta a consecintelor acestei incalcari, Curtea acorda partii lezate, daca este cazul, o reparatie echitabila."
A. Prejudiciu
122. Reclamanta solicita pentru prejudiciul material urmatoarele sume:
- 397 euro (EUR) pentru "prejudiciul general"; aceasta suma reprezinta valoarea celor 3 salcami taiati de vecini in anul 2007, la care se adauga lipsa de folosinta a suprafetei de teren ocupate de acestia in ultimii 2 ani si pe care reclamanta o estimeaza la 500 m2;
- 1.918 EUR pentru "prejudiciul material"; aceasta suma reprezinta lipsa de folosinta a terenului in suprafata de 166 m2 din cauza utilizarii sale de catre vecini, care au plantat pe el pomi fructiferi si vita-de-vie, pe care le puteau vinde, obtinand astfel castiguri.
123. Partea interesata mai solicita suma de 12.000 EUR pentru prejudiciul moral pe care l-a suferit din cauza incalcarilor acestor drepturi .
124. Guvernul arata ca terenul care face obiectul cererii de fata are o suprafata de 166 m2. Acesta furnizeaza o adresa primita din partea Camerei Notarilor Publici din 18 noiembrie 2008 conform careia valoarea minima a unui metru patrat de teren in satul reclamantei este de 2 lei noi romanesti (RON). De asemenea, acesta mai constata ca, in orice caz, reclamanta nu a solicitat valoarea terenului respectiv.
125. Guvernul considera ca suma ceruta de partea interesata pentru lipsa de folosinta a terenului are un caracter speculativ.
Afişează Hotararea CEDO in Cauza Stanca Popescu impotriva Romaniei pe o singură pagină
Citeşte mai multe despre:
Dobanzi moratorii Dobanda moratorie CEDO Daune morale Curtea Europeana a Drepturilor Omului Consultă un avocat onlineMCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.
Prima pagină » Legislaţie
Legislatie
Codurile Esentiale ⁞ Legislatia Muncii si Asigurarilor sociale ⁞ Legislatie Imobiliara ⁞ Legislatie Civila ⁞ Legislatie Penala ⁞ Legislatie Comerciala ⁞ Legislatie Fiscala ⁞ Legislatie pentru desfasurarea activitatilor profesionale. Statute ⁞ Legislatie Proprietate Intelectuala ⁞ Legislatia Domeniul Agricol ⁞ Contencios Administrativ ⁞ Legislatie Financiar-Bancara ⁞ EuroLegislatie ⁞ Decizii ale Curtii Constitutionale ⁞ Recursuri in interesul legii ⁞ Diverse Domenii juridice ⁞ Regulamente ⁞ Cauze CEDO ⁞ Arhiva Monitorului Oficial
Codurile Esentiale ⁞ Legislatia Muncii si Asigurarilor sociale ⁞ Legislatie Imobiliara ⁞ Legislatie Civila ⁞ Legislatie Penala ⁞ Legislatie Comerciala ⁞ Legislatie Fiscala ⁞ Legislatie pentru desfasurarea activitatilor profesionale. Statute ⁞ Legislatie Proprietate Intelectuala ⁞ Legislatia Domeniul Agricol ⁞ Contencios Administrativ ⁞ Legislatie Financiar-Bancara ⁞ EuroLegislatie ⁞ Decizii ale Curtii Constitutionale ⁞ Recursuri in interesul legii ⁞ Diverse Domenii juridice ⁞ Regulamente ⁞ Cauze CEDO ⁞ Arhiva Monitorului Oficial
| HEADLINE LEGISLATIE |
Ultimele acte normative publicate:
OUG nr. 36/2025 pentru stabilirea unor masuri privind personalul platit din fonduri publice
Din domeniul:
Legislatia Muncii si Asigurarilor sociale
Din domeniul:
Legislatia Muncii si Asigurarilor sociale
HG 295/2025, privind REVISAL-ul - Registrul electronic de evidenta a salariatilor
Din domeniul:
Legislatia Muncii si Asigurarilor sociale
Din domeniul:
Legislatia Muncii si Asigurarilor sociale
Asistenţă juridică şi reprezentare litigii şi conflicte de muncă
www.mcp-avocati.ro
OUG nr. 156/2024 (Ordonanta trenulet 2024 - 2025 sau Ordonanta Austeritatii 2025) privind unele masuri fiscal-bugetare in domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general
Din domeniul:
Legislatie Fiscala
Din domeniul:
Legislatie Fiscala
OUG nr. 153/2024 privind stabilirea unor masuri la nivelul administratiei publice centrale
Din domeniul:
Contencios Administrativ
Din domeniul:
Contencios Administrativ
Codul muncii 2025. Legea 53/2003, actualizata 2025
Din domeniul:
Legislatia Muncii si Asigurarilor sociale
Din domeniul:
Legislatia Muncii si Asigurarilor sociale
Legea nr. 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare si inovare
Din domeniul:
Legislatie pentru desfasurarea activitatilor profesionale. Statute
Din domeniul:
Legislatie pentru desfasurarea activitatilor profesionale. Statute
OUG 62/2024, privind unele masuri pentru solutionarea proceselor privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, precum si a proceselor privind prestatii de asigurari sociale
Din domeniul:
Legislatia Muncii si Asigurarilor sociale
Din domeniul:
Legislatia Muncii si Asigurarilor sociale
OUG 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invatamant si alte sectoare de activitate bugetara
Din domeniul:
Legislatia Muncii si Asigurarilor sociale
Din domeniul:
Legislatia Muncii si Asigurarilor sociale
OUG 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum si unele masuri bugetare
Din domeniul:
Legislatie Fiscala
Din domeniul:
Legislatie Fiscala
Legea 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor colective ale consumatorilor
Din domeniul:
Diverse Domenii juridice
Din domeniul:
Diverse Domenii juridice
Legea nr. 412/2023 pentru infiintarea si functionarea punctelor gastronomice locale
Din domeniul:
Legislatie pentru desfasurarea activitatilor profesionale. Statute
Din domeniul:
Legislatie pentru desfasurarea activitatilor profesionale. Statute
Legea 188/1999, actualizata 2024, privind Statutul functionarilor publici
Din domeniul:
Contencios Administrativ
Din domeniul:
Contencios Administrativ
Legea 393/2023 privind statutul asistentului judecatorului
Din domeniul:
Legislatia Muncii si Asigurarilor sociale
Din domeniul:
Legislatia Muncii si Asigurarilor sociale
OUG 21/2023 privind Statutul lucratorului cultural profesionist
Din domeniul:
Legislatia Muncii si Asigurarilor sociale
Din domeniul:
Legislatia Muncii si Asigurarilor sociale
Avocat cu experiență în consultanță juridică și reprezentare în instanță
www.mcp-avocati.ro
OUG 109/2023 privind infiintarea, dezvoltarea si administrarea unui hub financiar la nivelul Ministerului Finantelor
Din domeniul:
Legislatie Fiscala
Din domeniul:
Legislatie Fiscala
Articole JuridiceGestionarea sesizarii adresate profesionistului direct de catre consumator
Sursa: Avocat Bogdan Deaconu
Cererea in anularea ordonantei de plata. Calea de atac a debitorului in situatia in care instanta judeca in echitate, cu incalcarea principiului legal
Sursa: Avocat Bogdan Deaconu
Cercetarea disciplinara - Strategia in prevenirea si solutionarea litigiilor de munca in favoarea angajatorului
Sursa: Avocat Bogdan Deaconu
JurisprudenţăIn cat timp poate fi aplicata o sanctiune disciplinara unui salariat?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Concursul si perioada de proba. Modalitati diferite de verificare a aptitudinilor profesionale ale salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Ştiri Juridice
Tabloul Avocatilor din Romania Tabloul Avocatilor din Republica Moldova Tabloul Consultantilor Fiscali din Romania Tabloul Contabililor din Romania Tabloul Detectivilor Particulari din Romania Tabloul Evaluatorilor din Romania Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania Tabloul Expertilor Judiciari din Romania Tabloul Mediatorilor din Romania Tabloul Notarilor Publici din Romania Tabloul Practicienilor in insolventa din Romania Tabloul Psihologilor din Romania Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania Arhiva Stirilor juridice din anul 2007 Monitorului Oficial al Romaniei, zi de zi